1,501 matches
-
seară, sunt invitat la o întrunire secretă la spitalul Filantropia. Sunt acolo următorii studenți în Medicină și în Drept: Sabin, Stăuceanu, Spiroiu, Frunzescu, Scorțeanu, Manicea, Inotescu și, poate, încă vreo câțiva. într-o zi, aflăm că a picat un alt basarabean, Zamfir Arbure, cu care facem cunoștință. În sfârșit, la o întrunire tainică de la spitalul Colțea, facem cunoștință și cu Costică Dobrogeanu. Dobrogeanu venea din Rusia. În timpul războiului se așezase la Brăila, unde deschisese o spălătorie, dar, descoperit de către poliția rusească
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ministru pe doctorul Daniel Ciugureanu. La 27 martie 1918, la Chișinău, se votează de către Sfatul Țării, prezidat de Ion Inculeț, unirea Basarabiei cu patria mamă, România. Constantin Stere, care a stat la București sub nemți în timpul războiului și care era basarabean de origine, a participat la realizarea unirii. S-a spus, după aceea, de către dușmanii României, că unirea s-a votat sub amenințarea trupelor românești, trimise de guvernul Marghiloman în acest scop. Nimic adevărat. Dimpotrivă, a fost exprimarea liberă și entuziastă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
să colaborez și a-mi da seama, în același timp de valoarea și eficacitatea lor. Comandantul garnizoanei era comandantul Jipa, un militar spre sfîrșitul carierei, onest și prudent; președintele tribunalului, Tănăsescu, un magistrat conștiincios și corect; președintele consiliului județean, un basarabean șiret, Dragomir; procurorul tribunalului, Colonescu, un impulsiv și crud; șeful poliției, Bart, un polițist de carieră, bătrîn și obosit; comandantul de jandarmi, maiorul Ionescu, un veșnic nemulțumit, se socotea nedreptățit la avansare. În iarna aceea grea, o problemă arzătoare era
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ale Moscovei de a se întoarce în “patria socialistă”, mai ales pentru acei care au rămas în 1940-1941 sub stăpânirea sovietică. La sfârșitul anului 1944 și începutul anului 1945, autoritățile sovietice de ocupație au procedat la ridicarea forțată a numeroși basarabeni și bucovineni; până la 31 martie 1945, din totalul de 54.576 refugiați trecuți pe listele predate Comisiei Aliate (sovietice), au fost “repatriate” 50.050 de persoane. Numeroși români din Basarabia și Bucovina de nord au adresat oficialităților române și străine
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
a autorităților de la Moscova de a determina pe locuitorii veniți din cele două teritorii să se “repatrieze”. Acestora li se “acorda dreptul nestânjenit” de a se întoarce acasă și li se promitea hrană și transport gratuit. Verificările și “vânătoarea” de basarabeni și bucovineni a continuat în anii următori, fiind însoțite adesea de persecuții pe linie personală, de arestări, condamnări la domiciliu obligatoriu, la deportări în Bărăgan și la închisoare. Peste aceste suferințe și zile de restriște s-a așternut, timp de
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
altele erau abandonate pe niște linii secundare în plină stepă rusă. Acolo, în canicula verii, erau lăsați în acele vagoane închise, fără apă și mâncare până când din interiorul lor nu se mai auzeau nici un zgomot. Așa au murit familii de basarabeni în acele trenuri ale morții. În perioada ocupației din 1940, toamna a trebuit să repet clasa a-II-a, pe considerentul unor noi obiecte introduse în programa școlară, printre care și limba rusă. Tot în această perioadă, tatăl meu a trebuit să
POVESTEA UNUI REFUGIAT DIN BASARABIA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Dimitrii Coliban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1677]
-
Cum au fost salvați de la “repatrierea” în U.R.S.S. mii de basarabeni refugiați în România. Scrisoare din Paris Se cunoaște tragedia acelor basarabeni și bucovineni, care înainte de reocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către trupele rusești (1944) au trebuit să-și părăsească tot avutul și să se refugieze la frații lor din
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
Comisia Aliată de Control”, numită „aliată”, dar în realitate rusească (conform înțelegerii între aliați). Din partea României se înființase „Comisia Română pentru aplicarea Armistițiului”, care avea ca atribuție aducerea la îndeplinire a obligațiilor ce reveneau României. În culegerea de documente numită “Basarabenii și bucovinenii, între drept internațional și dictat” (1995) sunt prezentate stenogramele ședințelor care au avut loc între cele două părți, precum și o serie de documente legate de problema „repatrierii” basarabenilor și bucovinenilor. Parcurgând astăzi, după mai bine de jumătate de
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
a obligațiilor ce reveneau României. În culegerea de documente numită “Basarabenii și bucovinenii, între drept internațional și dictat” (1995) sunt prezentate stenogramele ședințelor care au avut loc între cele două părți, precum și o serie de documente legate de problema „repatrierii” basarabenilor și bucovinenilor. Parcurgând astăzi, după mai bine de jumătate de veac, aceste materiale de o reală valoare istorică, ne dăm seama cât de încordată și dificilă a fost misiunea părții române, în încercarea pe care o făcea de a se
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
dezbateri care au avut loc se pot distinge mai multe etape. Unul din primele argumente aduse de specialistul comisiei de drept internațional, Alexandru Danielopol, era dreptul la opțiune al cetățenilor atunci când un teritoriu este cedat altui stat. El cerea ca basarabenii și bucovinenii refugiați în România să se poată bucura de dreptul la opțiune potrivit prevederilor dreptului internațional, respectiv să poată opta liber pentru cetățenia română sau cea sovietică, după cum doresc. El aducea în sprijinul acestei susțineri numeroase texte și exemple
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
săi, cere permisiunea să plece la Moscova, în calitate de delegat al Comisiei Române pentru a susține cauza și a da explicațiile necesare, considerând că numai prin discuții contradictorii se pot lămuri problemele. El încheie nota cu următoarele rânduri: “problema acută a basarabenilor și bucovinenilor a devenit un capitol care în istoria românilor de peste hotare va trebui să aibă față de urmași conștiința împăcată că s a făcut tot ceea ce omenește se putea face pentru salvarea acestei populații”. Tot în vederea clarificării acestei probleme, partea
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
ca organele Ministerului Afacerilor Interne al României să aducă, până la 15 martie 1945, pe toți cetățenii sovietici, chiar și cu forța, și să-i predea reprezentanților Comisiei aliate de Control. Al. Danielopol arată, potrivit aceleiași stenograme, că „lăsând pe toți basarabeni și bucovinenii la discreția autorităților sovietice, aceasta ar constitui o adevărată crimă națională...” Reprezentantul american a sfătuit ca Președintele Comisiei Române pentru aplicarea Armistițiului să provoace o nouă discuție în problema definirii cetățeniei sovietice. Comandorul Brannen a încheiat: “Dacă nici
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
pe care a dus-o Comisia Română pentru aplicarea Armistițului, în care aportul principal a fost adus de juristul în drept internațional, Alexandru Danielopol (atunci un tânăr de 29 ani), a avut darul să salveze de la „repatriere” multe mii de basarabeni și bucovineni. Dat fiind că mulți din aceștia făceau parte din categoriile vizate de „lupta de clasă”, nu este greu de întrevăzut că, odată ajunși în Basarabia sau Bucovina, îi aștepta gulagul Siberian, așa cum s-a întâmplat cu unii din
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
ședință s-a anunțat din partea sovietică că s-ar afla în situația de a fi repatriați un număr total de 140.000. Cifră contestată, în aceeași ședință, de partea română. Datele de mai sus ne permit a aprecia că numărul basarabenilor și bucovinenilor salvați de la „repatriere” este de ordinul a câteva sute de mii, salvare care se datorește Comisiei Române pentru aplicarea Armistițiului, care a dus o luptă îndârjită și perseverentă cu un adversar de temut, puternic și lipsit de scrupule
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
scrupule. Un merit deosebit se cuvine atribuit tânărului de atunci, juristul Alexandru Danielopol, care a demonstrat nu numai un spirit de umanitate, dar și dragostea față de frații lui români. Un nume care merită a fi păstrat în memoria și inimile basarabenilor și bucovinenilor.
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
inițiativele de modernizare erau descurajate, amenințate, condamnate de cei de la CC și de realismul socialist al împelițaților de la academie, trebuia să ai ceva curaj pentru a râvni ca scrisul tău să aibă un altfel de ADN, nici pe departe (doar) ,,basarabean". Pentru că, de fapt, ce se întâmplă în Chișinău?.. Hai să zicem, în stânga Prutului, ca să extindem spațiul... Aici nu poate exista o axiologie cât de cât credibilă. Din mai multe considerente. Primul absența criticilor de artă de orientare estetică românească și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
celebru din basme). Tertio: aici, unde, cu obrăznicie, ajungând la injurii și defăimări, câte vreunul pretinde să fie recunoscut drept clasic în viață, drept cel mai mare scriitor român, drept... E strâmbătate în toate astea... Ca artiști, se salvează doar basarabenii care au prezență panromânească în registrele axiologice, de evaluare transpruteană, în ambele direcții. Prin urmare și, concomitent, în concluzie: nu poate să nu mă preocupe condiția de scriitor român, oarecât ,,vizibil" în România, dar viețuitor în Basarabia. A fi (sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
din România, aș stârni oarece ostilitate nu obligatoriu din considerentul că sunt basarabean, ci pentru că, uneori, se întâmplă, prin scris, să ies în evidență. Uite, ieșitul în evidență nu-i place și pace! românului, prieten și frate, exact ca și basarabeanului "tău" ce ți se jură că te prețuiește mult, până la iubire iproci. În ce privește fericirea... Propun să nu le oferim zeilor un prilej în plus de a zâmbi... malițios... Ceea ce nu înseamnă că supremii nu pot zâmbi, cu subînțeles, și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a fost arestat de Siguranța Cluj la 8 iunie 1948 și judecat în lotul studenților clujeni condus de Ioan Bohotici. Student în anul VI la Medicină în Cluj, s-a întâlnit la Siguranța Cluj cu Vladimir Călinici-student în anul V, basarabean din Hotin, care fusese șeful anului III în cadrul Frățiilor de Cruce, dar a fost obligat să intre în Partidul Comunist pentru a-și putea păstra locul în cămin. La procesul din aprilie 1949, Călinici s-a despărțit de foștii lui
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
îi reproșez domnului Iliescu, am mai zis, naș‑ terea statului corupt. Fiindcă, după părerea mea, este răspunderea lui integrală. În problema cu Moldova, după părerea mea, unu la mână, el, sigur, nu e naționalist și nici nu e, ca mine, basarabean. Deci n-avea de ce să aibă aceleași sentimente. V.A. : Dar e român. Totuși, e un român. A.M.P. : Dar eu, care am văzut cum s-au desfășurat lucru‑ rile atunci, sigur că pot spune că a fost cam lipsit
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
1941, purtând în colțul de sus, la dreapta titlului, calendarul creștin ortodox cu sărbătorile săptămânilor... (F.34x46 cm). Tipografia și editura care se ocupau de ziar erau Bucovina, tot în strada I. Flondor nr.33, cu inscripția CENZURAT. În articolul „Basarabenii și Bucovina”, semnat A.B., se apreciază că: „ dacă în domeniul creației legăturile dintre basarabeni și bucovineni au fost, în special după Unire, trainice indestructibil, în domeniul cultural legăturile ce s-au manifestat au dat roade întradevăr vizibile... În diferite
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
F.34x46 cm). Tipografia și editura care se ocupau de ziar erau Bucovina, tot în strada I. Flondor nr.33, cu inscripția CENZURAT. În articolul „Basarabenii și Bucovina”, semnat A.B., se apreciază că: „ dacă în domeniul creației legăturile dintre basarabeni și bucovineni au fost, în special după Unire, trainice indestructibil, în domeniul cultural legăturile ce s-au manifestat au dat roade întradevăr vizibile... În diferite ocazii am încercat să facem chiar turnee cum a fost cazul vizitei Societății Scriitorilor Bucovineni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
glas: să ne unim cu țara. Cu frații noștri din Moldova. Dar aceste cereri îndreptățite au rămas neîmplinite S-a ajuns ca un ostaș moldovean de peste Nistru, cu numele Toma Jalbă, a spus la un Congres din Basarabia că „dacă basarabenii vor uita pe frații lor de peste Nistru, aceștia vor săpa malul râului pe dincolo de unde trăiesc moldovenii, ca astfel să fie la un loc toți frații... dovadă că frații noștri de acolo știu cine sunt și ce vor”... Un documentar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
trăit acolo pînă în toamnă". "Bănățenii au întemeiat, în cîmpul gol, sub cerul liber, douăzeci de așezări devenite, prin sacrificii, un adevărat grînar al țării. S-au întîlnit aici, sub povara necazului, bucovineni, bănățeni, macedoneni, nemți, aromâni, turci, sîrbi, cugulani, basarabeni. Au stat în deportare minim cinci ani, dar unele familii au ajuns la zece și cincisprezece ani. Cînd s-au întors acasă, urmau alte prigoane: copiii nu erau primiți în școli, tinerii în facultăți, bunurile, casele și pămînturile nu s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
debutează, după Mircea Gafița citire, cu o culegere de proze scurte. "Volumașul, povestește cel care a scris Garda inversă, a apărut exact în ziua invaziei Cehoslovaciei de către prietenii noștri, "ai tutulor", cu excepția noastră. Și atunci, după discursul de la balcon, eu, basarabeanul acela, deținutul politic, m-am dus să mă înscriu la brigăzile patriotice, la Uniunea Scriitorilor. Nu eram membru al Uniunii, nu eram nimic, nu aveam de cine să aparțin, cum zic ardelenii, dar m-am dus la Uniunea Scriitorilor. Aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]