3,424 matches
-
trebuie povestită, ea este emoție pură sau nu este nimic! Să mai citez o poezie: „Aezii privesc spațiul/ pînă devine concav/ madonele încep să se tînguie/ cu ochi rugători/ Sunetul harpei e doar/ o floare de carne/ strecurată într-o batistă împăturită/ ca un trifoi în album/ Catedralele își ștrangulează/ turnurile stropite cu var și lumină/ incendiind noaptea/ pînă cînd se topește/ Iubitele dispar tot mai grăbite-n iatacuri/ să-și devoreze captura/ o dată cu visul mîntuitor” (“Poetică”). Ar trebui acum să
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
821 din 31 martie 2013 Toate Articolele Autorului ai fi putut să fii orice: pasăre, floare sau gazelă dar rânduită-a fost să fii femeie, Evă, tu treci prin lume precum un tren de noapte după care toți trecătorii flutură batistele, ca din noiane cald te întrupezi zidită viu în toate primăverile fericite ale vieții noastre, singură ți-ai rânduit legenda frumoasă și-ai desțelenit zvonuri celeste sub foșnetul curat al stelelor de april, gustând mierea galbenă, dulce-amăruie, pe care ne-
AI FI PUTUT SĂ FII ORICE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345499_a_346828]
-
a revenit prima.Și- a șters lacrimile cu o batistuță și ne privea cu drag acum pe amândoi. Kim a crezut însă că are chef să se joace cu ea și deșteapta a sărit cu lăbuțele și i a luat batista mamei din mâini. Apoi, tacticoasă, a fugit cu batistuța în botic pe scaunul unde i place ei să stea și să se joace. Eu m am ghemuit la sânul mamei și pus pe gânduri nedeslușite priveam absent prin casa noastră
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
albastră o inimă goală și tot mai palidă lumina unui apus cu fața vopsită ca la circ îmi citești în palmele reci noaptea polară calul secundelor aleargă cinstit să rupem turta miresei pe ultimul prag / dama cu camelii își sfâșie batista/ miroase a fag curăță luna de litere arse în cuptorul încins tastez cu degetele înmuiate în curcubeu doi nori două glezne doi sori râzi iubesc (mă) scrii este eclipsă dansez cu sufletul lent luna ninsă Referință Bibliografică: Sentimente virale / Angi
SENTIMENTE VIRALE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376869_a_378198]
-
umăr, s-o conducă spre masă. Valentin Prisăcaru, plin de transpirație, având cămașa udă de ziceai că a trecut pe sub o streașină pe timp de ploaie, se răcorea cu un pahar cu vin alb abia umplut, vânturându-și prin fața ochilor batista, cât un ștergar de popă. - Măi Ștefan, unde ai găsit muzicanții ăștia că erau să mă omoare. - Tu îți pui mintea cu ei? Sau ai vrut să-ți etalezi calitățile de dansator față de doamna Trifan? - Măi, să știi că mai
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376805_a_378134]
-
cameră în loc să propună un spațiu public, îi dădea o stare de neliniște. De fapt, ea a propus aceasta. Ajunsă în fața ușii garsonierei, simți cum mici broboane de transpirație îi apărură la rădăcina părului, iar palmele i se umeziră. Scoase o batistă și se șterse repede înainte de a ciocăni. Era emoționată cu adevărat ca o codană care acceptă să-și ofere unui bărbat pentru prima dată ofranda purității trupești. Ușa se deschise și îl descoperi pe acest bărbat de care simțea că
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
își stăvilise grozava hămesire. Nu gustul pielii ațoase și al oaselor fragile, ci doar actul în sine al hrănirii îi adăugise ceva putere și câteva clipe în plus timpului său, neprețuitului său timp închinat ajungerii într-acolo... Rostuind într-o batistă ferfenițită rămășițele festinului ce-și oferise, cum sta îngenuncheat, își săltase vinovata privire spre tării, cerșind pentru sufletul înaripatei loc în Eden... Ridicat, își reluase drumul, cătând izbăvire și pentru sete. Atunci zărise nu departe conturul unui cactus-butoi, verde-albăstrui, năltuț
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
și să ne ascundem în tufișuri. - Prefă-te, pană, într-un fulg! zise apoi Mărțișor. Uriașa pană de vultur, cu tot calabalâcul de pe ea, se transformă într-un mic fulg, delicat, pe care Mărțișor îl înveli cu grijă într-o batistă, îl puse într-o cutioară la cingătoare și se ascunse cu Norocel într-o tufă. - Rămâneți cu bine și mult succes! le șoptiră norișorii care-și luară zborul spre înaltul cerului. - Mulțumim de ajutor, norișorii mei! le zise Mărțișor. - Bine
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
aștept Justiția Divină, întruchipată azi de Dumneavoastră, să decidă! se repezi el spre Judecător, cu degetul arătător de la mâna dreaptă incriminând pe toți și toate. -Bine, bine, atunci, lăsați-mă câteva momente! răsuflă ușurat Judecătorul, tamponându-și fața cu o batistă mototolită, singurul său aliat în lupta cu emoțiile provocate de manifestările vulcanice ale Procurorului. În scurta pauză, rumoarea din sala plină se estompă cu totul, Procurorul încremeni într-o poză care știa că-l prinde - se studiase în oglindă - iar
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
ștergea lacrimile. Când povestea că a văzut cu ochii ei gloanțele șuierând și ricoșând din caldarâmul plin de sânge, nea Petrică s-a ridicat în picioare și, acuzând oboseala din cauza unei nopți albe și pline de griji, si-a scos batista și, vădit jenat, și-a șters lacrimile ce curgeau încet pe obraji în pofida voinței lui de a nu se manifesta. Bărbatul din el ceda tensiunii la care era supus tatăl copilului ce văzuse moartea cu ochii. A încercat să spună
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
sobă/ pantofii mei deveniți mici/ acum totul se leagă/ tocul tocit/ talpa pe jumătate decojită/ șiretul în palma mamei.” (Prietenei mele). În voită contrapunere cu algoritmicul: „Morții uită repede/ că nu e cale de întoarcere,/ degetele lor se încleștează/ de batista albă abia călcată/ precum buzunarul cusut de haină/ ei nu sunt decât sclavii vieții/ dorind să profite de fiecare ocazie/ și iată că aleargă/ pe partea cealaltă a drumului orb/ acolo unde pasajul de pietoni/ e o chestie personală.” (Vinerea
DANIEL MARIAN DESPRE KÁROLY FELLINGER de BAKI YMERI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378022_a_379351]
-
Cine se poate lăuda cu asemenea cuceriri? La câți bărbați li s-au mai făcut declarații de dragoste de către femei? - Vedetelor, pe care le vezi toată ziua pe ecrane și se laudă că au "fane" de le schimbă ca pe batiste. - Noi suntem muritori de rând, nu vedete. - Ce contează? Nu locuim sub același soare? - Bine, mai vorbim! Ține-mă la curent cu ce se mai întâmplă. Uite că-mi sosește tramvaiul. - Ok! La revedere! - La revedere, pe mâine! Sebastian o
ROMAN , CAP. PATRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378038_a_379367]
-
Toate Articolele Autorului Din lacrimă-am pictat cerul oglindă, Și mi-am pitit în gura unui nor, Iertarea mea dorea, ca să se prindă... Și să cuprindă fuiorul unui dor. În lumea mea de vise- nlăcrimate, Și ghemuită cu noduri de batistă, Pășea așa demult-ngenuncheate, Și predispusă la viață tot mai tristă. De dincolo de lacrimi și durere... Eu simt o lume plină de cuvinte Îmi face semnul crucii -n tăcere, Ca să mă rog-ncet la cele sfinte! grafica: Corina Chirilă Referință Bibliografică
PĂȘEA... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376439_a_377768]
-
un zăvoi,/ aș da orice să le găsesc/ și să-ntorc timpul înapoi!/” (Regrete) Citisem undeva printr-o revistă poezia „Bătrâna și cățelul” și rămăsesem cu imaginea unei poete cu sufletul deschis pentru suferința celor săraci: „Are doi bani în batistă/ cumpără cu ei o pâine/ din care mănâncă ea/ ce rămâne dă la câine/ (...) ...fericită peste poate/ împărțind cu acest cățel/ marea ei singurătate”. Adierea toamnei simțindu-se și-n chipul omului: „M-am privit într-o oglindă/ să-mi
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]
-
TÂRZIU Niciodată nu ai dăruit destulă iubire, încât să spui „este de ajuns!“ Niciodată nu ai iertat destul, încât să nu mai poți ierta. Niciodată mâna ta nu aI șters destule lacrimi încât să spui: „nu mai avem nevoie de batiste“ Niciodată nu ai văzut durerea din jurul tău Niciodată nu ai lucrat prea mult pentru Dumnezeu, Niciodată nu l-ai purtat indeajuns în inimă. Însă... Niciodata nu e prea târziu să te duci spre El! Pe Dumnezeu să-l porți în
SPINI (VERSURI) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376558_a_377887]
-
soarele aluneca ca pe un tobogan, se ridicau cu țipete ascuțite, pescărușii. În depărtare, flancată de stâncile digului, Dunărea înainta în mare și câte un vapor trecea prin șenalul navigabil, fluturându-și a bun rămas stindardele colorate ca pe niște batiste. Aici, pe această plajă pe jumătate sălbatecă, timpul părea să nu mai aibă nicio grabă. În fiecare vacanță, o regăsea cu aceleași dune, încremenite parcă pe vecie în același loc, regăsea scaieții ce-și ascundeau cu grijă spinii prin nisip
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
lăsa acele locuri și vor pleca în lume. Până la urmă nu avură fetele ce face și trebuiră să se pregătească de plecare, căci mereu își ascultau mama. Înainte de a-și lua rămas bun, fata cea mare îi lăsă mamei o batistă pe care era brodată o pasăre în culori minunate. - Dacă te apucă dorul de mine, nu trebuie decât să fluturi această batistă și eu voi știi să mă întorc, zise Mara și părăsi casa părintească cu lacrimi în ochi. Apoi
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
căci mereu își ascultau mama. Înainte de a-și lua rămas bun, fata cea mare îi lăsă mamei o batistă pe care era brodată o pasăre în culori minunate. - Dacă te apucă dorul de mine, nu trebuie decât să fluturi această batistă și eu voi știi să mă întorc, zise Mara și părăsi casa părintească cu lacrimi în ochi. Apoi, cea mică scoase un șorț croit cu mare măiestrie din mătase galbenă și îi spuse mamei: - Dacă ai vreodată nevoie de mine
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
dar nici nu m-a privit, darămite să îmi vorbească! - Atunci de ce ai vrut să mă vezi? Își pierdu răbdarea Zarahon. - Am văzut ceva! Într-un miez de noapte, pe când bucătăreasa credea că eu dorm, a scos din buzunar o batistă cu o pasăre roșie brodată pe ea și un șorț galben de mătase și le-a mângâiat de parcă erau copiii ei. - Ce prostii, țipă Zarahon, nu mă interesează niște cârpe! Vreau să aflu unde sunt cele două surori! Furios din
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
de la castel, se urcă pe cal și se întoarse la fântână, sperând din tot sufletul că fata cea misterioasă nu plecase.. Soarta, însă, îi fu potrivnică. Lângă fântână nu mai era nimeni. Doar pe marginea umedă de piatră găsi o batistă minunată cu un trandafir roșu brodat pe ea. Astor o ridică și din ea se împrăștie un miros incredibil de flori, care îl vrăji și mai mult dacă asta se mai putea spune după ce dor simțea în inimă pentru fata
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
atenția stăpânului. Vânătorul zicea că la casa femeii apăruse întâi un porumbel alb și mai apoi se lăsase purtat de vânt un steag alb cu o inimă roșie în mijloc. Femeia izbucnise în plâns, apoi în râs, își scosese o batistă brodată cu o pasăre și un șorț de mătase galbenă, pe care le sărutase până la leșin. Orb de furie, Zarahon năvăli în casa femeii: -Unde sunt? - Fiicele mele sunt departe, spuse liniștită femeia. - Dă-mi batista și șorțul! Cum femeia
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
râs, își scosese o batistă brodată cu o pasăre și un șorț de mătase galbenă, pe care le sărutase până la leșin. Orb de furie, Zarahon năvăli în casa femeii: -Unde sunt? - Fiicele mele sunt departe, spuse liniștită femeia. - Dă-mi batista și șorțul! Cum femeia nu se mișcă din loc, Zarahon făcu semn vânătorului să caute prin casă. Negăsind nimic nici în casă și nici asupra femeii, stăpânul o duse în mina de lângă casa lui, o urcă într-un vagonet, o
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
îl chemase de multe ori în casa ei și îi dăduse de mâncare, ba chiar îi dăruise hainele rămase de la răposatul ei soț. Fusese poate singura ființă care îl tratase cu blândețe în toată viața lui. E drept că găsise batista și șorțul sub perna femeii, dar îi fusese milă să le dea lui Zarahon. Nu crezuse că nebunia acestuia avea să ducă atât de departe. El era un simplu vânător și nu avea puterea să se lupte cu un vrăjitor
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
petale Și-ar mai vrea să vadă el Cum arat-un clopoțel! Păpușica Păpușica mi-o "ngrijesc O îmbrac și-o ocrotesc! Dintr-un firicel de ață Tricotez o fustă creată Și cu resturi de matase Brodez bluzițe frumoase Din batista-i fac băsma Mindra-i păpușica mea! Dintr-un firicel de lină Îi pun brățară la mîna Și din galbeni năsturei M-am gîndit să-i fac cercei! Iar la gît că lănțișor Am să-i prind un mărțișor! Doctoriță Păpușica
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 de TELA MOCANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375921_a_377250]
-
petale Și-ar mai vrea să vadă el Cum arat-un clopoțel! Păpușica Păpușica mi-o "ngrijesc O îmbrac și-o ocrotesc! Dintr-un firicel de ață Tricotez o fustă creată Și cu resturi de matase Brodez bluzițe frumoase Din batista-i fac băsma Mindra-i păpușica mea! Dintr-un firicel de lină Îi pun brățară la mină Și din galbeni năsturei ... Citește mai mult Poezii din volumul ,, Prietenii copilăriei" (1992)PrieteniePe un fir de ghiocel,S-a suit un gandacelSi se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375922_a_377251]