1,296 matches
-
noastră Lege mare Vrea să facă strâmtorare.” Servitori fără de minte îl dezbrăca de vesminte Și cu biciul îl lovesc Până când îl ostenesc Din spini cunună-I împletesc Și pe frunte I-o tocmesc, Peste obraz îl lovesc Și tare îl batjocoresc. Iisus Crucea o ducea Și, de slab, se-mpiedica, Se-mpiedica-n veșmânt Și cade jos la pământ. Față Lui, de Sânge plină, Se proptează în țărâna Iar peste El Crucea grea La pământ îl apasă. Vezi, creștine, ce-ai
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
-L scăldat în Sânge? Veronica-n grabă-a mers Cu-o mahrama I le-a șters. Un om de la câmp venea, Simon Cireneanul era, El Crucea o a luat, Pe Iisus L-a ușurat. La Golgota cum sosesc Iară îl batjocoresc, Crucea o așează jos Și pe ea pun pe Hristos, Mâini, picioare I le prind, Cu putere I le-ntind, Cuie mari le potrivesc Și pe Cruce-L pironesc, Apoi Crucea o înaltă, într-o groapă o așează, Rănile s-
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
însă zgârcită, dar avea limba tare ascuțită și, mai ales, când se inerva, ( și se inerva din temiri ce) cuvintele curgeau cu viteză, ca apa tulbure a unui torent de munte, ca un puhoi de ploaie torențială. Când începea să batjocorească pe cineva, nu putea să fie oprită până nu vărsa tot ce avea pe suflet. Era săracă, iar copii îi sporeau sărăcia. În fiecare vară trebuia să muncească pământ în parte de la boier, (la Iorgu Antonescu) și să muncească
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
frică, pentru ca să nu visez urât. În afară de rugăciunile obisnuite mă învăța să cer: „Dă-mi Doamne minte, sănătate și noroc”. Au trecut anii cu amintiri duioase, au venit ani grei, urâți, cu război, cu secetă, cu oameni răi, care au batjocorit-o și au scos-o din casa și din gospodăria ei. La vârsta de 65 de ani au făcut-o servitoare la școala din sat, au mutat-o în alt sat și a trebuit să-și facă altă gospodărie, altă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
279] fără a încerca să cerceteze dacă fondul este exact și fără a voi să înțeleagă motivele care de cele mai multe ori explicând greșelile, le și scuză. De ce s-a pretins atâta „înțelepciune” unui tineret schingiuit ani de zile, întemnițat și batjocorit în tot ce avea mai scump, și de ce s-a cerut tuturor să uite ce au suferit, când se loveau la tot pasul de acei ce i-au chinuit, rămași în cele mai multe cazuri în aceleași posturi de conducere? Așa cum am
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
exemplu rău, mai ales atunci când sunt făcute în „zi de târg”, așa cum senatorul Sbiera i-a adus acele „gratuite atacuri”. Cum nu va înjura pe Însuși Iisus Hristos un jidan sau un „tânăr rătăcit” când văd că un profesor universitar batjocorește pe stradă pe mitropolit și Biserica? Auzind acestea, patriarhul Miron Cristea, prezent și el la ședință, a exclamat că unul ca acesta trebuie excomunicat, Nectarie prezentând în continuare scrisoarea pastorală care i-a adresat-o acuzatorului, îndemnându-l să se
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mea m-am simțit legat de pământ și am cinstit pe agricultorii harnici. Am cules spice în urma secerătorilor; băteam fasolea pe țoale mari, întinse la pământ apoi culegeam cu mare atenție toate boabele împrăștiate. Acum, când văd cum pământul este batjocorit, pământul bun pe care îl avem, mă doare inima. Nu pot să înțeleg cum conducătorii țării sunt atât de nepricepuți și iresponsabili în ceea ce privește soarta agriculturii și nu numai. În schimbul de studenți pe care Universitatea „Al. I. Cuza” l-a realizat
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
acordul valsurilor lui Strauss. În afara acestor plăceri cîmpenești, capitala Imperiului oferea cu un zîmbet legendar bucuriile teatrului și ale muzicii de excelentă calitate: în fruntea Operei și a orchestrei filarmonice erau Mahler, apoi Weingartner, iar dacă acesta din urmă era batjocorit în public fiindcă îndrăznea sacrilegiul de a face tăieturi în Teatralogie și criticat de mulți fiindcă temperamentul său de Don Juan îl împingea prea adesea la angajarea unor cîntărețe mai mult frumoase decît dotate cu o voce ireproșabilă, nu i
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
despre el tot ce-ți trece prin cap. Ziarele sunt pline de înjurături, de ironii, de comentarii răutăcioase. Vreau să spun: în afara analizelor critice serioase. Doar e atât de ușor! Nimeni nu riscă nimic... Mai greu e să nu-l batjocorești. Nici măcar eu, deși îmi propusesem să nu intru în corul de imprecatori și nici în acela de batjocoritori, pentru că mi se părea ridicol să fie mai protejate diferite personalități ale vieții culturale (aflate în relații de prietenie sau de servicii
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
însă zgârcită, dar avea limba tare ascuțită și, mai ales, când se inerva, ( și se inerva din temiri ceă cuvintele curgeau cu viteză, ca apa tulbure a unui torent de munte, ca un puhoi de ploaie torențială. Când începea să batjocorească pe cineva, nu putea să fie oprită până nu vărsa tot ce avea pe suflet. Era săracă, iar copii îi sporeau sărăcia. în fiecare vară trebuia să muncească pământ în parte de la boier, (la Iorgu Antonescuă și să muncească din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu frică, pentru ca să nu visez urât. în afară de rugăciunile obisnuite mă învăța să cer: „Dă-mi Doamne minte, sănătate și noroc”. Au trecut anii cu amintiri duioase, au venit ani grei, urâți, cu război, cu secetă, cu oameni răi, care au batjocorit-o și au scos-o din casa și din gospodăria ei. La vârsta de 65 de ani au făcut-o servitoare la școala din sat, au mutat-o în alt sat și a trebuit să-și facă altă gospodărie, altă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
puterea sufletească cea mai mare, iată moralitatea cea mai înaltă . La capitolul „Bibliografie”, dela sfârșitul volumului al IIIlea sunt menționate aproape toate cărțile scrise de evreii din România, pe care le-am consultată prin care, folosind minciuni foarte sofisticate, ne batjocoresc și ne umilesc de parcă n-am fi un popor, ci o haită de nemernici. Am folosit aproape tot ce au scris evreii împotriva noastră după evenimentele din 1989 în limba română, precum și cărți scrise de evrei în alte limbi, dar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
au scris evreii împotriva noastră după evenimentele din 1989 în limba română, precum și cărți scrise de evrei în alte limbi, dar traduse în românește tocmia pentru a ne umili ca popor. Am scris iritat de propaganda evreiască prin care este batjocorit neamul și creștinismul nostru cu multă și mare obrăznicie. M-a intrigat faptul că istoricii noștri n-au criticat în nici un fel scirerile lui Willy Filderman, ale lui Zigu Ornea, ale lui Carol Iancu, Leon Volovici, Harry Kuller, Andrei Oișteanu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Hristos. Din cei uciși, mulți au rămas necunoscuți, pustnice altare. La Pitești ura cu nebunia s-au îmbrățișat dănțuind pe cadavre. Îmi pun o întrebare: de ce la Pitești au fost schingiuiți numai legionari și numai Biserica Lui Hristos a fost batjocorită? Lucrurile nu sunt întâmplătoare. Așa a fost și în războiul sfânt din Spania. Răspund eu: comuniștii sunt contra religiei creștine, nu și împotriva celei mozaice, pentru că acest comunism este o fabricație și un instrument jidovesc, devastator numai împotriva Bisericii Lui
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Mare și poporului rus care libertate ne-a adus. Stalin! Stalin!” A trăit neamul nostru zile grele și amare de parcă viața românului a început la 23 august 1944, giuvaer dăruit nouă de I. V. Stalin. Românul, român și creștin, era batjocorit, întemnițat și ucis. Copiii, obligatoriu nu mai aveau voie să intre în Biserică, icoanele date jos din școli și înlocuite cu Stalin și conducătorii partidului. Activiștii de partid umblau forfota peste tot pentru a depista pe așa zișii reacționari care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Moftologul! Farfuridi: Nifilistul! Și bravo-n sus, și bravo-n jos, și mâine și poimâine, nenea Ghiță polițaiul aleargă până-i iese limba de un cot și ți-l toarnă pe d. Cațavencu, care ne-a înjurat și ne-a batjocorit de atâta vreme pe toate tonurile, deputat la colegiul II... Și noi... să stăm cu mâinile în sân?... Peste poate!... Brânzovenescu: Ce-o să faci? Te joc cu puterea? Farfuridi: Ce să fac?... Batem o depeșă la București, la Comitetul central
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
luau și-i băteau pe cei care nu-și făceau norma... Mi-aduc aminte că Îi scoteau aproape În fiecare zi pă prelații catolici, care erau vreo 20-30 În total... Îi scoteau și acolo, În fața noastră, În fața lagărului Întreg, Îi batjocoreau, Îi Înjurau și le adresau fel de fel de cuvinte urâte... Nici unul dintre acești prelați nu scotea o vorbă. Știu că unii dintre ei au murit după aceea În pușcărie. Îi mai scotea și Îi bătea iarăși pă adventiști, care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Dunării armata română a executat puternice bombardamente de artilerie asupra obiectivelor militare turcești de pe malul drept al fluviului și a acordat asistență genistică trupelor ruse. Nu a trecut 318 bucureștii de altădată mult, presa maghiară ne lua în zeflemea, ne batjocorea oștirea, zicând că două regimente de honvezi ar fi singure în stare să arunce în Dunăre toată armata română.108 În țară se ivește opoziția împotriva politicii rusofile a guvernului. Dumitru Brătianu scoate o broșură intitulată: O datorie de conștiință
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
au fost trecute peste Dunăre, guvernul a dispus ca garda civică să treacă sub legile si regimul militar.110 În sfârșit vin luptele de la Plevna, de la 29 și 30 august.111 Rușii nu aveau încredere în români, ba îi și batjocoreau. Corespondentul ziarului rus Golos scria: „Românii își dau un aer îngâmfat și războinic când sunt în România, dar pe câmpul de bătaie vitejia și bărbăția lor se schimbă în frică“.112 372 bucureștii de altădată 110. În condițiile în care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întîrzie, iar îndoiala ei îmi agita zilele și ceasurile de așteptare. Auzeam mereu de întîmplări teribile. Drumurile erau, ca și timpurile, grele și nesigure. Se vorbea de hoți, de fugari, de „partizani”, de inși fără de Dumnezeu, cumpliți, care dau „lovituri”, batjocoresc. Cînd se duceau undeva departe, oamenii se întovărășeau, plecau pregătiți „pentru tot ce e mai rău”. Tata însă, nu o dată, pornea la drum lung singur, numai cu Bicu, calul nostru, și cu palmele goale. Nici nu îndrăzneam să-l întreb
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
facem ce spun ei, adică să tragem cu urechea la clienți, să schimbăm scrumiera la masă, bineînțeles că sub scrumieră este un microfon. Dacă vin străini, sunt conduși la mesele speciale, care sunt înzestrate cu microfoane. în permanență suntem persecutați, batjocoriți de către acești agenți ai Securității, puși în posturi de șefi de restaurante sau hoteluri. Oamenii se feresc să intre în restaurante de frică: se duc la bombe mici sau acasă. Hotelurile și restaurantele merg în pierdere, iar noi, pătura de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Maniu, Mihalache și alții. Ce vină purtau acești oameni? Dvs. domniți într-o Românie Mare, făurită nu de dvs. sau de Partidul Comunist. Această țară a fost întregită de acei oameni pe care partidul i-a exterminat și i-a batjocorit împreună cu famiile lor, ca răsplată pentru că au făurit această țară: România Mare. Maniu, înainte de Primul Război Mondial, a apărat drepturile românilor ardeleni în Dieta maghiară, a luptat pentru ei. Maniu a fost acela care l-a determinat împreună cu Brătienii pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
neglijabile de peste 3.000 de lei. Și totuși, dacă acești șefi ar ține cât de puțin la șoferi, viața șoferilor ar fi mai ușoară. Dar toți acești șefi parc-ar fi puși în posturile lor să facă numai rele, să batjocorească oamenii și nu să contribuie la buna desfășurare a activității. De exemplu: cauciucurile pentru mașini sunt de cea mai proastă calitate, 40-50% din ele explodează din cauză că sunt prost lucrate, cu economie de cauciuc și praf din abundență cauciucul crapă; economiile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
totul e exact invers: cozi, cozi din ce în ce mai lungi și mai amenințătoare. Dar toate acestea nu erau de ajuns și iată că acuma târnăcoapelor, buldozerelor și chiar dinamitei regimului Ceaușescu i-au căzut pradă multe și valoroase monumente ale istoriei noastre, batjocorită pentru a face loc viitoarei căi a victoriei socialismului, lată de o sută de metri. Ascult regulat la postul de radio de la München știri, dar și prezentări de lucrări literare, multe de specialitate, care apar în țară și în străinătate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
generații, lumea arată altfel, noi arătăm altfel. Parcă niciodată, Însă, ca În aceste post-timpuri supra-nervoase nu s-au succedat atât de rapid cele două fețe ale lumii, cele două zile și zodii antitetice care Își joacă de-a valma sarcasmul, batjocorind statornicia și sensul. Mai ales pentru noi, ieșiți, nu cu totul teferi, din trecutul de mai ieri, cei rămași În Estul sălbatic, ca și cei plecați, cu tot cu geografia și istoria veche, În Vestul sălbatic. „Exit” sună, tot mai des, avertismentul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]