3,984 matches
-
spori sau clamidospori (spori de rezistență). Ciuperca Fusarium oxysporum are mai multe forme specializate: Fusarium oxysporum f.sp. dianthi fuzarioza garoafelor. Fusarium oxysporum.f.sp.chrysanthemi care împreună cu f.sp. tracheiphilum., produce fuzarioza crizantemelor. Fusarium oxysporum f.sp. narcissi putregaiul bazal al bulbilor de narcise. Fusarium oxysporum f.sp. gladioli fuzarioza la stânjenel, freesie și gladiole. Fusarium oxysporum f.sp. liliifusarioza crinilor. Fusarium oxysporum f.sp. tulipae fuzarioza lalelelor. Prevenire și combatere. Se recomandă folosirea obligatorie a solului dezinfectat pentru ghivece
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de mușcată Pseudomonas cichorii Boala a fost semnalată în S.U.A. dar este răspândită și în Europa. Simptome. Atacul apare la 4-5 săptămâni de la plantarea crizantemelor sub formă de pete circulare de 2-3 mm în diametru, pete de decolorare pe frunzele bazale care în scurt timp se brunifică. Arsura zonelor afectate duce la deformarea frunzei, iar dacă este o atmosferă umedă apare putregaiul umed. Simptomele tulpinale apar mai târziu sub formă de răni în zona nodurilor, zonă ce se înnegrește și se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este descrisă pe toate speciile sălbatice ale genului Rosa. În România a apărut încă din anul 1891. Simptome. Ciuperca infectează toate organele aeriene ale trandafirilor: frunze (tinere, mature), lăstari, pedunculi florali și muguri. În primăvară pe partea inferioară a frunzelor bazale, ale soiurilor sensibile dar și pe măceș, apar pete circulare galbene-portocalii de câțiva milimetri în diametru pe care se observă niște cupe (ecidiile). În dreptul acestor pete, pe fața superioară, apar mici puncte brune, fructificații cu spori (picnidiile). La sfârșitul lunii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
simptomless virus in lily pătarea necrotică. Lily simptomless virus + Tulip breaking virus in lily pătarea inelară brună a bulbilor. Boli produse dee ciuperci 11.7.3. Mucegaiul cenușiu al crinului Botrytis elliptica (vezi 11.1.11.) 11.7.4. Putregaiul bazal al crinului Fusarium oxysporum f.sp. lilii (vezi 11.1.10.) 11.8. Bolile narciselor Viroze 11.8.1. Narcisele pot fi atacate de o serie de virusuri ca: Narcisus necrosis virus necrozarea vârfului narciselor. Narcissus mosaic virus mozaicul narcisei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
La plantare se vor folosi numai bulbi mari și apoi în cultură se va face dezinfecția solului pentru distrugerea nematozilor și stropiri pe plante cu insecticide pentru distrugerea afidelor ce transmit virusurile. Boli produse de ciuperci 11.8.2. Putregaiul bazal al bulbilor de narcise Fusarium oxysporum f.sp. narcissi (vezi 11.1.10.). 11.8.3. Putregaiul cenușiu Botrytis narcissicola (vezi 11.1.11.). 11.9. Bolile zambilelor Viroze 11.9.1. Mozaicul zambileiHyacinth mosaic virus Simptome. Plantele virotice au
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
discursului literar. "Anul 1890 - ca, dealtfel, întreg deceniul care îl precede - poate fi astfel considerat drept momentul de cotitură, după care liniile de expansiune a câmpului literar par să se fi configurat" (Lazăr, 2002, p. 25). Instituționalizarea manualului ca unitate bazală a instrumentarului pedagogic survine în plină sincronie cu instituționalizarea literaturii și consolidarea câmpului producției literare în societatea românească. În interbelic, piața literaturii didactice axată pe istorie dobândește un nou impuls. Sub înrâurirea impetuoasă a naționalismului, noi manuale de istorie intră
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în aceste "oglinzi retrovizoare", precum și cu privire la deformările prezenteiste inserate în optica acestor ferestre către trecutul colectiv. Totuși, manualele de istorie nu au apărut într-un vacuum cultural, ci în miezul unei culturi istoriografice în curs de consolidare, ale cărei concepții bazale au influențat configurarea discursului didactic prezent în manualele școlare. Din acest motiv este imperios necesară zugrăvirea climatului istoriografic (și ideologic) în interiorul căruia s-a articulat discursul didactic. Avangarda istoriografică: de la luminismul Școlii Ardelene la romantismul pașoptist. Liniile de forță ale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ci și pilastrul ei fundamental. Specificată în esența sa încă de vechii cronicarii moldoveni, sarcina mult mai laborioasă a elaborării și impunerii ideii originii latine a românilor în conștiința colectivă a revenit membrilor Școlii Ardelene. Chestiunea originii cuprinde trei subdimensiuni bazale: i) etnogenia, i.e., clarificarea filiației și compoziției etnice în formarea unui popor; ii) glotogenia, i.e., determinarea genezei limbii vorbite de poporul în cauză; iii) cronogenia, i.e., datarea cu precizie a momentului fondator, sau cel puțin delimitarea perioadei, în care un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
școala primară, armata, educația adulților), niciun cetățean, indiferent de poziția sa socio-clasială, localizarea sa rezidențială (rural sau urban) și categoria de vârstă în care se află, să nu se sustragă procesului de naționalizare. Alături de școală, armata a reprezentat cealaltă osie bazală pe care s-a construit statul național român. Dacă 1859, prin semnificația sa politică, poate fi luat drept anul în care s-a turnat patul de mortar, 1864 a reprezentat borna temporală în care s-au așezat primele și cele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mesajul cărții îi viza cu precădere pe soldații înregimentați în armata română, Cartea Românului fiind "autorizată și recomandată de Marele Stat Major al Armatei, corpurilor de trupă și școlilor militare". Partea întâi, ce stă sub semnul tripticului ideologic Naționalism-Patriotism-Militarism, așază bazale teoretice printr-o expoziție de concepte elementare care vor fi ulterior mobilizate întru croirea antropologică a Românului patriot. Națiunea este, pe de o parte, înrădăcinată biologic, arătându-i-se evoluția pe filiera Rasse-Ginți-Națiuni în care s-au precizat gradual în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nici să bagatelizeze suferința victimelor regimului comunist, nici să pună pe același plan al suferinței și terorii sistemele concentraționare în care au îndurat partizanii comuniști în interbelic și opozanții regimului în perioada postbelică. Ea își propune doar să evidențieze mecanismele bazale construcției memoriei colective, anume martirologia și panteonizarea, pe care fiecare regim socio-politic le întrebuințează în maniere similare. Din acest punct de vedere, al construcției memoriei colective, simbolurile Doftana și Pitești sunt echivalente structural, îndeplinind aceleași rosturi politice și fiind produsele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o relație de identitate între "conștiința propriei mele existențe" și "conștiința nemijlocită a existenței altor lucruri în afara mea", identitate sprijinită pe însăși conștiința de timp. Cum a apărut aceasta din urmă? Ea, de fapt, este prezentă continuu, începând cu nivelul bazal al oricărei cunoștințe, anume condițiile formale ale intuiției (spațiul și timpul), trecând prin sinteza materialului sensibil, sinteza imaginației bazată pe schemele temporale, și ajungând la conștiința propriu-zisă de timp proprie postulatelor gândirii empirice, în genere. Adevărul transcendental se deosebește de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de vedere, tot voi excelați, fiind mai mult decât lacomi. Față de necesitățile de strictă Întreținere a funcțiilor vitale, de vreo 1.500 kcal, mâncați cel puțin dublu, când v’ar trebui, majorității dintre voi, doar 50% peste nevoile acelui metabolism bazal. Ce se Întâmplă cu restul? Gata hidrolizat, adică „gătit“ pe placul microorganismelor, fermentează În latrină, devenind alcool. De unde și chestia cu rachiul de pufoaică. Brrr... O să-l rog pe Cristi să detalieze. Dar să revin la matcă. Acele substanțe nutritive
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
conexiunea dintre cultură, văzută în sens larg (incluzînd economia, sociopolitica și ecologia) și personalitatea umană, mediată de procesul de socializare. în acest sens, s-au desprins patru direcții de abordare: configuraționismul (1920-1940), reprezentat de Ruth Benedict și Margaret Mead; personalitatea bazală și modală (1935-1955), articulată de Abraham Kardiner, Ralph Linton și Cora Du Bois; caracterul național (1940-1950), viziune împărtășită de Clyde Kluckhohn și Alex Inkeles; și interculturalismul (începînd cu 1950), reprezentanții principali fiind John Whiting și Robert LeVine. Primele trei abordări
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la modul general, avînd extensiuni considerabile și o durată temporală foarte întinsă. Ca și personalitățile, culturile sînt complexe, organizate și tipizate. La sfîrșitul anilor '30, pe parcursul mai multor seminarii ținute la Universitatea Columbia, psihanalistul Abraham Kardiner a dezvoltat ideea structurii bazale a personalității, ce constă în trăsături achiziționate pe baza adaptării subiectului individual la o cultură anume. Structura bazală este responsabilă de tipizarea indivizilor într-o anumită societate și se manifestă prin modalități standard de a acționa. Această abordare promovează o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
organizate și tipizate. La sfîrșitul anilor '30, pe parcursul mai multor seminarii ținute la Universitatea Columbia, psihanalistul Abraham Kardiner a dezvoltat ideea structurii bazale a personalității, ce constă în trăsături achiziționate pe baza adaptării subiectului individual la o cultură anume. Structura bazală este responsabilă de tipizarea indivizilor într-o anumită societate și se manifestă prin modalități standard de a acționa. Această abordare promovează o legătură cauzală între personalitate și cultură, nu doar o identitate între cele două concepte, cum o apreciau configuraționiștii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un ansamblu de trăsături mentale, cognitive, afective și comportamentale proprii grupului de apartenență, la care individul se adaptează, dezvoltîndu-și propria personalitate. Datorită faptului că patternurile primare sînt similare în cadrul societăților, multe trăsături de personalitate sînt comune și alcătuiesc structura personalității bazale. Acestea conduc la instituțiile secundare, care sînt reprezentate de religie, miturile și folclorul unei culturi. Teoria lui A. Kardiner leagă schimbările de personalitate de modificările din instituțiile primare. Orice alterare a acestora transformă structura personalității bazale și implicit instituțiile secundare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și alcătuiesc structura personalității bazale. Acestea conduc la instituțiile secundare, care sînt reprezentate de religie, miturile și folclorul unei culturi. Teoria lui A. Kardiner leagă schimbările de personalitate de modificările din instituțiile primare. Orice alterare a acestora transformă structura personalității bazale și implicit instituțiile secundare. Pornind de la o asemenea abordare, Clara Du Bois (1944) a propus termenul personalitate modală, în care conceptul global de personalitate bazală a fost înlocuit cu unul statistic, personalitatea modală devenind acea structură de personalitate dintr-o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
schimbările de personalitate de modificările din instituțiile primare. Orice alterare a acestora transformă structura personalității bazale și implicit instituțiile secundare. Pornind de la o asemenea abordare, Clara Du Bois (1944) a propus termenul personalitate modală, în care conceptul global de personalitate bazală a fost înlocuit cu unul statistic, personalitatea modală devenind acea structură de personalitate dintr-o colectivitate alcătuită ierarhic din trăsăturile ce se impun cu frecvențele cele mai semnificative. Demersul evocat i-a permis autoarei tratarea variabilității personalității și discrepanței între
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
viață dificile au generat credințe în predictibilitatea forțelor externe și în asigurarea unui viitor mai bun. Preferința scăzută față de egalitatea între sexe în aceste culturi poate reflecta influența conservatorismului. în concluzie, externalitatea dinamică sugerează prezența unei suprapuneri considerabile cu dimensiunile bazale ale valorilor culturale, chiar dacă ea conține cîteva trăsături noi, distincte, care nu au fost surprinse în studiile anterioare efectuate la nivel de cultură. Cinismul societal a fost corelat doar cu o dimensiune a lui Inglehart și Baker (2000) supraviețuirea; cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cele menționate fac ca tegumentul să fie ideal pentru monitorizarea parametrilor neurologici strâns legați de factorii de risc pentru ulcere trofice, gangrene. Microcirculația cutanată este, de asemenea, afectată în diabetul zaharat. Modificările microcirculatorii sunt atât structurale cât și funcționale. Membrana bazală capilară este îngroșată ca o consecință a creșterii cantității colagenului de tip IV(24). Hiperglicemia duce la diminuarea proliferării celulare și la creșterea cantității matricei extracelulare prin activarea protein-kinazei C (45). Permeabilititatea vasculară este crescută în DZ. Aceasta pare să
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
feței și chiar și a glandei penisului. 2.2.3. Rubeosis facies sunt leziuni eritematoase descrise ca fiind localizate la nivelul feței pacienților cu diabet de lungă durata. Patogeneza este necunoscută, dar vasele din derm arată o îngroșarea a membranei bazale capilare. 2.2.4. Ulcerele arteriopate se dezvoltă pe teren de arteriopatie obliterantă. Ele au de obicei margini bine delimitate, sunt localizate în zona maleolei externe având baza fibrinoasă, cu foarte puțin țesut de granulație. Ele pot fi acoperite de
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
superioare. Datorită localizării la nivelul picioarelor și lipsei antecedentului traumatic în anamneză, unii au considerat că neuropatia periferică joacă un rol semnificativ. Este mai des întâlnit la femei și la adulți. Planul producerii bulelor poate fi intraepidermic, la nivelul membranei bazale sau sub nivelul membranei bazale, acestea din urmă fiind hemoragice. Experimental, pragul de producere a bulelor este mult redus la pacienții cu diabet zaharat (29) poate ca rezultat al modificărilor membranei bazale amintite mai sus. 4.2. Scleredemul cunoscut și
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
picioarelor și lipsei antecedentului traumatic în anamneză, unii au considerat că neuropatia periferică joacă un rol semnificativ. Este mai des întâlnit la femei și la adulți. Planul producerii bulelor poate fi intraepidermic, la nivelul membranei bazale sau sub nivelul membranei bazale, acestea din urmă fiind hemoragice. Experimental, pragul de producere a bulelor este mult redus la pacienții cu diabet zaharat (29) poate ca rezultat al modificărilor membranei bazale amintite mai sus. 4.2. Scleredemul cunoscut și sub denumirea de „scleredema adultorum
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
producerii bulelor poate fi intraepidermic, la nivelul membranei bazale sau sub nivelul membranei bazale, acestea din urmă fiind hemoragice. Experimental, pragul de producere a bulelor este mult redus la pacienții cu diabet zaharat (29) poate ca rezultat al modificărilor membranei bazale amintite mai sus. 4.2. Scleredemul cunoscut și sub denumirea de „scleredema adultorum” termen neadecvat deoarece unele studii au arătat o prevalență de 29% la copii și 22% la pacienții cu vârsta cuprinsă între 10-20 ani (52,15). Boala începe
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]