1,423 matches
-
și sprijinul papilor a pus la cale să le ducă pe amândouă la bun sfârșit 20. Ceea ce înfuria pe toată lumea inclusiv pe sfântul Părinte, era misterul în care Michelangelo își învăluia ope‑ ra: spre exemplu, când a terminat absida din bazilica sfântul Petru, artistul încă nu‑și făcuse cunoscute planurile pentru boltă; fiind întrebat de un cardi‑ nal despre acest lucru, artistul răspunde: nu sunt obligat să o informez pe Eminența Voastră sau pe oricare altul despre ce pot să fac
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cu toate acestea a mers să se destindă în campagna. Era luna februarie 1564, noapte de iarnă, vreme urâtă, dar și‑a făcut curaj, a încălecat pe cal și a cutreierat ulițele Ro‑ mei. Ca un magnet, îl atrăgea șantierul bazilicii sfântul Petru și hăul deschis al tamburului. Nu putea să se întoarcă acasă fără să vadă cupola și, mai ales, să și‑o închipuie terminată; deși avea febră mare, tremura și ajuns acasă se aruncase arhitec turii baroce. 20 Cf.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
c., 9‑10. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 78 2. Sculptorul Michelangelo. Analiză la Pietà și variante, David, Moise În anul 1496, spre deosebire de alte lucrări din această perioadă, Michelan‑ gelo are un subiect religios aparte, Pietà din bazilica sfântul Petru, începută în anul morții lui Savonarola, lucrare mai apropiată de pantheonul grec, atât de apreciat de artist, față de madonele îndurerate ale căror strigăte de disperare au fost refuzate de artiști precum Donatello, Luca Signorelli și Andreea Man‑ tegna
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
amprentele personalității artistului, mulți au susținut că ar fi opera lui Cristoforo Solario, dar totuși este prima lucrare pe care Michelangelo socotește că merită să‑și scrie numele. Pietà, supranumită da Palestrina, se presupune că ar fi fost comandată pentru bazilica Santa‑Rosalia și lucrată prin anii 1553‑1554. Cât privește Pietà din domul din Florența, ea este lucrată între anii 1550‑1553, iar Pietà Rondanini, începută în 1553, se găsește în palatul al cărui nume îl împrumută. În această Pietà
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de o parte și de alta a chipului monumental al lui Moise. Acestea sunt două personaje des‑ prinse din Vechiul Testament, care simbolizează prin Rahela sau Rea viața activă, iar prin Lia, viața contemplativă. Mormântul papei Iuliu al II‑lea, din bazilica sfântul Petru este împodobit deci cu trei statui: capodopera Moise, străjuită de cele două simboluri ilustrate de Rahela și Lia. 3. Pictorul Michelangelo. Începutul, pictură în ulei pe lemn, pe pânză, pe zid - tehnica frescei Michelangelo avea să abordeze în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de promisiuni, dar inexpresiv și un sfârșit marcat de excese, care vor ajunge până la urmă la exagerări reprobabile, din partea multor artiști imitatori cu un talent îndoielnic. 4. Arhitectul Michelangelo - perioada Florența, capela Medici, biblioteca Laurențiană, piața Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru Arhitectura, ca și celelalte arte, ia o dezvoltare superioară la Florența, în raport cu cea existentă în alte state italiene, datorită condițiilor economice înfloritoare, ca și gradului ridicat de dezvoltare materială și culturală atins de florentini. Principalii artiști care vor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
directă a sistemu‑ lui constructiv, în timp ce artificiile de corative lipsesc cu desăvârșire. Sobrie‑ tatea rezultată din definirea strict geometrică a volumelor, inspiră construc‑ țiilor sale un caracter deosebit, accen tuând claritatea și logica constructivă a formelor arhitecturale. Spre exemplu, cupola bazilicii Santa Maria del Fiore din Florența va forma un model pe care mulți dintre arhitecții Renaște‑ rii îl vor urma59. Leon Battista Alberti - spre deosebire de Brunelleschi - se va strădui să impună cu mai multă vigoare exemplul conferit de antichitatea romană. Teo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Iuliu al II‑lea a murit. Cardinalul Giovanni de Medici, vechiul prieten din tinerețe, a urcat pe tronul pontifical sub numele de Leon al X‑lea. Ajuns pontifex maximus, papa Leon al X‑lea dorea să termine fațada principală a bazilicii San Lorenzo din Florența, care fusese construită pentru familia sa de Brunelleschi. Prin urmare, în anul 1516 a cerut lui Miche‑ langelo și lui Baccio d’Agnola 60 întocmirea proiectelor. Este posibil ca aceas‑ tă alegere să se fi făcut
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
un edificiu preexis‑ tent‑un postament din piatră - construit pe baza regulilor compoziționale ale noului stil. Proiectul prezentat și aprobat de papă în 1518, al cărui autor era Michelangelo, propunea o rezolvare care nu corespundea schemei cu trei nave a bazilicii de la San Lorenzo. Fațada principală primea o înălțime egală pentru întreaga sa desfășurare, cu toate că, după cum se știe, planul de tip ba‑ zilical impunea fațadei în zona navelor laterale o înălțime redusă în compara‑ ție cu cea corespunzătoare navei centrale. Fațada
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
încetând din viață la 23 sep tembrie 1523. Acestuia îi urmează papa Clement al VII‑lea, care hotărâse să ridice la Florența o capelă funerară care să adăpostească mormintele unora dintre membrii familiei sale. El intenționa să construiască capele lângă bazilica San Lorenzo, încredințându‑i proiectele lui Michelangelo. Spațiul nu era prea ge‑ neros și nici potrivit pentru compoziții de amploare dar, cu toate acestea, tre‑ buiau să cuprindă patru morminte: al lui Lorenzo Magnificul, al lui Giuliano de Medici, al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în ansamblul arhitectural al curții, creează un echilibru desăvârșit între elementele care caracterizează cele trei ordine suprapuse. Unitatea ansamblului, armonia, cât și buna propor‑ ționare a elementelor arhitecturale formează caracterele specifice ale acestei curți atât de celebre. 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru După moartea lui Antonio da Sangallo, papa Paul al III‑lea încredințează con‑ ducerea lucrărilor de la bazilica sfântului Petru din Roma, tot lui Michelangelo. Ideea construirii acestei mari bazilici apăruse în timpul pontificatului papei Iuliu al II‑lea care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
armonia, cât și buna propor‑ ționare a elementelor arhitecturale formează caracterele specifice ale acestei curți atât de celebre. 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru După moartea lui Antonio da Sangallo, papa Paul al III‑lea încredințează con‑ ducerea lucrărilor de la bazilica sfântului Petru din Roma, tot lui Michelangelo. Ideea construirii acestei mari bazilici apăruse în timpul pontificatului papei Iuliu al II‑lea care inițial a vrut să adauge doar o capelă vechii bazilici din timpul lui Constantin 79. Dată fiind însă starea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ale acestei curți atât de celebre. 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru După moartea lui Antonio da Sangallo, papa Paul al III‑lea încredințează con‑ ducerea lucrărilor de la bazilica sfântului Petru din Roma, tot lui Michelangelo. Ideea construirii acestei mari bazilici apăruse în timpul pontificatului papei Iuliu al II‑lea care inițial a vrut să adauge doar o capelă vechii bazilici din timpul lui Constantin 79. Dată fiind însă starea construcției, papa hotărăște reconstrucția totală a bazilicii, oferindu‑i lui Donato Bramante
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Paul al III‑lea încredințează con‑ ducerea lucrărilor de la bazilica sfântului Petru din Roma, tot lui Michelangelo. Ideea construirii acestei mari bazilici apăruse în timpul pontificatului papei Iuliu al II‑lea care inițial a vrut să adauge doar o capelă vechii bazilici din timpul lui Constantin 79. Dată fiind însă starea construcției, papa hotărăște reconstrucția totală a bazilicii, oferindu‑i lui Donato Bramante alcătuirea proiec telor. Bramante, optează pentru un plan central în cruce greacă cu bra‑ țele egale care constituie unul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Michelangelo. Ideea construirii acestei mari bazilici apăruse în timpul pontificatului papei Iuliu al II‑lea care inițial a vrut să adauge doar o capelă vechii bazilici din timpul lui Constantin 79. Dată fiind însă starea construcției, papa hotărăște reconstrucția totală a bazilicii, oferindu‑i lui Donato Bramante alcătuirea proiec telor. Bramante, optează pentru un plan central în cruce greacă cu bra‑ țele egale care constituie unul din cele mai mari și expresive monumente de arhitectură ale Renașterii. Lucrările au început prin punerea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în forma unei cruci latine cu brațe inegale. În 1599 conducerea lucră‑ rilor este dată lui Antonio da Sangallo care realizează un mare proiect dar care reprezintă un compromis între tendințele exprimate anterior. În 1547 Michelangelo este numit arhitect al bazilicii sfântul Petru din Va‑ tican și el constată că succesivele elaborări și transformări ale construcției produseseră o schimbare de la proiectul grandios al lui Bramante; prin urma‑ re, el consolidează unele părți ale edificiului și mai ales cei patru stâlpi masivi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ales cei patru stâlpi masivi de zidărie care trebuiau să sprijine cupola. De asemenea, pentru a contura și mai clar unitatea întregului edificiu adaugă zidurilor exterioare ordinul pilaș‑ trilor colosali, stabilind astfel o alternanță ritmică. În proiectul lui Michelangelo pentru bazilica sfântul Petru, se încearcă re‑ venirea la concepția unei compoziții centrale; elementele determinate fiind cupola și porticul de intrare. Poarta principală încadrată de două coloane ase‑ mănătoare acelora ale ordinului colosal din exterior, precede nava principală. Paralel navei centrale, cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
atelier pentru a‑l putea vedea pe artist lucrând, fapt care îl deranja pe Michelangelo, el fiind mai irascibil; nu accepta să fie deranjat în timpul creației. Inevitabilul se produce: pe de o parte, din cauza intrigilor arhitectului Bra‑ mante, conducătorul șantierului bazilicii sfântul Petru, pe de altă parte speriat de cei care îl sfătuiau că este inoportun să‑ți construiești mormântul încă din timpul vieții, papa a refuzat brusc să‑l mai primească pe artist sau să‑i dea banii datorați pentru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
moartea lui Lorenzo de Medici și după schimbările politice din Florența și la sfârșitul uce niciei sale, Michelan‑ gelo a plecat la Roma în 1496 unde și‑a terminat una dintre capodoperele sale - Pietà (1498‑1500) care se află în bazilica Sfântul Petru din Roma. Această sculptură remarcabilă în marmură de Carrara cu toate detaliile sale, prin înțelegerea anatomiei umane, prin unitatea compoziției și prin sen‑ timentul puternic pe care îl transmite, i‑a adus imediat faima scontată. Cheia înțelegerii artei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
stăpânește, privindu‑și fiul mort cu o liniște adânc în‑ durerată și înțelegătoare. 4.2.3. Moise O mare influență în cariera artistului a avut‑o papa Iuliu al II‑lea, care do‑ rind să‑și construiască un mausoleu în mijlocul bazilicii sfântul Petru, îi în‑ credințează lui Michelangelo această operă. Pentru mausoleul papei au fost realizate mai multe statui, însă numai unele decorează opera terminată, cea mai importantă fiind faimoasa statuie Moise. Patriarhul apare amenințător gata să se ridice de pe tronul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
geniul, euforia geniului. Trebuie menționat faptul că Michelangelo îl înfățișează pe Moise, ilus‑ trând textul Vulgatei, care spune că acesta avea coarne, după întâlnirea cu Dumnezeu; iar în textul ebraic se spune că fața lui strălucea. 4.2.4. Cupola Bazilicii Sfântul Petru Există o dimensiune grandioasă în tot ce a înălțat, în tot ce și‑a imaginat acest artist. Cupola Bazilicii Sfântul Petru, cea mai vastă pe care o îndrăznise omenirea, sprijinindu‑se pe un trunchi de zidărie colosal, are
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
coarne, după întâlnirea cu Dumnezeu; iar în textul ebraic se spune că fața lui strălucea. 4.2.4. Cupola Bazilicii Sfântul Petru Există o dimensiune grandioasă în tot ce a înălțat, în tot ce și‑a imaginat acest artist. Cupola Bazilicii Sfântul Petru, cea mai vastă pe care o îndrăznise omenirea, sprijinindu‑se pe un trunchi de zidărie colosal, are siguranța și co‑ erența Coloseumului. Un monument de un patetism sever‑acesta era gândul lui Michelangelo, însă a fost trădat de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a avut caracteristicile omului universal; s‑a dovedit a fi sculptorul titanic al bărbăției și frumuseții umane, așa cum a demonstrat prin operele: David, Moise, Pietà, Judecata Universală, Geneza; a fost arhitectul celei mai înalte și îndrăznețe cupole a lumii din bazilica sfântul Petru din Roma; el a fost și cea mai profundă voce poetică a vremii sale. Într‑un secol de involuție literară în care majoritatea poeților îl imitau pe Petrarca, Miche‑ langelo dă dovadă de profundă originalitate artistică. Gândirea înaltă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 143 Atunci când prin Edictul lui Constantin li s‑a permis creștinilor să se expri‑ me în libertate deplină, arta a devenit un canal privilegiat de manifestare a credinței. Au început să apară bazilicile mărețe în care canoanele arhitectoni‑ ce ale vechiului păgânism erau reluate și în același timp adaptate le cerințele noului cult. Aici amintim: San Pietro, San Giovanni in Laterano - lucrări la care și‑a adus contribuția însuși Constantin, sau Haghia Sophia
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cele două mari școli de constructori de piane, școala vieneză și cea anglo-saxonă. Aproape ignorată în timpul vieții sale, invenția lui Cristofori câștigă teren în deceniile următoare, iar faima inventatorului crește post-mortem. Astfel încât la 7 mai 1876, într-unul din lăcașurile bazilicii Santa Croce din Florența este pusă o lapidă înfățișând un ciocănel de acordaj. Pe ea se poate citi următoarea inscripție: „A Bartolomeo Cristofori / Cembalaro da Padova / che / in Firenze nel MDCCXI / inventό / il clavicembalo con Piano e Forte/.” Spre pioasa
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]