1,688 matches
-
pe dinăuntru... — Atunci mergea mai bine o votcă, spuse bătrânul care, ca orice om care nu e ucrainean, dar se poartă ca și cum ar fi, era meșter la treburile astea. — Mai bine nu, socoti Jenică. Dau dintr-una într-alta. Și bețiv, și fără noroc... Merg bine amândouă, spuse Maca, mai degrabă ca să câștige timp, căci urma povestea lui. Care începea cu o întrebare. Și pentru a-și putea duce povestea mai departe dădu și răspunsul tot el. — Ce-i viața, zise
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să scoată țigara din pachet. — Nici vorbă. Treaba lui e, cât sunt clienți, să stea cu ochii pe ei să nu plece vreunul fără să plătească ori să nu șterpelească ceva de pe tejghea. Și, când se împuținează și rămân doar bețivii, să-i scoată afară pe sus. La asta se pricepe de minune. Ia câte doi odată, ca pe dovleci. — N-aveam nicio îndoială, spuse Maca. Tăcură, bătrânul așteptând întrebarea, ceilalți trei gândindu-se care s-o pună. Fu ca de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
footnote Ibidem, p. 184. footnote>. Deci, la Botez, Dumnezeu îl primește pe om așa cum e, adică păcătos, și îl spală de orice întinare. Textul din I Cor. 6, 10-11 sprijină și dă tărie acestei precizări: „Nici furii, nici lacomii, nici bețivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu. Și așa erați unii dintre voi. Dar v-ați spălat, dar v-ați sfințit, dar v-ați îndreptat în numele Domnului Iisus Hristos și în Duhul Dumnezeului nostru”. Iar pasajul scripturistic
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
puternice Case din toată Europa pentru această idee. Chwedalla are intențiunea de a merge cât de curând în persoană la Constantinopole, spre a grăbi treaba la fața locului. [27 august 1876] {EminescuOpIX 502} {EminescuOpIX 503} {EminescuOpIX 504} {EminescuOpIX 505} CREZUL BEȚIVILOR Nu-i lipsită de originalitate parodia crezului ce o publicăm mai la vale și care-i demnă de vestitul Leonat, a cărui vorbiri cu haz au făcut pe părinții noștri să râdă și să petreacă cu cea vreme. Cine din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și s-au pus de a dreapta lui Stoian vierul, care iarăși va să vie cu sfredelul cel mare să cerce vinul și pelinul, a căror băutură nu va mai avea sfârșit. Și într-o ocă plină, domnul dătător de viață bețivilor, cărora ne mărturisim, că de-mpreună purcedem cu oca și cu paharul (? ) Așteptăm ieșirea părului prin căciulă și a coatelor prin mintean și târnuirea hărțăgoșilor ce va să vie după beție. Amin. [9 iunie 1876] PENTRU COMEDIA CEA DE OBȘTE
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prin excepție. Vinul cu ulceaua, din oca. Ocaua avea 1,288 litri în Moldova și 1,520 în Muntenia, fiind a zecea parte dintr-o vadră. O oca de vin putea îndestula, la prima strigare, trei-patru persoane. Creangă observa că bețivului și dracul îi iese cu ocaua plină! Aflând de la Comisul Ioniță, om mai umblat, că nemții beau bere, care este un fel de leșie, convivii trag concluzia că e bine „să rămână ei cu trinul lor, și noi cu Țara
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de jos. Și am 37 făcut aceasta numai pentru că Dsa a fost singurul de aici, care s-a interesat de soarta noastră și a plecat urechea la tânguirile noastre jalnice. Ceilalți? Ne-au amenințat, batjocorit sau râs, nedând nici o importanță „bețivilor". Și dacă în locul prințului Moruzi ar fi venit vreun fruntaș liberal sau conservator și ar fi căutat să ne dea sfaturi și încurajări pentru un viitor mai bun, am fi avut aceleași cuvinte de laudă, căci n-am fi văzut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
subtitlu revistei: „De ce te-ai rătăcit?" și rânduri pentru Nicolai Creangă Costești și pentru alții ca el trecuți la creștinii după Evanghelie; „Biserica și intelectualii care militau pentru o mai strânsă legătură la sate mai ales, între preot și învățător; „Bețivul este un mort viu", un comentariu pe baza spuselor Sf. Ioan Gură de aur; „Apărați biserica!" era o chemare duhovnicească pentru oricine s-a botezat în numele Tatălui și al Fiului și al Sf. Duh, pentru orice creștin ortodox de a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ceva, fie și ca văcar. Deci, ca organizator mă interesează câtă gazetărie fac. Dar, mai întâi să se înscrie în întrecere, măcar să vadă pe unde-i este locul ca să nu se mai umfle ca broscoiul stăpânul lumii ! Pe la colțuri, orice bețiv e... mare ! Vor fi, deci, reacții diverse și asta e bine ! Desigur, voi reveni în numărul următor. Gala de duminică va fi o posibilitate de afirmare (si asta contează) într-un marș al fiecăruia către individualitate creatoare nu către șeful
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de 5,3 % și în județul Vaslui după o campanie locală slabă și nemotivată. La CEILALȚI.... îl includ pe... Tokes. Episcopul reformat, mare adversar al românismului, are 1000 de voturi, aici, în inima Moldovei !!! De unde se vede că destui tâmpiți, bețivi sau analfabeți nu știu unde pun ștampila când au ciudatul sentiment că de ei depinde lumea, în cabina de vot. Cum, așteptăm campania adevărată de "locale", 'încălzirea" din noiembrie e un fel de barometru spart, doar ca și la inundații, viitură electorală
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
e circul de odinioară cu aceeași importanță socială ca pe vremea sclavagismului roman. Societatea "modernă" însăși e cam aceeași de pe timpul romanilor (motorizată și ultratehnicizată), alți actori pe aceeași scenă. Sportivii actuali, cu interdicții și contracte, cu câștiguri imense ori bețivi ordinari, sunt aidoma luptătorilor din arenele romane (și nu numai), nevoiți să facă spectacolul acesta modern care se cheamă fotbal în loc de lupte între gladiatori. Voinicii ăștia care au uneori și ceva minte oferă mulțimii circul de care totdeauna societatea are
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în deplasare. Unică a fost însă revărsarea de portocaliu olandez pe zeci de km, în cântec și încurajări ale echipei favorite. WC-urile ecologice (amplasate potrivit) au fost de mare folos. N-am văzut praf, mizerie, noroi, n-am văzut bețivi pe stradă, n-am auzit expresii huliganice. Agricultura înseamnă în primul rând zootehnie. Ca și în Ducatul Lichtenstein, vaca este monument național ! Grupurile de vaci cu tălăngi pasc sectoare din fânețe marcate doar cu o sfoară, nu au paznici. Acolo
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
care doi necunoscuți stau alături într-un bar. Unul îl întrebă pe celălalt: „Ai fost în Vietnam? În ce regiment?”... „Și eu!”, „Atunci ești de-al meu, hai, îți fac cinste”... Cum reacționați dacă soțul dumneavoastră vă aduce acasă un bețiv găsit într-un bar spunându-vă că este un prieten? Pentru mai multe detalii Maddux W.W., Brewer M.B., „Gender differences in the relational and collective bases for trust”, în Group Processes and Intergroup Relations, nr. 8 (2), 2005, p.
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
medievală inovează. Ea atacă îndeosebi domeniul religios, specificitatea medievalilor pe acest teritoriu fiind certificată prin dubletele parodice pe care le creaseră în cazul celor mai importante pilde biblice și chiar momentelor de cult. Se cunosc, de pildă, Liturghia jucătorilor, Liturghia bețivilor, alături de parodii ale unor formulări juridice precum Testamentul porcului, Testamentul măgarului sau rezultate "prin valorificarea epistolarului, elementelor Antichității și ale contemporaneității clericale: Epistulae obscurorum virorum"179; nu lipsesc nici parodiile gramaticale, "de felul acelei Vergilius Maro Grammaticus"180. Weisstein contrazice
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
eroilor" în drumul lor spre oracolul Sfintei Butelci), provine din lumea lingvistică familiară marelui public, desemnând "un diavol din Mistere, acele piese de teatru având ca motiv central viața și patimile lui Isus", dar "un diavol șugubăț care insufla sete bețivilor"247. Ar trebui așadar să se bucure de priză la cititori, mai ales că aceștia urmăreau cu nerăbdare aparițiile ce ieșeau din sfera de dominație a bisericii, ba chiar îndrăzneau să i se împotrivească și să o ridiculizeze. Rabelais nu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ar reprezenta "o îngânare a închinării lui Pantagruel". După ce "a înfipt într-o țeapă pielea, coarnele și pulpa dreaptă a cerbului, urechile a trei iepuri" ș.a.m.d., Panurge inscripționează următoarele: Aici s-au pus cu burta la pământ/ Patru bețivi din cei mai năzdrăvani,/ Cinstind pe Bacus, zeul lor cel sfânt,/ Mai însetați ca patru șobolani/ Aici pierdu și pulpă și spinare/ Jupânul iepure, iar ei ca zmeii/ Îl fugăriră, cu oțet și sare,/ Pân'ce, iertați, i-au apucat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de așa-numita parodia sacra, unul din fenomenele cele mai originale ale literaturii medievale. E perpetuată tradiția râsului pascal liber (risus pascalis), dar se deslușesc și unele ecouri ale saturnaliilor romane. Posedăm astfel numeroase liturghii parodice (s.n.): Liturghia jucătorilor, Liturghia bețivilor, Testamentul porcului, Testamentul măgarului" (Mircea Doru Lesovici, "Modul parodic", în Ironia, Editura Institutul European, Iași, 1999, pp. 135-136). 65 Hans Robert Jauss, "Modele de interacțiune în identificarea cu eroul literar", în Experiență estetică și hermeneutică literară, Editura Univers, București, 1983
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și locomotive ce fumegau și ele din plin, fluierând asurzitor, cărau de-a lungul ei trenulețe cu turbă brună, cu plăci și brichete de turbă. Puteam presupune fără greș că seara, deasupra ușilor clubului avea să răcnească un picup, iar bețivii aveau să hoinărească pe ulițe, nu fără a-și împlânta cuțitele unul în altul 198. În schimb, Talnovo este un loc înconjurat de o pădure deasă pe placul său: Și am aflat că nu peste tot în jur se prelucra
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cu care n-a avut timp să devină pereche, ea îl are în ea și alături , gr ăindu-i: „Te-am admirat secole-ntregi fără tutun și fără legi, bărbat grozav gemând de haos, iatac, chilie și pronaos. Biserică cu sfinți bețivi beci cast de idoli primitivi. Cu barba ta de stele bete ai desfetit atâtea fete care-au plecat, râzând năuc să fete cântecul de cuc. Ai spart pocalul sub călcâi și nimeni nu ți-a spus ...rămâi! Frumos și mârșav
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fă că te aperi. Bate-te! Predă-te, vino-n fața lui! Lumină,-aici! Fugi, frate! Torțe, torțe! Adio,-acum! (Iese Edgar) Un pic de sînge va-ntări părerea Că m-am purtat eroic. (Se rănește la braț) Am văzut bețivi Mai mult făcînd în joacă. (Intra Gloucester și slujitori cu torțe) Tata! Tata! Stai! Ajutor! GLOUCESter: Unde-i banditul, Edmund? EDMUND: Stătea în beznă-aici, cu spada-n pumn, Vrăji rele mormăind, luna chemînd Să-i fie zee bună. GLOUCESTER
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Crăcană, nu fi nebun, vină înapoi, nu are cine să strângă gunoiul”, dar ce mai conta acum, o să mă creadă fiindcă a spus Parasca de ei că se pricep la oameni și iar alerga mai departe. Se poticni de un bețiv așezat în mijlocul drumului care mormăia împleticit ceva despre un chibrit care nu voia să se aprindă. Se așeză și el pe marginea trotuarului fără să mai ia seama la bețivul care acum tăcuse și-l privea cu ochi tulburi. „Dar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
oameni și iar alerga mai departe. Se poticni de un bețiv așezat în mijlocul drumului care mormăia împleticit ceva despre un chibrit care nu voia să se aprindă. Se așeză și el pe marginea trotuarului fără să mai ia seama la bețivul care acum tăcuse și-l privea cu ochi tulburi. „Dar dacă n-or să mă creadă”. Crăcană simți neîncrederea străbătându-i ca un cui ființa. Își aminti de cuțit, îl scoase și la lumina săracă a becului de pe stâlp văzu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
creadă”. Crăcană simți neîncrederea străbătându-i ca un cui ființa. Își aminti de cuțit, îl scoase și la lumina săracă a becului de pe stâlp văzu deslușit petele negre de pe lamă, strigă în gura mare „Or să mă creadă”, stârnind mânia bețivului care strigă la el: „Taci mă, nu vezi că am stins lampa” . Ținu cuțitul strâns în palmă, parcă temându-se ca să nu-l piardă, de undeva se auzi un nechezat de cal, tresări, poate era chiar calul lui rămas
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
undeva pe lângă Panciu, ca un câine părăsit într-un șanț, la marginea unui drum oarecare. Nimeni nu se mirase prea tare la auzirea acelui zvon, fiindcă la viața lui nu reușise să dobândească decât numele acesta ciudat și faima de bețiv incurabil. Zvonul acela nu se dovedise a fi decât un zvon, spre toamnă a apărut iar Lupău în sat, de data aceasta cu ghiveciul pe care avea să-l poarte după el ani la rând. La beție era blând, nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a venit la el într-un mod complicat, parcă de teama de a nu fi învinsă. Și atât de mult iubea Spitalul "Socola", încât i se potrivește numai versul lui Esenin: "am iubit pe..., spune Esenin, cum iubește crâșma un bețiv". Uneori, mi se pare că acest om își face de cap, cum îi era obiceiul de a face ceea ce vrea, își face de cap umblând noaptea prin grădinile Socolei ca o stafie. Despre el nu se poate vorbi în cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]