2,569 matches
-
medicamente și să ne gândim la viitorul copilului. Știm cu toții că alăptarea la sân este cea mai naturală și mai sănătoasă metodă de a hrăni bebelușul, de la naștere și până la momentul înțărcării. Știm deja că substanțele din laptele matern protejează bebelușul de multe boli infecțioase. Un doctor britanic a anunțat de curând că „bebelușii hrăniți la sân nu sunt atât de expuși la atacuri cardiace la maturitate și, de asemenea, suferă de mult mai puține tulburări gastrice decât cei alimentați artificial
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
sân este cea mai naturală și mai sănătoasă metodă de a hrăni bebelușul, de la naștere și până la momentul înțărcării. Știm deja că substanțele din laptele matern protejează bebelușul de multe boli infecțioase. Un doctor britanic a anunțat de curând că „bebelușii hrăniți la sân nu sunt atât de expuși la atacuri cardiace la maturitate și, de asemenea, suferă de mult mai puține tulburări gastrice decât cei alimentați artificial”. Medicii Niles Newton și Michael Newton, soț și soție, unul psiholog, iar celălalt
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
puține tulburări gastrice decât cei alimentați artificial”. Medicii Niles Newton și Michael Newton, soț și soție, unul psiholog, iar celălalt obstetrician, și-au dedicat mulți ani studiului fiecărui aspect al alimentației naturale, deoarece aceasta afectează sănătatea mintală și fizică a bebelușilor și a mamelor. Ei susțin cu tărie necesitatea alăptării la sân, pentru menținerea sănătății fizice și psihice. Nu există pe lume sentiment mai minunat decât bucuria de a-ți ține copilul nou-născut la piept și de a-l simți cum
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
tratați acolo. Avantajul acestei variante este că aceștia se vor simți, probabil, mai comod În propria casă, dar e nevoie să verificați dacă locul e adecvat. Un spațiu prea strîmt, copii sau cîini alergînd Încoace și-ncolo, telefoane sunînd sau bebeluși plîngînd În timp ce dumneavoastră Încercați să realizați un tratament Reiki relaxant și liniștitor ar reprezenta niște condiții Îngrozitoare! O altă posibilitate ar fi să Închiriați o cameră, probabil Într-o clinică de medicină alternativă din apropiere, dar ați avea nevoie de
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
anume aroganță, din cauza unei purificări naționale operate în contextul psihopatologiei ateoretice și al exceselor revoluției cognitive. La vremea respectivă, s-a făcut auzită o atenționare ce avea să se dovedească un avertisment premonitoriu: „Nu aruncați o dată cu apa din cadă și bebelușul psihanalizei”. Evenimentele ulterioare au arătat, într-adevăr, că noțiunea „mecanism de apărare” era atrăgătoare, convingătoare, indispensabilă chiar. Și în așa măsură încât acum - și, fără îndoială, termenul nu e suficient de puternic - toată lumea și-l dispută! După o intrare discretă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
În contextul astfel definit, studiul de caz întreprins de Provence (1966) este de o valoare excepțională. Margaret este urmărită de la naștere până la vârsta de 14 ani. Observațiile făcute în cursul primului său an de viață o descriu ca pe un bebeluș drăguț, activ, foarte sensibil la modificările survenite în stimulare, care tresărea ușor și era greu de consolat. Testele de dezvoltare, efectuate începând cu vârsta de 3 luni, au indicat în mod constant că Margaret era în avans în privința nivelului capacităților
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
manifestau nici o reacție la vocea ei. Or, în circumstanțe normale, atunci când sugarul trăiește o neliniște sau este separat de mama sa, el caută să o localizeze în mediul înconjurător, ca sursă a reechilibrării. Contrar a ceea ce se petrece de obicei, bebelușii studiați de Fraiberg explorează încăperea, dar privirea lor trece peste mamă, fără nici un semn că ar fi reperat-o sau ar fi recunoscut-o. Dacă mama se află temporar în afara câmpului vizual al bebelușului și îi vorbește sau îl strigă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a ceea ce se petrece de obicei, bebelușii studiați de Fraiberg explorează încăperea, dar privirea lor trece peste mamă, fără nici un semn că ar fi reperat-o sau ar fi recunoscut-o. Dacă mama se află temporar în afara câmpului vizual al bebelușului și îi vorbește sau îl strigă, acesta nu se întoarce în direcția de unde vine vocea și nu manifestă nici un semn de interes față de ea. Pentru cei doisprezece copii observați în cadrul acestui studiu, mama constituie o sursă de suferință, iar faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
această apărare a fost observată la vârsta de 3 luni, precum și în cursul primilor trei ani de viață. Studiile întreprinse de Ainsworth et al. (1978) și de LaBarbera et al. (1976) au ca subiecți copii normali. Ainsworth et al. observă bebeluși de douăsprezece luni aflați în situații de stres cauzate de relațiile tensionate cu mamele lor. Rezultatele obținute evidențiază prezența răspunsului defensiv descris de Fraiberg. LaBarbera et al. încep prin a demonstra că niște copii normali și neafectați de stres, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
defensiv descris de Fraiberg. LaBarbera et al. încep prin a demonstra că niște copii normali și neafectați de stres, cu vârste cuprinse între 4 și 6 luni, pot distinge expresiile faciale vesele de cele furioase. Apoi, autorii mai constată că bebelușii evită să privească figurile furioase, preferând să se uite la cele care exprimă bucuria. 2) Refuzul prin evitare constă în eludarea activă, fizică, a realității, de pildă, prin întoarcerea capului pentru a evita un stimul nociv ce se găsește în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
bucuria. 2) Refuzul prin evitare constă în eludarea activă, fizică, a realității, de pildă, prin întoarcerea capului pentru a evita un stimul nociv ce se găsește în câmpul vizual. În acest caz, realitatea nu este întru totul ascunsă, anulată, percepția bebelușului fiind doar ajustată, ca și cum realitatea nu ar exista. Această etapă poate fi ilustrată de studiul efectuat de Tennes și Lampl (1969) asupra anxietății de separare la copiii de 9-13 luni. Autorii au imaginat o situație în care mama și copilul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
copil de 9 luni care a cunoscut, în cursul primelor luni de viață, importante privațiuni alimentare, adora jocul în care mama sa îi lua în mod repetat biberonul, prefăcându-se că bea lapte. În loc să plângă ori să protesteze prin țipete, bebelușul râdea foarte tare. Această observație demonstrează că, printr-un mecanism de răsturnare, suferința pe care o generează copilului înfometat privațiunile alimentare se transformă în opusul său, respectiv în râsete de bucurie. 5) Negarea (considerată de numeroși autori o apărare distinctă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
obiect, sânul mamei, ar cunoaște pentru copil un clivaj în „obiect bun”, sursă de plăcere păstrată în interior, și în „obiect rău”, sursă de frustrare proiectată în afară. De aici decurg idealizarea și persecuția care ar însoți viața fantasmatică a bebelușului, îndeosebi în timpul poziției schizoparanoide. Klein consideră astfel că clivajul obiectului este concomitent cu clivajul eului explicat de Freud: „Cred că eul este incapabil să realizeze un clivaj al obiectului - intern și extern - fără ca un clivaj corespondent să se producă în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și frustrarea infantile. Bion numește această funcție „capacitatea de reverie a mamei”, adică propriile sale mișcări psihice prin care ea este în măsură să „aline” și să „gândească” neliniștea infantilă. Acest fel de a fi al mamei îi va permite bebelușului să efectueze mișcarea de întoarcere, constând într-o identificare proiectivă și pozitivă cu o mamă bună internă, „care gândește în interiorul lui situațiile de conflict, suferință și angoasă” (1962/1979). Consecința acestei ipoteze de dus-întors fantasmatic se sprijină pe afirmația Melaniei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cât de bine am putut, o mamă elefant în secțiune, cu toate compartimentele sale interne, precizând că există două ieșiri: una pentru scaune și alta pentru pui. Unii copii nu știu acest lucru, am adăugat, ei cred că scaunele și bebelușii ies prin același loc, atât la animale, cât și la femei”... A urmat o adevărată lecție de „informare sexuală” ce venea să contracareze o teorie sexuală infantilă care servea drept punct de fixație, teoria cloacală. Copilul a avut după aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Îngrijorată de acest comportament și considerând că este momentul potrivit să se ocupe ea însăși de educația copilului, mama o concediase pe tânără, care, pentru început, îi spusese băiețelului că pleacă pentru a se mărita și pentru a avea un bebeluș. Apoi, într-o scrisoare, i-a mărturisit că are obiceiul să schimbe familia de fiecare dată când copilul de care avea grijă devine prea mare. Din acel moment, copilul a manifestat o constipație puternică, având multiple semnificații pentru economia sa
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o distracție. Se înțeleg foarte bine unul cu celălalt, se joacă împreună de parc-ar fi prieteni. Când B. avea 4 ani, s-a născut cel mai mic fiu al meu, C.. Unele perioade au fost ușoare. A., când era bebeluș, avea foarte mari probleme cu respiratul și ne-a pricinuit multe momente înfricoșătoare - nu-i doresc nici unei femei să treacă prin ce-am trecut eu, nici măcar dușmancelor mele. L-am dus de multe ori la spital. Dar, una peste alta
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în curând tată etc.), el dezvăluie, în funcție de scenariu, temerile și dorințele pe care le inspiră venirea pe lume a unui copil. Prin urmare, nu este o interpretare simbolică. În celelalte cazuri, visele care au ca temă nașterea (sarcină, naștere, fetus, bebeluș etc.) sunt în general pozitive și exprimă creativitatea și eliberarea, chiar revelația. Ele pun accentul pe nevoia de a expulza ceva, de a concretiza, de a exterioriza, de a lăsa să iasă la lumină, de a aduce pe lume, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
protejat de toate atacurile și agresiunile. Astfel, dat fiind că este securizantă, ea constituie poziția privilegiată a celui care doarme. În sfârșit, în acest tip de vis, este important să vedem care este «fructul» nașterii. Dacă este vorba de un bebeluș sănătos, interpretarea este evident pozitivă și oferă informații cu privire la încrederea pe care subiectul o are în realizările sale. Dar orice naștere insolită sau monstruoasă (nașterea unui animal, a unui obiect, a unui copil diform) revelează temerile și angoasele. Cel ce
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
evocarea canibalismului în vis, ea nu este pentru inconștient altceva decât simbolul absolut și pozitiv al aproprierii de energie. Canibalismul este un concept propus de Freud pentru a explica mecanismele de încorporare și de introiecție referitoare la organizarea orală. Observarea bebelușilor este suficientă pentru a ne informa, e de ajuns să îi observăm cum duc de fiecare dată obiectele la gură. Pentru ei este un mod de a intra în contact, de a recunoaște, de a percepe, dar este, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
erogenă predilectă, sursă fundamentală de plăcere (supt voluptuos, sărut, felație); - afectiv: descriind modul de comunicare fuzional, dorința de a-l face pe celălalt să intre în sine (de a-l înghiți); - intelectual: creând evantaiul reprezentărilor, prin descoperirea «bucală» a lumii (bebelușul care duce toate lucrurile la gură). În funcție de scenariu, visul poate evoca unul sau altul dintre nivelele amintite. Exprimă adesea o dorință de regresie la modul oral de organizare infantilă, fie la nivel fizic (a redeveni un bebeluș), fie afectiv (a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
bucală» a lumii (bebelușul care duce toate lucrurile la gură). În funcție de scenariu, visul poate evoca unul sau altul dintre nivelele amintite. Exprimă adesea o dorință de regresie la modul oral de organizare infantilă, fie la nivel fizic (a redeveni un bebeluș), fie afectiv (a rămâne în planul fuziunii). Prin imaginea limbii, visul pune accentul pe gust, pe o savoare plăcută sau neplăcută pe care o provoacă realitatea, pe capacitatea de a diferenția emoțiile, gândurile, dar și persoanele și situațiile în care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în umanitatea sa, dat fiind că, spre deosebire de animal, el nu își folosește membrele superioare pentru a se deplasa. Prin urmare, ele fac apel la umanitatea subiectului, adică la valorile morale înrădăcinate în psihicul său. Conform aceleiași analize, în opoziție cu bebelușul care merge în patru labe, brațele reprezintă maturizarea eului, simțul responsabilităților, caracterul matur al personalității. Această semnificație de responsabilitate se regăsește mai ales în simbolistica umerilor. Într-adevăr, orice referire onirică la umeri evocă povara ce apasă asupra subiectului și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
riguroasă, sunt expresia perseverenței și a solidității; - măselele de minte, care atestă maturitatea, sunt, după cum o indică și numele, expresia rațiunii și a cunoașterii. În studiul psihanalitic al stadiului oral, se ia în calcul un element foarte important: ieșirea dinților. Bebelușul trece de la suptul inofensiv la mușcătura sadică. Apariția dinților, dându-i copilului puterea de a face rău (lui și celorlalți), determină mișcări afective distructive în a doua perioadă a stadiului oral, care este, din acest motiv, calificată drept sadic-orală. Dinții
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în fața celorlalți; - coapsele au o semnificație erotică foarte puternică. Îndepărtate, exprimă plăcerea senzuală și relația consimțită. Apropiate sau tensionate, semnifică absența dorinței și violul. Interpretarea se aplică și procesului de creație, întrucât coapsele trebuie să se deschidă pentru a permite bebelușului să iasă. Coapsele strânse indică, prin urmare, incapacitatea ori imposibilitatea de a da naștere, adică de a-și exprima potențialul și de a-și exploata resursele. Obraz Partea cărnoasă a feței, obrajii exprimă sănătatea și tinerețea (mai ales dacă sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]