55,085 matches
-
decât atât, tratamentul experimental al jocurilor cu bunuri publice dovedește de asemenea faptul că normele sociale pot contribui la depășirea problemelor comportamentului blatist: „Subiecții au investit [...] aproape jumătate din resursele proprii în bunul public, în ciuda unei situații care nu oferea beneficii colaterale, garanta anonimitatea și evidenția importanța câștigului de bani ca obiectiv al participării în cercetarea întreprinsă” (Marwell, Ames, 1980, p. 926). Regulile sunt „entități lingvistice [...] care se referă la prescripții în general cunoscute și folosite de un set de participanți
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de activitățile de întocmire a rapoartelor de activitate, necesare atât în organizații publice, cât și în firme sau corporații. Alegerea strategiilor, precum și estimarea potențialelor rezultate se bazează pe astfel de nuclee de informație. g) Regulile de recompensă decid costurile și beneficiile aferente rezultatelor. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este reprezentat de sistemul salarial ca beneficiu primit în urma muncii depuse. Există de asemenea un alt set de reguli, numite reguli verticale (Ostrom, 2005, pp. 214-215). Spre deosebire de cele orizontale, acestea nu
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
firme sau corporații. Alegerea strategiilor, precum și estimarea potențialelor rezultate se bazează pe astfel de nuclee de informație. g) Regulile de recompensă decid costurile și beneficiile aferente rezultatelor. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este reprezentat de sistemul salarial ca beneficiu primit în urma muncii depuse. Există de asemenea un alt set de reguli, numite reguli verticale (Ostrom, 2005, pp. 214-215). Spre deosebire de cele orizontale, acestea nu influențează nicio componentă a CADI, ci explică de ce anumite instituții oferă anumite rezultate, precum și care este
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Elaborând, arena de acțiune reprezintă cadrul social în care participanții își vor defini strategiile și vor interacționa, fiind condiționați de pozițiile pe care le ocupă, de nivelul de informație pe care îl dețin asupra situației și de potențialele costuri și beneficii aferente rezultatelor. Interacțiunile indivizilor pot fi formalizate în cadrul teoriei jocurilor ca jocuri capabile să reprezinte multiple situații simplificate (Ostrom, 2005, p. 6). Arena de acțiune constituie structura jocului, cu mențiunea că, spre deosebire de teoria non cooperativă a jocurilor în varianta clasică
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
îl dețin cu privire la raritatea resurselor, la felul și ritmul în care se exploatează resursele (în cazul problemelor de bunuri comune) sau la necesitatea formării unui nou bun public (în cazul problemelor clasice de acțiune colectivă); (3) care sunt costurile și beneficiile pe care indivizii le asociază potențialelor strategii pe care le pot adopta etc. De asemenea, este important felul în care variabilele exogene influențează arena de acțiune, în general, și situația de acțiune, în particular: ce tip de resurse există în
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
evaluarea unei politici deja funcționale ale cărei rezultate există și pot fi studiate în concordanță. Nu în ultimul rând, aprecierea calitativă a rezultatelor prin intermediul CADI se realizează de obicei în conformitate cu următoarele criterii (Ostrom, 2005, p. 66): a) Eficiență economică, adică beneficiile rezultate din maniera în care sunt distribuite resursele; b) Echitate, atât în ponderea similară a contribuției la obținerea bunurilor, dar și la distribuția resurselor, cât și în funcție de abilitățile diferite de a contribui. c) Adaptabilitate, elasticitate și robustețe; adaptabilitatea se referă
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
pentru că ea permite înțelegerea dinamicii sociale. Dilemele de cooperare cu care se confruntă indivizii reprezintă, în esența lor, probleme de acțiune colectivă. Teoria alegerii raționale pretinde că indivizii vor ajunge la rezultate colectiv-iraționale atunci când au comportamente individual-raționale. Unul dintre principalele beneficii ale CADI este faptul că acesta poate fi utilizat pentru a înțelege de ce rezultatele reale, extrase din cercetări empirice și experimentale, nu sunt de regulă cele prezise de teoria alegerii raționale. De asemenea, CADI facilitează înțelegerea mecanismelor care stimulează comportamentul
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de un individ sau de o comunitate locală. Chiar dacă la noi fenomenul "baronilor" a fost perceput ca rezultat al unei voințe a comunității, în realitate baronii n-aveau putere de decizie, ci doar o mimează partizan la scară mică, în beneficiu personal. Guvernele României și-au însușit puterea absolută și în cele mai neimportante decizii necesare la nivel local. O să dau un exemplu, ca să se știe la ce nivel de prostie au coborât guvernele țării noastre până acum. Dacă o instituție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
adăugat dogărie și tâmplărie, croitorie și gizmarie. Durata cursurilor acestei școli era de 2 ani și jumătate, elevii beneficiau de vacanțe iar în perioada campaniei agricole când își ajutau părinții la muncile câmpului pentru a fi interesați la realizarea unor beneficii, primeau o cotă parte din efectuarea unor lucrări și la absolvire beneficiau de o trusă cu unelte strict necesară pentru practicarea meseriei învățate. Pentru atragerea copiilor din mediul rural, fără posibilități s-a organizat un mic internat și o cantină
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
rezidă atât în caracteristica devălmașă a formei de proprietate, cât mai ales în existența, la nivelul satului, a unor zone economice. Existența unor astfel de zone și semnificația lor materială pot conduce la adoptarea unui comportamet strategic orientat spre maximizarea beneficiului individual în detrimentul celui comunitar. Principalele zone economice ale satului sunt: (1) pădurile și poienile; (2) izlazul și fânețele; (3) câmpul și țarina; (4) vatra satului și locurile de casă; (5) locurile cu destinație specială (vii, grădini); (6) apele, bălțile, morile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
stabilesc clar cine și prin ce metode este îndreptățit să exploateze bunurile, care este distribuția autorității în cadrul comunității, cum se face legătura dintre alegerile individuale și deciziile colective, cum circulă informația și care este modul în care vor fi distribuite beneficiile (Ostrom, 2003, p. 66). Aranjamentele instituționale sunt perfectibile prin intermediul procesului de încercare și eroare. Durata mare în timp a sistemului de resurse comune și a relațiilor existente la nivelul comunității face ca diferitele probleme de funcționare a sistemelor de reguli
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
principiul nerivalității în exploatarea resursei. Nevoia de a achita cisla satului a dus la apariția unei forme incipiente de impozitare, astfel că fiecare obștean era obligat să participe la plata birului și alte cheltuieli comune cu o sumă proporțională cu beneficiile pe care le obținea din exploatarea bunurilor. Cu timpul, regula conform căreia fiecare contribuie cu o sumă proporțională cu bene ficiile obținute se schimbă cu regula conform căreia fiecare poate revendica dreptul de a folosi privat suprafețe de teren din
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Ostrom, cât și în modul de utilizare a proprietății devălmașe prezentat de Stahl, apare necesitatea elaborării unor reguli clare care să stabilească cine are dreptul să exploateze anumite bunuri. În lipsa unor bariere care să împiedice accesul din exterior la culegerea beneficiilor, stimulentele indivizilor de a manageria resursele scad. În satele devălmașe, uzul comun asupra bunu rilor obștii putea fi exercitat doar de către cei recunoscuți ca fiind parte a obștii. Această regulă a apartenenței la obște a fost considerată o regulă în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a obștii. Această regulă a apartenenței la obște a fost considerată o regulă în uz pentru foarte mult timp, intrând în contradicție cu regulile formale adoptate prin diferite coduri, cum ar fi cel silvic și cel civil. Interzicerea accesului la beneficiile comune a celor din afara obștii avea scopul de a limita posibila suprapopulare, care ducea la supraexploatarea resurselor comune. În spațiul românesc, nivelul demografic era redus, iar supraexploatarea, în faza inițială a devălmășiei, apărea doar în raport cu anumite părți din sistemele de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și profesionale avansate, ceea ce face ca turma comună să fie dată în grija unor ciobani. Mentalitatea devălmașă și egalitară își face simțită prezența și în stabilirea regulii de distribuire a produselor lactate obținute de la turma comună. Procedeul de împărțire a beneficiilor constă în faptul că, „de față fiind toți stăpânii de oi care și-au dat oile la stâna comună, se face o mulsoare controlată, constatându se care e producția de lapte a fiecărei oi în parte. Proporția deținută de fiecare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
plata datoriilor satului schimbă regulile inițiale de organizare a comunității și deschide calea spre apariția posibilității de individualizare a drepturilor și inegalizare a averilor. Inițial, contribuția individuală la cheltuielile comune era stabilită pe criteriul proporționalității între suma datorată și nivelul beneficiilor exploatării bunurilor comune. Ca în celelalte cazuri, creșterea influenței banilor și dezvoltarea capacităților de exploatare au făcut ca regula inițială să se schimbe. S-a trecut de la regula stabilirii contribuției în funcție de nivelul beneficiilor obținute la regula contrară a stabilirii drepturilor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
criteriul proporționalității între suma datorată și nivelul beneficiilor exploatării bunurilor comune. Ca în celelalte cazuri, creșterea influenței banilor și dezvoltarea capacităților de exploatare au făcut ca regula inițială să se schimbe. S-a trecut de la regula stabilirii contribuției în funcție de nivelul beneficiilor obținute la regula contrară a stabilirii drepturilor de exploatare în funcție de nivelul contribuției la cheltuielile comune. Dar contribuția la bir și alte cheltuieli au condus, în timp, la inegalizarea averilor. Raportul proporțional dintre nivelul contribuției și drepturile de exploatare a dat
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ceilalți” (Stahl, 1998, vol. II, p. 237). Acest tip de comportament reprezintă o distorsiune a regimului devălmășiei absolute. Sunt folosite aceleași metode de exploatare, însă scopul nu mai este menținerea averii obștești pentru utilizare comună în scopul supraviețuirii, ci maximizarea beneficiului individual pentru obținerea profitului în detrimentul păstrării resursei. În contextul acțiunii distrugătoare a acaparatorilor locali, cantitatea de resurse disponibilă celorlalți scade. Tragedia bunurilor comune, în faza inițială, nu derivă în mod necesar din creșterea numărului de utilizatori, ci mai degrabă din
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
acționeze independent de ceilalți (Stahl, 1998, vol. II, p. 240). Trecerea la devălmășia pe cete a dus la apariția altor probleme referitoare la supraexploatarea sistemelor de resurse. Creșterea numărului de cete care ies din devălmășie a determinat scăderea cantității de beneficii disponibile pentru ceilalți și un conflict între tendința de scindare în scopul maximizării beneficiilor și intenția de a reduce numărul de grupuri beneficiare (Stahl, 1998, vol. II, p. 241). Supraexploatarea bunurilor comune apare în momentul în care se trece de la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cete a dus la apariția altor probleme referitoare la supraexploatarea sistemelor de resurse. Creșterea numărului de cete care ies din devălmășie a determinat scăderea cantității de beneficii disponibile pentru ceilalți și un conflict între tendința de scindare în scopul maximizării beneficiilor și intenția de a reduce numărul de grupuri beneficiare (Stahl, 1998, vol. II, p. 241). Supraexploatarea bunurilor comune apare în momentul în care se trece de la producția pentru consum propriu la producția în scopul obținerii de venituri de pe piață. La
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
resurselor. Supraexploatarea se manifestă prin închideri abuzive de izlaz și tăieri abuzive de pădure. Un rol foarte important în desființarea regimului devălmășiei absolute îl au așadar acaparatorii locali care, datorită unor poziții deținute în cadrul satului, au reușit să obțină anumite beneficii. Acestea le-au permis să obțină tehnici superioare de exploatare și forța de muncă necesară utilizării pădurii în scopuri comerciale. Pe lângă acaparatorii locali există și alte categorii de exploatatori ai resurselor comune. Nebăștinașii intră în comunitate pe diverse căi, cumpără
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ar fi lucrat în termenii următori: Evoluția instituțională (sau politică) este procesul de creștere a complexității instituționale a unui sistem socioecologic , constând în acumularea fondului instituțional provocată de acțiunea colectivă și individuală desfășurată timp îndelungat pentru a capta din ce în ce mai multe beneficii derivate din mediu. Acumularea infrastructurii instituționale este rezultatul acțiunii umane orientate în direcția captării beneficiilor rezultate din mediu, iar acest lucru era îndeosebi realizat prin acțiune colectivă. Din punct de vedere strict instituțional, rezultatul procesului este dezvoltarea a multiple straturi
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
complexității instituționale a unui sistem socioecologic , constând în acumularea fondului instituțional provocată de acțiunea colectivă și individuală desfășurată timp îndelungat pentru a capta din ce în ce mai multe beneficii derivate din mediu. Acumularea infrastructurii instituționale este rezultatul acțiunii umane orientate în direcția captării beneficiilor rezultate din mediu, iar acest lucru era îndeosebi realizat prin acțiune colectivă. Din punct de vedere strict instituțional, rezultatul procesului este dezvoltarea a multiple straturi de reguli, norme și strategii împărtășite și a multiple niveluri organizaționale. Condiția pentru ca procesul să
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
este aceea a factorilor structurali, endogeni, care sunt de natură să crească rezistența și reziliența entității, astfel încât aceasta să poată cel puțin rezista unor niveluri ridicate ale dinamicilor din mediile în care operează și, chiar mai mult, să poată capta beneficiile potențiale pe care aceste schimbări le creează. Acești factori endogeni trebuie să se găsească sau să se reflecte la nivelul instituțional și la cel al acțiunii colective. Acțiunea colectivă are loc prin procesul politic, iar repetarea sa pe termen lung
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
consum și deci prin creșterea cererii pentru noi și noi produse, dintre care lemnul reprezenta principalul material de construcție utilizat. Accelerarea construcțiilor în contextul procesului de urbanizare prin care treceau Țările Române a crescut cererea pentru lemn și, prin urmare, beneficiile valorificării economice a acestuia. În plus, același proces a cauzat (de fapt, a constat și în) creșterea apetenței individuale pentru consum, prin diversificarea și ieftinirea produselor, schimbarea valorilor consumatorilor etc. Aceste presiuni s-au manifestat la nivelul stimulentelor individuale prin
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]