1,509 matches
-
rămas con stante, din cauza mai multor factori: continuarea împrumuturilor către debitorii solvabili din se ctorul public și privat; cheltuieli noi pentru împrumuturi angajate în a nii precedenți; o creștere a creditării bancare, garantată ofic ial în conformitate cu angajamentul membrilor Uniunii de la Berna, de a oferi sprijin țărilor pe durata crizei de credit globale; creșterea împrumuturilor oferite de către insti tuț iile financiare internaționale, în special cele oferite de Corp ora ția de Finanțare Internațională (IFC). Odată cu scăderea finanțării externe, ritmul ac umu lării
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în dramaturgia sa. Structurile aceleiași culturi „minore” se vor evidenția în „matricea stilistică” și „categoriile abisale” din Trilogia culturii, în studiile Gândirea magică, Știință și religie și altele. Cu probe convingătoare, B. argumentează că, în activitatea diplomatică, la Varșovia, Praga, Berna, Viena, Lisabona, Lucian Blaga și-a afirmat strălucit personalitatea, conștiința profesională. SCRIERI: G. Călinescu. Eseu despre etapele creației, București, 1970; Cezar Petrescu, București, 1972; G. Călinescu (1899-1965). Biobibliografie, București, 1975; Marin Preda, București, 1976; Nostalgia absolutului, București, 1981; Viața lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]
-
științelor umaniste, ea pornește de la o reflecție ușor accesibilă și care, pornind, a fost făcută de numeroși autori în toate epocile. Problema respectivă devine criteriul central în cartea danezului J-A. Olsen, L'Esprit du roman. Œuvre, fiction et récit, Berne, Peter Lang, 2004. 64 Fictivitatea narațiunii este o componentă foarte importantă a ficționalității, alături de fictivitatea întâmplării, așa cum precizează și G. Genette (vezi G. Genette, Introducere în arhitext. Ficțiune și dicțiune, traducere și prefață de Ion Pop, Univers, București, 1994, p.
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
l-a prezentat regelui Prusiei, Friedrich-Wilhelm al III-lea. Regele l-a numit în postul de însărcinat cu afaceri la Roma (1824), apoi de ministru rezident pe lângă Sfântul Scaun (1827). Alte misiuni importante au fost cele de ministru plenipotențiar la Berna (1839), apoi de ambasador la Londra (1845-1854). Rechemat din acest post în anul 1854, și-a trăit restul vieții la Heidelberg. A fost extrem de bun prieten cu savanții Karl Niebuhr și Jean François Champollion. A fondat Institutul de Arheologie. În
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
acceptă cu deschidere și Înțelegere, spo rind farmecul orașului. Dar am avut și alte motive. Printre ele, fascinația istoriei unei familii princiare pragmatice, ducii Zähringer, „Înte meietorii de orașe“, care au Înființat, pe lângă Freiburg, orașe ca Villingen, de la izvoarele Dunării, Berna, Fribourg, din Elveția, și altele, cu o arhitectură specifică, cu o concepție uni tară, foarte precisă, neobișnuită pentru acele vremuri - sfârșitul primului mileniu -, când se Încheia o epocă, pentru a face loc alteia, noi. Mai mult decât atât, actul de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lui Proțap, Măriuța a Baroiului, Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii, neamurile; instituțiile satului (Biserica, Școala, Primăria, Miliția), funcționarii locali (străjerii primăriei), dugheana, prăvălia; păcurariul (dohotarul; facem precizarea că, potrivit normelor dialectale, consoana r este muiată sau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
toți să fie omeniți cum se cuvine. Despre fapta lui Barabulă, mama i-a povestit tatei mult mai târziu. N-a vrut să le strice gospodarilor cheful. Asemenea clăci a mai organizat tata cu sătenii pentru căratul buștenilor din pădurea Berna, când am construit șura și grajdul și când am ridicat o casă nouă. De asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de gâscă sau pentru tors fuioarele de in și cânepă. Fiind două fete
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sat, că, dacă schimbi aerul, îți trece tusea, nu ai complicații la plămâni. De aceea, tata îngrijorat de sănătatea surorii mele, Oltea, a vorbit cu pădurarul poreclit Tafulă, să ne ia pe amândouă trei săptămâni la căsoaie, la el, pădurea Berna. Oltea se întrecea cu tusea. N-o slăbea nici zi, nici noapte. Părinții erau îngrijorați. Așa că ne-a luat pădurarul și-am trăit ca-n sânul lui Adam vreo trei săptămâni. Aveam un program deosebit, dar relaxant și dătător de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în afară, tindă, două camere, acoperiș de draniță (șindrilă) dat cu dohot (păcură neagră). Cu timpul însă, părinții au hotărât că ne trebuie o casă nouă, întrucât ne ridicam și noi, fetele. Prin claca sătenilor am obținut buștenii din pădurea Berna, mulți i-au tăiat pentru căpriori și scânduri (la gater) au venit meșterii din sat și lucrătorii. Cel mai vestit maistru era un gospodar de pe lan, cu un singur ochi, poreclit Fârștit. Și-a mai luat cu el, alt meșter
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
felinare, care ardeau toată noaptea. Prin rotație, ciobanii făceau de serviciu și noaptea, păzind stâna și oile. Ei aveau niște bâte mari de lemn, ce le serveau ca arme de apărare, în caz de atac. Uneori năvăleau lupii din pădurea Berna, de la Fântâna Albă, alteori bande de hoți se încumetau să atace stâna. La această stână, fiind mai înstărită, aveau și doi cai tineri, care îi ajutau pe ciobani în cele mai diverse situații. De câteva ori pe vară, mergeam cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
alții, să-și împărtășească bucuria comuniunii care înviază sufletele din egoism și uitare. La sădit puieți Printre multiplele acțiuni organizate de Școala elementară din sat, împreună cu primăria, se înscrie și săditul puieților. Obținând puieții de la domnul Tafulă, pădurarul de la pădurea Berna, Ion Șerbănescu, directorul școlii, învățătorul Gheorghe Nastase și tatăl meu, secretarul (notarul) Silvestru Lavric, au trecut la treabă. Ei au considerat că natura trebuie sprijinită. Nu poți comanda naturii decât dacă îi dai ascultate" (Bacon). Au sortat puieții, de plop
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
problema în serios și a bălmăjit ceva care nu m-a ajutat cu nimic); nu mi-a plăcut deloc lipsa de solicitudine și începusem să gândesc tot mai prăpăstios. La Geneva, prof. Gheorghe Dolgu reprezenta România, fiind acreditat și la Berna; m-am întâlnit o singură dată cu el, pentru un sfert de oră, iar în toată perioada, nu l-am mai văzut; cât despre Misiunea noastră permanentă, în afară de problemele administrative (diurnă, transport ș.a.), nu m-au ajutat cu nimic și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Haga, Nicosia și Cairo, precum și la Consulatul General din Alexandria. * Autorul a fost diplomat de carieră, funcționar în Secretariatul O.N.U., membru al Comisiei de la Veneția și al Subcomisiei O.N.U. pentru drepturile omului, ambasador la Geneva și Berna. În Centrala M.A.E., a fost șef al Direcției generale juridice și consulare. După pensionare, a lucrat, de asemenea, ca cercetător principal la Institutul Român pentru Drepturile Omului (I.R.D.O.). 118 Pier Paolo Giglioli, "Corruption politique et médias: l
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de la viață, de la pământul celor vii, ca și cum ar fi început deja să sugă seva florilor pe la rădăcină. Cred că există ceva din toate astea în tristețea, în melancolia exasperantă pe care-o târăște după ea ca pe un steag în bernă. Și-apoi Ly asta, imposibilă, care făcea o dramă când rămânea fără proteză dentară, seara, când o scotea înainte de culcare! Ca s-o scoată, se uita în oglindă și, în fiecare seară, gestul îi dădea un complex de inferioritate. Se
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
se temea de bastilii și a continuat să-i fie frică de pușcării și sub regimul libertății. O să citez două întâmplări care îi vor vădi în această privință caracterul. În 1780, Marat concurase la premiul înființat de Societatea Economică din Berna, în problema reformării legilor criminale. Societatea sus-numită amâna în fiecare an să-și pronunțe verdictul. În 1782, am anun țat apariția Bibliotecii legilor criminale, în zece volume. Marat m-a rugat să inserez acolo memoriul pe care îl adresase Societății
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
învățarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Iași, Polirom, 2000 Alexandrescu, Florin; Micle, Mihai Ioan, Tehnici de comunicare interpersonală, București, Asociația Română de Psihologie Transpersonală, 2002 Bally, Charles, Linguistique générale et linguistique française, Quatrième édition revue et corrigée, Éditions Francke Berne, 1965 Bârlogeanu, Lavinia, Paradigma educațional-umanistă în contextul postmodernității, în Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002, pp. 25-46 Bougnoux, Daniel, Introduction aux sciences de la communication, Paris, Éditions La Découverte, 1998 Cerghit, Ioan, Sisteme de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
limbajului ca instrument al cunoașterii la preșcolari, Slatina, Editura Didactic Press, 2006 Antonovici, Ștefania; Nicu, Gabriela, Jocuri interdisciplinare. Material auxiliar pentru educatoare, București, Aramis Print, 2003 Bally, Charles, Linguistique générale et linguistique française, Quatrième édition revue et corrigée, Éditions Francke Berne, 1965 Baude, Jean-Michel, Pédagogie générale et relations humaines, Paris, Librairie Vuibert, 2002 Bârsan, Nicoleta, Jocuri didactice specifice dezvoltării limbajului și comunicării orale a preșcolarilor mari, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995 Bizdună, Maria; Neagu, Alexandrina, Texte pentru educația limbajului la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
pentru a doua oară tronul, fugind peste hotare, a rămas în locul lui, Mihai, tutelat de un Consiliu de Regență în care cel mai important era Buzdugan. Dar cum acesta murise, s-a decis ca steagurile să fie puse în bernă iar înlocuitor să fie patriarhul Miron Cristea. S-a primit ordin să se facă Te Deum la biserică, ceremonie la care să ia parte toți salariații comunei, elevii de școală și cât mai mulți cetățeni. Zis și făcut. Popa, ca să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
regatului a acceptat misiunea periculoasă de a distruge cuibul de spioni de la Zürich. Trecînd în Elveția, făcînd figură de dezertor în urma unei aventuri amoroase și aflat în mizerie, a fost de îndată reperat de serviciile baronului Romberg, ministrul Germaniei la Berna. Continuîndu-și jocul, el a acceptat să "trădeze" în schimbul unei sume de bani, așa încît odată căpătată încrederea inamicului, după ce a furnizat documente prețioase, pregătite din timp la Roma, devenea o rotiță importantă a spionajului austriac în Italia. Cînd totul s-
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
dezertori de la Stelvio, ofițerul de marină, în timpul unei nopți de week-end, pătrunse în Consulatul Austriei, unde, cu perdele negre puse la fereastră și ustensile de sudură, spărgea safe-ul Consulatului, al cărui conținut l-a transportat la Legația sa de la Berna. Prețioasa listă a agenților spioni din Italia se afla astfel în mîinile poliției. În fruntea ei se găsea numele monseniorului Gerlach... Încercînd pînă în ultimul moment să cruțe Sfîntul Scaun, guvernul îl preveni pe Papă că acesta trebuia să plece
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pumnilor dați în perete, nopțile lungit în pat numărând până la o mie, iepurele de casă găsit mai târziu, în aceeași dimineață, atârnând spânzurat de un cârlig într-o cămară - și, în sfârșit, imaginile de încheiere ale nenumăratelor rapoarte: steagul în bernă, serviciile memoriale, sutele de buchete și lumânări și jucării care acopereau treptele de la intrarea în școală, mâna însângerată a unei victime pe coperta revistei Newsweek, întrebările ridicate, umerii ridicați, procesele civile intentate, imitatorii, motivele pentru care renunți la rugăciune. Totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
49,90 lei; omnibus, cl. I, 55,40 lei; cl. II, 41,60 lei; cl. III, 27,70 lei (pp. 224- 226). de la bucurești, cu trenul express, în europa Amsterdam, cl. I, 286,50 lei; cl. II, 221,35 lei; Berna, cl. I, 258,40 lei; cl. II, 188, 30 lei; Bruxelles, cl. I, 303,90 lei; cl. II, 224,50 lei; Budapesta, cl. I, 115, 85 lei; cl. II, 82,60 lei; Frankfurt pe Main, cl. I, 246, 45 lei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
când ni s-a luat Basarabia. Trăgeau toate clopotele în București și lumea îngenunchea pe stradă și mulți plângeau în hohote și spuneau : Ne-au luat Basarabia, parte din corpul nostru, dați-ne inima înapoi !, iar drapelele erau atârnate în bernă. Nu mai spun ce am trăit când ni s-a luat Ardealul, cu veștile cum că ungurii ne omorau semenii noștri, cum unei mame gravide ungurii i-au înfipt baioneta drept în burtică omorând-o și pe ea și pe
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și începutul uneia noi - de aprofundare a sovietizării României. România intrase, după opinia diplomatului, în plină revoluție comunistă, care putea să provoace «mari suferințe cum, de altfel, avea să se întâmple. În sfârșit, la 22 ianuarie 1948, Ambasada britanică din Berna înștiința Londra în privința celor dintâi declarații publice ale Regelui Mihai I despre detronarea sa (statutul care i se rezervase în Elveția nu-i permitea însă să facă declarații politice, motiv pentru care regele Mihai a căutat un nou refugiu). Regele
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
domnule șef de gară, mă auziți? Foarte rău. E rău la dumneavoastră, mergeți la plajă? Cum? E rău la dumneavoastră, am zis? Bou, ce bou? Rău, rău, nu bou! Ah, rău, de ce rău? Să lăsăm... Trebuie să coborâți steagul în bernă! Ce să coborâm? Steagul! În bernă! Aa, am înțeles, să coborâm steagul în bernă. Și de ce să coborâm steagul în bernă? A murit Goga. Cântărețul durerii noastre seculare, poetul Octavian Goga, a murit. Dumnezeu să primească la el sufletul poetului
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]