1,524 matches
-
Scânteii, mi-a confirmat și statuia uriașă cu pleșuvia dezgolită și mantaua descheiată, fluturând În bătaia uraganului iscat de speranțele popoarelor lumii care pășesc pe calea arătată de el. Da, eu căutam chiar forța și puterea cuvântului tipărit, despre care bestia aia de șapte tone de bronz a spus că-i mai de temut decât orice armă și armată. Vegheați la ferestre de statuia lui Lenin, vorbisem În mai multe rânduri despre manuscrisul meu cu redactora-șefă Ștefania Bruescu, o doamnă Înaltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
tipărit. Cu atât mai rău pentru el, Îmi spuneam, cu atât mai rău pentru jegurile astea comuniste care se joacă cu forța cuvântului tipărit, mai eficientă decât orice armă și orice armată. Aforismul ăsta de rahat flutură Încă pe buzele bestiei din șapte tone de bronz. Știam, dintr-o joacă nevinovată, fără intenție sau cu bună știință, se poate isca o tragedie și un măcel atotcuprinzător. Vorbele pot ucide, desigur, dacă nu cumva tocmai asta e menirea lor. Eu Însumi am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să sară scântei din căpățâna mea colțuroasă. Îi spun lui Pepino că ar trebui să se ducă dincolo cu Florinel. Laur și Andrei dau din greu să-i Împace pe vecinii de deasupra, așa că să se ducă și el cu bestia asta mică de la care a pornit totul. Nu-i bine pentru nimeni s-o ținem tot Într-un scandal. Doar știe și el și-și dă seama că ăia atâta așteaptă ca să vină să ne ia la bani mărunți cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și petrecut cu huiduieli și Înjurături, cu bucăți de pământ din ringole și pietre smulse din caldarâm, care le fac să-și mărească viteza. Tremură pământul de bubuiturile ce se aud tot mai aproape prin fumul și duduitul infernal al bestiilor astea mătăhăloase tăind un culoar nesfârșit prin popor. Zboară pământ și pietre din toate părțile și busturi În combinezoane negre se ivesc pentru câteva secunde ca să tragă capacele turlelor. Se succed din ce În ce mai repede pe o fâșie de țarc pavat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu limba și-am amețit sărutându-i crusta de jeg și muci uscați? Toate juliturile și beliturile Îmbâcsite de murdărie le-am oblojit cu gura mea și buzele mele Într-un geamăt orgasmatic atotcuprinzător. Noi suntem poporul! Eu sunt poporul, bestii nemernice! Mi-am Întors privirea Înlăcrimată spre priveliștea meselor din restaurant și ei erau peste tot și erau mulți. Poporul răbda și se chinuia. Poporul chefuia În draci. În loc de orice altceva, un chelner bătrân cu fața stacojie-vineție mă Întrebă de unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de pe Mihai Bravu. Am mers atunci prin ninsoare spre blocul ei, iar pe drum a avut destul timp să-mi spună ce nu izbutise să dea afară din ea În vară. Nu era mare lucru. Știu, știam că sunt o bestie, și-și răcea gura de pomană spunându-mi că-s o bestie fără suflet și Întrebându-mă dacă am iubit vreodată pe cineva. Știam bine c-am iubit-o pe ea și pe mă-sa și pe fii-sa și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe drum a avut destul timp să-mi spună ce nu izbutise să dea afară din ea În vară. Nu era mare lucru. Știu, știam că sunt o bestie, și-și răcea gura de pomană spunându-mi că-s o bestie fără suflet și Întrebându-mă dacă am iubit vreodată pe cineva. Știam bine c-am iubit-o pe ea și pe mă-sa și pe fii-sa și pe soră-sa și tot neamul ei femeiesc, dar mai mult și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ea și pe mă-sa și pe fii-sa și pe soră-sa și tot neamul ei femeiesc, dar mai mult și mai mult am iubit o femeie care mugea și răgea și se zvârcolea din tot trupul ca o bestie. Amândoi eram niște bestii Într-un țarc cu pământ pe jos, bătătorit de tălpile și de trupurile noastre perpelindu-se În focul dorinței, dar uite că n-am avut parte prea mult timp unul de altul. Ne-au gonit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sa și pe fii-sa și pe soră-sa și tot neamul ei femeiesc, dar mai mult și mai mult am iubit o femeie care mugea și răgea și se zvârcolea din tot trupul ca o bestie. Amândoi eram niște bestii Într-un țarc cu pământ pe jos, bătătorit de tălpile și de trupurile noastre perpelindu-se În focul dorinței, dar uite că n-am avut parte prea mult timp unul de altul. Ne-au gonit de acolo, ne-au zburătăcit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și o așteptam Într-unul din fotolii și-n toate cărțile alea Înghesuite pe scânduri scria cât de mult le-am iubit pe ea și pe mă-sa și pe fii-sa și soră-sa și tot neamul ei de bestii, și că Între timp nu s-a schimbat nimic, chiar dacă de acum Încolo nu va mai fi cum a fost. Auzeam apa dușului curgând și pierzându-se-n vuietul viscolului de afară și-n zăngănitul tramvaielor și ceva Îmi spunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
propriu-mi sex chircit ca un vierme speriat de lumină și ascunzându-se-n sine. De amar de vreme nu mă mai simt În stare s-o proptesc cu mâinile pe pereți, ca să-mi Înfig colții În ceafa ei de bestie. Nu mai am chef și nici putere. Nici nu mă pot urni din fotoliu, În timp ce ea ezită să-și facă de lucru cu mine, iar Într-un târziu Îmi spune că-s prea bătrân. Repetă asta și a treia oară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mă pot urni din fotoliu, În timp ce ea ezită să-și facă de lucru cu mine, iar Într-un târziu Îmi spune că-s prea bătrân. Repetă asta și a treia oară spuse că suntem amândoi prea bătrâni. Chicoti, suntem niște bestii bătrâne, boarea de disperare voluptoasă din glasul ei era o adiere dintr-un loc de verdeață și răcoare Împresurându-mă din toate părțile cu mirosul trupurilor noastre bătrâne, și atunci i-am spus că mi-e foame și că aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
altceva insistam zadarnic spunându-i că nu m-aș simți deloc Înșelat sau frustrat dacă s-ar culca cu o femeie, și dacă ar face-o În prezența mea ar fi cu atât mai bine pentru câteșitrei. Sunt desigur o bestie, am recunoscut-o doar din capul locului, Însă ea n-ar avea nimic Împotriva acestui gen de distracție, pentru care-i altminteri lipsită de orice fel de vocație sau aptitudine. Pur și simplu nu-i surâde, n-a Încercat niciodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se dă În lături de la nimic. D-aia n-a vrut atunci să meargă cu Carol la mine. Nu a avut și nu vroia să aibă de-a face cu oameni de felul ăsta. Recunoscusem doar singur că-s o bestie, chiar dacă mai apoi a Început să mă cunoască și și-a mai schimbat impresia... Ba nu mă cunoaște deloc, i-am spus, și nici eu n-o cunosc pe ea. Ani În șir ne puteam povesti romanele vieții fără să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de versuri, dar uite că n-a fost să fie... Păi bineînțeles că o stresau și-i consumau din energia care-o ajută să se mențină, dar ei n-aveau cum să-și ea seama de asta, deoarece sunt niște bestii vrednice de compasiune și niște onaniști Învederați, prin chiar specificul formației lor spirituale. Altminteri, cu mici excepții, toți sunt niște tipi de ispravă, care la vremea aceea au făcut tot ce s-a putut și tot ce au putut. Fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
În care fiecare se adresa tuturor, fără să se facă auzit și Înțeles. Tot ce aș fi putut distinge era că acesta-i doar Începutul, că Timișoara se va ridica din nou, nu ne va lăsa pe mâna bandiților și bestiilor comuniste. De-acolo va Începe o nouă Revoluție, Adevărata Revoluție, deși destui erau cei arătându-se excedați și copleșiți de succesiunea amețitoare a evenimentelor din ultimele trei luni. Îmi țiuiau urechile auzindu-i vorbind despre nevoia lor de liniște, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe banii contribuabililor, pentru că eu nu eram ministru, parlamentar sau director de ziar și nici măcar pensionar. Nici ziarist nu mai eram, fiindcă Între timp devenisem romancier profesionist și asta făceam toată ziua, de dis-de-dimineață până noaptea târziu, așa cum mă sfătuia bestia aia comunistă de Restoiu, drept pentru care lună de lună băteam drumul spre fostul lui birou, ocupat acum de doamna Plumbeanu, ca să-mi cer drepturile bănești ce mi se cuveneau. Doamna Plumbeanu era o doamnă Bruescu mai vârstnică, dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
vor ajunge niciodată să fie recuperate din vânzarea cărților, dar doamna Plumbeanu continuă să se bată pentru cultură. Cultura și literatura se duc de râpă, iar fondurile alocate de Ministerul Culturii pentru cultură sunt de râs, da, cu toții sunt niște bestii comuniste care aleargă cu limba scoasă numai după bani și funcții, da’ uite că n-aveam Încotro și trebuie să ne ajutăm cu ei. Ne ajutăm unii pe alții, da, o mână spală pe alta și amândouă freacă părțile rușinoase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
perpelit toată viața, ani și luni și zile-n șir. Suma echivalează cu salariul de stilistă-șefă al Ortansei, de care ea s-a lins pe bot. Sunt vreo patru luni de-atunci. Chiar nu m-aș fi așteptat la bestia asta de Restoiu să-i desfacă contractul de muncă pentru lipsă de activitate, după ce i-a făcut ambianță să și-o frece vreme de aproape o jumătate de an, deși Ortansa m-a prevenit că Între timp să-mi caut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
a înființat o companie comercială după modelul companiei Virginia Society, din America, numită The Irish Society, pentru a prelua sarcina de a "civiliza" ceea ce era considerat de englezi "un popor barbar, necivilizat, cu obiceiuri primitive, trăind unii cu altii că bestiile" (Giraldus Cambrensis). Centrul financiar din Londra a construit orașul Derry, numit de acum încolo Londonderry pentru a reaminti aportul avut de Londra. După împărțirea pămîntului în funcție de necesități (City, Biserica Anglicana, construirea de fortificații sau orașe), au mai rămas 500 000
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
eram eu când m-am urcat În trenul ticsit de fasciști, ca să ajung la Vindiceni. M-am așezat lângă niște fete localnice, am vorbit cu ele tot drumul rusește, căutând să nu arăt groaza pe care-o aveam la vederea bestiilor hitleriste. Am ajuns la destinație și, În drum spre jandarmerie, l-am Întâlnit pe Mocanu, foarte mirat de prezența mea. Eu, prefăcându-mă radioasă, i-am arătat autorizația și i-am explicat că am venit din nou la Vindiceni ca să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acesta de nemți care trăia aproape de noi. Era un caporal din Austria și când vorbea germana cu noi era fericit... Și, În plină discuție, când noi ziceam: „Uite, domnule, este și câte un neamț mai uman, nu toți sunt chiar bestii”, la un moment dat se auzeau zgomote de mitralieră - ori trăgeau partizanii, ori trăgeau nemții după partizani. Și el zice: „Este din nou o mișcare de partizani și nu cumva să vă imaginați că dacă ni se Întâmplă ceva voi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Dar nu erau cine știe ce. Noi știam când vine cineva, deoarece toți paznicii noștri Începeau să urle „Los, los”. Dar În general nu aveam astfel de probleme. - Ce Îi determina pe unii oameni să fie cumsecade, iar pe alții să fie bestii? - Îți dau niște exemple. Crezi că un om este cumsecade sau mai puțin cumsecade. Ceea ce poate fi adevărat, de altfel. Dar niciodată nu știi dacă această cumsecădenie nu se datorează spoielii sociale pe care o are el. Astfel, ne trezeam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
M-am urcat în tabără. Raportul profesorului Dobre este exact. Oricine se poate ridica să vadă urmele barbariei. Zeci de adăposturi, muncite o vară întreagă de mâna tineretului român, au fost sfărâmate cu topoarele, cu o furie în adevăr de bestii. Domnule General, vă reamintesc că acum câteva luni m am urcat pe Muntele Susai în căutarea unui loc pentru o casă de adăpost. Acolo, am descoperit pe sub cetinile de brazi oasele albe a sute de soldați și ofițeri români, pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
îs -15 grade, asta pentru mine nu e iarnă. Pe urmă îmi ziceau Mihai canadianu’. Atunci mi-am dat seama că regimul ăsta comunist nu are nimic cu omul, că pur și simplu vrea să desființeze omul, să îl facă bestie. Pentru că un sistem, care a vorbit în numele omenirii, s-a transformat în niște canalii, în niște călăi ai propriei națiuni. Ce se întâmpla cu cei care mureau când erați pe bac? Simplu! Îi lua, și ca pe un câine... acolo
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]