1,794 matches
-
corect, se gândi Nieve, ar fi trebuit să se întoarcă. Să-și tragă pe ea rochia de mireasă, să țină capul sus și să meargă până la capăt cu nunta. Așa ar fi făcut o adevărată învingătoare. În schimb, ea dăduse bir cu fugiții. Niciodată nu mai fugise de ceva, în viața ei. Dar acum stătea în camera de zi a unui motel retras, uitându-se la televizor, pentru că nu avea curajul să facă altceva. Se transformase din învingătoare în învinsă. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
rătĂcit printre straturile de balast care se aștern zi după zi unul peste altul. — Mi se pare monstruos să fii detașat, i‑am spus eu lui Teo Haiduc. E o simplă strategie de supraviețuire, un fel elegant de a da bir cu fugiții. Ia spune‑mi, dacă vezi RĂul umflându‑se În pene, ce faci ? Treci mai departe ? SĂ vezi, de pildă, niște monștri de părinți care Își ciuntesc copilul ca să‑l trimită la cerșit. Nicidecum, spuse Teo Haiduc, zâmbind pentru
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
mai liniștesc și, liniștindu-mă, am reușit să mă rog. Adina Dabija 186 Apoi m-am oprit din Împachetat la fel de brusc cum mă apucasem. mi-am dat seama că eram pe cale să fac exact ceea ce făcusem cu Jean-Claude : să dau bir cu fugiții. Fuga Înapoi acasă nu era o opțiune, niciodată nu fusese. Nu venise Încă momentul Întoarcerii, care trebuia să fie un moment al puterii, nu al slăbiciunii. odată ce ai ales să mergi pe un drum, indi- ferent cât de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de asemenea, momente istorice externe: lupta lui Petru cel Mare cu suedezii, tratatul încheiat de țar cu Dimitrie Cantemir, considerat de cronicar un act „nesocotit”. Sfârșitul cronicii este consacrat domniei lui Grigore II Ghica, domn ce aducea îmbunătățiri sociale (reducerea birurilor) și culturale (deschiderea unor școli). Valoarea literară a letopisețului se susține prin portretistica bogată și prin caracterul memorialistic al multor pasaje. Ediții: Letopisițul Țării Moldovii de la domnia lui Istrati Dabija Vv. până la a triea domnie a lui Mihai Racoviță Vv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
o Încleștare pe viață și pe moarte, devenise mai emoționat decât oricând În viața lui. Fu nevoie doar de doi sau trei morți, pentru a-i face pe oamenii din Hachisuka s-o ia la fugă prin pădure. „Ptiu! Dau bir cu fugiții!“ Își spuse Hiyoshi și, la gândul că se puteau Întoarce, rămase locului În copac, prudent. Părea să fie un castan, fiindcă Îl Înțepa ceva pe mâini și În ceafă. Câteva castane și crenguțe căzură la pământ, copacul fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Dacă se aud Împușcături Înaintea zorilor, Înseamnă că sunt ale inamicului. Sunetul de corn va fi semnalul atacului general. Nu trebuie ratată ocazia. Imediat ce Nagahide plecă, Hideyoshi puse să-i fie ridicat scăunelul de campanie. — Au spus că Genba dă bir cu fugiții. Luați-o pe calea retragerii lui și urmăriți-l fără milă, ordonă el, spunându-le războinicilor din jur să transmită comanda Întregii armate. Și aveți grijă să nu trageți până nu Începe să se lumineze cerul. Nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
fi fost un moldovean, anume ungurean fiind vorba în aceste variante de o substituire din cauza sentimentelor locale moldovene. Aduce în sprijinul identității „vrânceanului”, dovezi istorice: „știa că în secolul al XVI-lea și al XVII-lea, ca și mai târziu biruri grele apăsau în Principate asupra celor care aveau oi, că turmele lor erau dijmuite pentru a spori visteria or a fi date în dar turcilor, cum și expuse la prădăciuni în vremuri, așa că ciobanii își vedeau atunci avutul lor rămas
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
felul lor", căci, bunăoară, la 1407, Alexandru cel Bun prescria ce vămi să plătească negustorii polonezi la Tighina și la Cetatea Albă, iar ierodiaconul rus Zosima, trecând în 1420 prin Cetatea Albă, ne spune că, la traversarea Nistrului, a plătit bir moldovenilor, bir pe care și-l împărțeau, la încheierea socotelilor, nu cu rușii, ci cu "litvanii". Eminescu dă multe exemple de călători străini care fac mărturisiri de acest fel, dovedind, totodată, că pârcălabii Chiliei, Hotinului, Cetății Albe erau mari boieri
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
căci, bunăoară, la 1407, Alexandru cel Bun prescria ce vămi să plătească negustorii polonezi la Tighina și la Cetatea Albă, iar ierodiaconul rus Zosima, trecând în 1420 prin Cetatea Albă, ne spune că, la traversarea Nistrului, a plătit bir moldovenilor, bir pe care și-l împărțeau, la încheierea socotelilor, nu cu rușii, ci cu "litvanii". Eminescu dă multe exemple de călători străini care fac mărturisiri de acest fel, dovedind, totodată, că pârcălabii Chiliei, Hotinului, Cetății Albe erau mari boieri ale căror
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
făcut pă un boiar, anume Bogdan - pre care îl iubiea - de și-au lăsat muerea și i-au dat domnul pre o sor a lui...”]; de mame (în Letopisețul Cantacuzinesc: „Adaos-au Pătru vodă cu mumă-sa [Doamna Chiajna] la bir 5 aspri”; în Cronica Bălenilor: „întru aceste vremi și muma lui Bogdan vodă, doamna lui Ștefan vodă, fata Radului vodă [Maria Voichiță], din țara Românească, dentru această lume s-au petrecut”; „carele [cneazul Vasili Ivanovici] au fost născut din greacă, anume
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o „pizmașă! - n.m.] au venit domn de la Poartă, întrând în București august 20 deni, leatul 7092. Și au făcut biserica ce iaste în cetatea Târgoviștii. Și au tăiat pre Mihăilă dvornicul, Dobromir banul și pre Gonțea paharnicul. Și au pus birul curții foarte mare și gorștină de oi [...]57”. Trecând peste lacunele (Moise Vodă l-a ucis nu numai pe vornicul Neagoe din Periș - însurat cu Caplea, fata lui Vlad Vodă Călugărul; cu Caplea, Neagoe i-a avut pe Maria [din
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nici dările (Pârvu din Cioroiași, însurat cu Benetta sau Benedetta -, nepoată a Doamnei Ecaterina Salvoressi, căci era fiică a Lucreției, sora Doamnei -, pribeag împreună cu Mihnea Turcitul, n-a putut să plătească - înainte de a muri la Istanbul - 40.000 de aspri, „birul lui în țară”) și își lăsau rudele în mare sărăcie (ca albanezul Leca Racotă - mort înainte de 17 august 1606 - trădător de profesie - l-a părăsit pe Mihai Viteazul și pe alții -, pe care obediența arătată imperialilor nu l-a scăpat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe scriitorii romantici că lucrurile stăteau chiar așa (Haiducii „nu întâlneau sărac nenorocit fără a-i da bani să-și cumpere boi, nu vedeau văduvă săracă fără a-i face bine” - Vasile Alecsandri), văduvele, iertate din când în când de biruri de către un Voievod mai milostiv, au lăsat urme trainice în principalele „coduri” ale comunităților în care au viețuit. Toponime și hidronime Este firesc ca într-un ținut cum este Argeșul, atâta vreme congruent cu monarhia munteană, să existe foarte multe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
împărătesei Ecaterina a II-a. În țară, se succedă domniile scurte și repetate ale marilor fanarioți: Ipsilanti, Mavrogheni, Moruzi, Suțu, Hangerli, Caragea. Tablouri plastice despre istoria socială și economică a țării completează portretistica. Vremea de acalmie, de bună „rânduială”, cu biruri moderate și trai ieftin, a domniei lui Alexandru Ipsilanti sau ordinea impusă de Nicolae Mavrogheni, vodă cu deprinderi justițiare ce umblă deghizat, în popor, nu durează. Alexandru Moruzi, „maestru” în a strânge banii, înființează un spital la București, speriat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
a se bejeni chiar și marii boieri. Capudan Hassan-pașa, care trebuia să-l prindă pe Pazvantoglu, petrece, la București, cu podărese și cârciumărese, travestite în cucoane, într-o farsă, viu colorată, a viciului balcanic. Constantin Hangerli, ce istovise țara în biruri și dări, sfârșește tragic. Un joc viclean, bine gradat, cu virtuți scenice, se consumă între perfidia trimisului sultanului, ce tocmise ucigaș un harap „buzat”, și lașitatea boierilor, ce îl abandonează pe domn. Echilibrul de forțe se schimbă în panorama deșertăciunilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
2); punguță (2); puternic (2); sat (2); slugă (2); trăsură (2); țigan (2); animal; animale; antic; arde; are; argat; arhaic; arhaicul; arogant; aspru; asupritor; autoritate; averi; a avut; bani mulți; mulți bani; cu mulți bani; barbă; baston; bătrîn; Bibescu; bine; bir; bogați; bogății; boier; borcan; brînză; burtă mare; burtos; cal; cameră; Cantacuzino; capul; caracter; caricatură; carne; casă; cărturar; chiabur; cineva; cizme; clasă socială; cocoșar; coif; Colțescu; conducere; cowboy; crai; cruce; crud; Dan; darnic; demn; emoție; eu; Evul Mediu; exploatator; falnic; fals
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); moț (2); mult (2); nerăbdare (2); oameni (2); pîine (2); primul (2); ruptă (2); sapă (2); timp pierdut (2); urît (2); la urmă (2); accesoriu; agitație; aglomerat; alintat; de animal; animală; animăluț; antecedent; apărătoare; ascuțită; atlas; bani; băț; bilete; bir; calului; carne; chip; clopoței; coarne; colorată; cometă; comunism; consultant; continuare; cumpărături; dar; datorie; devotament; dos; drumului; dulceață; enervare; extensii; extremitate; fete; fiare; fir; frumos; gălăgie; idei; iepuraș; de iepure; imens; imitare; inferioritate; infinit; insuportabil; interminabilă; irelevant; îmbulzeală; împletit; început; lemn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); joacă (2); neresponsabilitate (2); om (2); poliție (2); raliu (2); retragere (2); rușinoasă (2); scăpa (2); stare (2); tare (2); urmărit (2); de acasă; adevăr; adidași; ager; ageritate; alergă; amenințare; anxietate; ascunde; atleți; bancă; bandă; după bani; baritate; bătaie; bir; cald; căști; a căuta; căzătură; centrală; de ceva; cîmp; colegă; condiție fizică; da; degeaba; deplasare; despărțire; dezaprobare; dezastru; dispariție; dispărut; durere; de el; epoleți; evadat; facultate; fapte; ființă; flotări; fotbal; frica; de frică; fugă; găsire; grădiniță; greutate; gros; hoți; iar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
să fie remarcate: La Voix du Nord (aprilie 1941), Défence de la France a lui Indomitus (august 1941), Les Cahiers de Témoignage chrétien (noiembrie 1941), Combat (decembrie 1941), Le Franc-Tireur (decembrie 1941), Les Lettres Françaises (mai 1942), Le Populaire (mai 1942), Bir Hakeim (martie 1943)... Le Bulletin d'informations générales, organ al Biroului de Informații și de Presă al C.N.R., a apărut (nc( din aprile 1942 și a servit la informarea lumii libere asupra situației din Franța ocupată și asupra acțiunilor Rezistenței
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
me maibucuru de tinre (PH.1500−10: 5r) c. Lăudați Domnului toate limbile, mai lăudați-lu toți oamenrii (PH.1500−10: 100v) d. Mai veseliiu-me de cei ce dziseră mie (PH.1500−10: 110r) (82) a. Județul de la Maramurăș, de la Hust, biruri 442 și iaste acum de al patrul anu de când n-au dat căpitanul seama, mai scăzut-au au maiadaos-au. (DÎ.1599: XIX) b. Cătră tinre chemu, Dzău mieu, nu mai tăcea de la menre, se nu cumva maităcea-veri de la menre (PH
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
-l asista pe domn la guvernarea țării, și de „obiceiul” sau „legea țării”; în calitatea de conducător al întregii administrații a statului, domnul îi numea pe marii dregători; titlul de voievod (comandantul suprem al armatei), îi dădea dreptul să strângă birul, (dare destinată, în general, acoperirii cheltuielilor de apărare sau răscumpărării păcii prin tributul impus de puterile străine). Înfrângerea turcilor la Viena în 1683 a influențat politica unor domni: Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu în Țara Românească; Dimitrie Cantemir în Moldova
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
flancurile unor oameni ajunși să ne conducă în numele dorinței de schimbare, exprimată de o majoritate a populației? Ce-i ,înmoaie" atât de repede și ce-i înspăimântă în așa hal încât să-ți lase impresia că sunt gata să dea bir cu fugiții în orice clipă? Dacă în cazul PSD-ului recrutarea membrilor reprezentativi se face după criterii bine cunoscute - e vorba, în principal, de oameni din sistemul vechi, de clientela politică, de produse ale serviciilor secrete comuniste, de fripturiști oploșiți
Iarna înrăirii noastre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11087_a_12412]
-
în gura mare. Cu vremea, devenise o figură ultracunoscută și îndrăgită de lumea toată. Se povestește că într-o zi văzu, din fața coșului său cu mărunțișuri, că unui biet țăran i se scotea vaca la mezat pentru că nu-și plătise birul. Repede așternu pe jos o batistă cît un cearceaf, așeză pe ea doi sfanți, apelă și la portărel și începu să strige la trecători întru ajutorarea țăranului. Nu trecu multă vreme și batista se umplu de bani, pe care îi
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
este singurul. Prietenul său Viktor Orban (premierul maghiar) este la fel de iresponsabil și rupt de realitate. Din fericire, cel care reprezenta cu siguranță un demn model de populism și îngâmfare stupidă pentru ambii “estici” - mă refer la Silvio Berlusconi - a dat bir cu fugiîii și ne scutește de obișnuitele sale bufonerii (mă întreb la cine se mai duce Băsescu să se plangă după ce va fi din nou îmbrâncit - la propriu - de un la fel de iritat/plictisit Sarkozy, așa cum s-a întâmplat la Consiliul
Ponta: Participarea României la Summit, "câine surd la vânătoarea europeană" () [Corola-journal/Journalistic/46675_a_48000]
-
o glugă, s-a aruncat cu un ciocan asupra automobilistului. I-a smuls 5 800 euro din buzunarul bluzei de trening, moment în care au sărit în ajutorul celui agresat doi bărbați, pasageri ocazionali în mașina lui. Tâlharii au dat bir cu fugiții, mai ales că a apărut și Poliția. Cu acest prilej, au fost trase în sus două focuri de armă. Până la urmă, au fost reținuți Lucian Ionel N. și Emil D. , care au fost duși pentru cercetări la sediul
Agenda2005-35-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284130_a_285459]