1,784 matches
-
mare parte, în favoarea proprietarilor. În cursul anului 1846, au fost înregistrate cazuri de violență, în care reprezentanții autorităților locale, oamenii boierului și arendașul au fost amenințași și chiar molestați. Vornicul satului Epureni-Fălciu, deplasându-se în satul Râpile, pentru a încasa birul de la fugari, relata că „un căpitan ... s-au pus împotrivă ... care m-au și bătut ... pe urmă au ridicat țiganii boierești ca să mă ucigă ... și noi de frică am fugit”. În 1847, locuitorii satului Boțești (ținutul Fălciu) s-au revoltat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numărul locuitorilor pe care l-am găsit pe moșie, să-i dăm la eșirea din posesie, proprietății”. La 15 ianuarie 1848, mazilii din Băsești-Fălciu se plâng Isprăvniciei că șapte dintre ei au fugit și de aceea strâng cu mare greutate birul de la dânșii, „iar slujbele ce-i ajung a face tocmim noi oameni în locul lor și le plătim de le fac [...] și de la dânșii nu putem scoate nimic”. Mazilii din Deleni-Fălciu reclamau la Isprăvnicie, în ianuarie și februarie 1847, că din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ministerul de Interne, din 16 februarie 1848, sublinia cauzele pribegirii unor locuitori peste hotare și măsurile luate (15 locuitori din satul Berezeni, trei locuitori din satul Vicoleni și trei din Pogănești): lipsa pâinii și a nutrețului pentru hrana vitelor, numeroase biruri și datorii. Prin Ordinul nr. 7680 din 4 mai 1848, Ministerul de Interne dispune ca Isprăvnicia Fălciu să cerceteze și să prezinte situația cu privire la locuitorii din Berezeni, Vicoleni și Pogănești, fugiți peste Prut. Într-un raport trimis de ispravnicul ținutului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mahalale numai trei (au, n.a.) câte doi boi, iară cielanți toți numai cu palmele”. Dregătorul revine cu un alt raport, la 4 iulie 1849, în care atrăgea atenția că sărăcia este atât de mare, încât este imposibil să se strângă birul restant. În urma cercetărilor efectuate de Vistierie, în octombrie 1849, s-a dovedit că locuitorii târgului Huși erau încărcați și obligați să plătească în plus darea pentru 173 oameni. De asemenea, erau siliți să achite și suma de 100 lei pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
asemenea, erau siliți să achite și suma de 100 lei pe an, ca urmare a abuzurilor și delapidărilor comise de autoritățile fiscale. Consecințele ce puteau decurge din situația disperată în care se găseau locuitorii, puși în imposibilitatea de a plăti birul fugarilor și al celor înscriși de două ori în catagrafie, a determinat Vistieria, în cursul anului 1849, să suspende execuțiile silite, să scadă birul ce revenea asupra celor 173 locuitori care lipseau și să anuleze datoriile. Locuitorii satului Berezeni - Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
puteau decurge din situația disperată în care se găseau locuitorii, puși în imposibilitatea de a plăti birul fugarilor și al celor înscriși de două ori în catagrafie, a determinat Vistieria, în cursul anului 1849, să suspende execuțiile silite, să scadă birul ce revenea asupra celor 173 locuitori care lipseau și să anuleze datoriile. Locuitorii satului Berezeni - Fălciu erau hotărâți să ia cu forța pământurile de care aveau nevoie sau să părăsească cu toții moșia. Funcționarul Isprăvniciei, trimis la fața locului, raporta la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
clacă în creștere, iar pentru casele și locurile din vatra târgurilor, bezmăn. Acestea erau cauzele conflictelor între orășeni și proprietari. La Huși, o stare tensionată exista între locuitori și Episcopie, ce devenise între timp proprietară de moșii în jurul orașului, deoarece birurile percepute (în bani, sau, în produse, de exemplu, dijma în vin, în stupi și în porumb) erau în creștere. Târgoveții au făcut numeroase jalbe către domnie. La una dintre acestea, orășenii îl reclamau pe episcopul Iacov, care "îi supără făr-dreptate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ani. Reîncepuse cu traduceri din poeți străini, dar îi apăruseră, în Gazeta și în Luceafărul, și câteva poeme proprii, din lotul acelora care vor compune volumul Aventuri lirice, tipărit în 1963. La începutul anilor ’50, Geo Dumitrescu plătise și el bir proletcultismului, mai ales în Flacăra, publicație care înlocuise în 1948 Revista literară, până când, regăsind cadența non conformismului structural, „a ieșit din rânduri“. („A intra în rânduri“ era un slogan mobilizator de care se uza în epocă.) Gestul i-a fost
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
anul următor să aducă sportului băcăuan cât mai multe victorii, medalii, titluri naționale, europene și mondiale. Costin Alexandresc IANUARIE EVENIMENTUL LUNII: GABRIELA MANEA A DEMISIONAT DE LA CÂRMA ECHIPEI DE HANDBAL FEMININ ȘTIINȚA BACĂU HANDBAL 5 IANUARIE Oana Bondar a dat bir cu fugiții Ca și cum problemele cu care se confruntă n-ar fi fost de ajuns, echipa feminină de handbal Știința Bacău a rămas fără golgetera sa, Oana Bondar. Din păcate, handbalista a șters-o pe furiș, fără a anunța pe nimeni
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
numeau pe noi pantalonari, bonjuriști, și căutau să ne convingă cu argumente ca de-alde aceste: Știți voi ce vă așteaptă, dacă nebuniile voastre se vor împlini? O să se desființeze rangurile de boierii, o să vă ieie la oaste, o să plătiți bir! Noțiunea egalităței cetățenești nu intra deloc în mintea lor. [...] Asemenea oameni cu asemene idei nu ne puteau opune piedeci serioase, dacă n-ar fi fost sprijiniți din afară. Centrele noastre de întrunire și consfătuire erau în Iași la răposatul Mihalache
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
voi să stea la prubă!... Îți făgăduiesc, amice, c-am să fiu de-un chef nebun, Căci o dată zice omul tinereței rămas bun! Iară ție, o! amice, care atâția ani în șir Îmbolditu-ne-ai la lucru, adunând al nostru bir La comoara cea comună; luptător neobosit Ce ținut-ai cu tărie steagul sus, neprihănit, Ș-ai pus pieptul în vremi grele, și-ai pus umerii la jug, Astăzi când prețuim roada adunată de sub plug, Ție cu deosebire tot onorul se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ascunde atunci când îi apăreau în curte așa zișii activiști de partid ca să-i convingă să cedeze pământul faimoaselor întovărășiri agricole sau gospodăriilor agricole colective în anii 1950-1960, încercând a se sustrage, fără succes, dela luarea în evidență, implicit dela plata birurilor cu care erau împovărați. Că așa stăteau lucrurile constatăm din evoluția flagrantă a cifrelor dela o conscripție la alta. Și totuși aceste conscripții ne sunt astăzi folositoare, din ele căpătând multe informații despre starea moșilor și strămoșilor noștri de-a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de Alba Iulia, printr-o dipălomă a sa, pe Ștefan Pop Simion, cu condiția de a se angaja că va desființa credința bisericii răsăritene în Transilvania, învățarea de către toți românii de pe întreg cuprinsul provinciei mitropolitane a catehismului calvinesc, impunerea unui bir de 32 de piei de jder și de râs pe care mitropolitul era obligat să le dea principelui cu adaosul că acolo unde se poate, se va face școală și pentru români, și încă alte câteva condiții umilitoare. E de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
granițelor, urmând ca aceste zone să fie organizate în structuri suprastatale, conduse de colective comune ale țărilor participante, în care bineînțeles șefii, vioarantâia, n-ar fi putut fi alții, decât tot bunii noștri tovarăși, sovieticii. Se apropia scadența desființării plății birului de după război către uniunea sovietică și era necesar ca tovarășii să găsească o nouă cale prin care să aspire în continuare toată producția, toată vlaga țării în spațiul sovietic. Obedienta noastră conducere comunistă reacționează, surprinzător de data aceasta, în spirit
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
scria «Carne», iar dacă intrai în prăvălie îl găseai pe Gogu. Se inaugurează așa dar o perioadă în care poporul trăiește iluzia unei oarecare liberalizări a vieții cotidiene. Șeful statului Gh.Gh.Dej, pentru impertinența de a fi refuzat să plătească bir în continuare e chemat la Moscova și sancționat cu o iradiere discretă, după care, câteva luni mai târziu mai aveam și noi în sfârșit, un doliu național. Locul lui e preluat de Ceaușescu, un individ care inițial a făcut impresie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
CAIAFA ȘI PÂNĂ LA CEA A LUI PILAT, INCLUSIV. MT. 27, LC. 23, MC. 15. 1. Primul. Toată mulțimea iudeilor L-a dus la Pilat și, înaintea lui, Îl acuză: („Pe acesta L-am găsit răzvrătind neamul nostru, oprind a da bir Cezarului”). 2. După ce L-a cercetat de mai multe ori, Pilat zice: („Nici o vină nu am găsit șîn omul acestaț”). 3. Este preferat tâlharul Baraba în locul Lui: (Atunci au strigat iarăși, zicând: „Nu pe Acesta, ci pe Baraba!”). 294. DESPRE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Creatorul și Domnul său. 325. A douăsprezecea. Dușmanul se poartă ca o femeie, fiind slab cu cei puternici, dar puternic cu cei slabi; deoarece, așa cum de obicei o femeie, când se ceartă cu vreun bărbat, își pierde curajul și dă bir cu fugiții atunci când bărbatul se arată neclintit, și, dimpotrivă, dacă bărbatul începe să dea înapoi și-și pierde curajul, atunci furia, dorința de răzbunare și sălbăticia femeii cresc și devin nemăsurate, tot la fel obișnuiește și dușmanul să slăbească și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pe lumea asta : ție asta ți se pare normal ? Ei bine, nu chiar. Nu, nu sînt întotdeauna singur. Da, unele dintre persoanele care m-au însoțit de-a lungul timpului erau de sex feminin, și nu, nu toate au dat bir cu fugiții în momentul în care m-au văzut scoțînd pixul, încercîndu-l și, apoi, cu un zîmbet de satisfacție, plonjînd în adîncurile relației mele cu agenda, pentru a nu mai reveni la suprafață decît la sfîrșitul filmului. Cele mai miloase
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
să-i convingem pe micii arabi să ne dea tacâmuri și cești pentru ceai și cafea. A început o goană prin întreg restaurantul, toată lumea stătea neputincioasă în fața farfuriilor cu mâncare, iar chelnerii disperați din cauza imensei cereri colective au dat bir cu fugiții. În cele din urmă, Liviu a descoperit un sertar cu furculițe, pe care le-am folosit și pe post de cuțit sau lingurițe. Iar eu cu Marga am dat buzna în bucătărie pentru a le cere apă fierbinte
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
vizite: primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida (octombrie 1966), ministrul afacerilor externe al Olandei, Joseph Luns (ianuarie 1967), ministrul afacerilor externe al Finlandei, Ahti Karjalainen (februarie 1967), ministrul afacerilor externe al Suediei, Torsten Nilsson (mai 1967), regele Nepalului, Mahendra Bir Bikram Shah (mai 1967), ministrul afacerilor externe al Turciei, Ishan Sabri Caglayangil (mai 1967), cancelarul federal al Austriei, dr. Joseph Klaus (iulie 1967), vicecancelarul și ministrul afacerilor externe al RFG, Willy Brandt (august 1967), ministrul afacerilor externe al Italiei, Amintore
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Simon Bolivar, Jose Marti , Bernardo O'Higgins, Jose Artigas..., urmate de cărți, reviste, artizanat, înregistrări muzicale. Pentru scuarul din fața clădirii au sosit și versiunile în bronz ale respectivilor, dar când a fost vorba de executarea unor postamente, Excelențele au dat bir cu fugiții. Ca fost șef de misiune "în zonă", am pus umărul la soluționarea problemei. Aveam un nepot care era director comercial la Combinatul Fortus din Iași, combinat care cu sprijinul MAE intrase în niște relații pe anumite piețe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mă plec! Să ling papucii padișahului! Un domn adevărat pentru țara lui face orice mârșăvie! N-am putut s-o fac! N-am putut! Îmi dau palme pentru trufia mea nesăbuită! Și-acu eu... eu ce să fac?! Să dau bir cu fugiții? Și Moldova cui o lași? îl seceră Daniil. Ștefan râde crispat, schimonosit: Frumos i-ar sta lui Ștefan ăl Mare să dea bir cu fugiții, ca șobolanii când amușinează că se scufundă corabia?! Frumos i-ar sta Măritului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dau palme pentru trufia mea nesăbuită! Și-acu eu... eu ce să fac?! Să dau bir cu fugiții? Și Moldova cui o lași? îl seceră Daniil. Ștefan râde crispat, schimonosit: Frumos i-ar sta lui Ștefan ăl Mare să dea bir cu fugiții, ca șobolanii când amușinează că se scufundă corabia?! Frumos i-ar sta Măritului Domn a toată Țara Moldovei... pâș-pâș, să spele putina?! Îl vezi pe Ștefan Voievod, pribeag, zgrepțănând la ușile străluciților crai, cerșind umil un culcuș și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe nimeni! Cei ce au umblat cu pâra la Înalta Poartă, cei ce au hiclenit, au săvârșit nedreptăți, au vândut țara boier sau neboier, indiferent cine erau au plătit, au fost judecați cu dreptate și-au plătit! Unii au dat bir cu fugiții și s-au desțărat. Au trecut anii... Și iertarea... Mă bate gândul să dau al doilea salvconduct de bunăvoință boierilor pribegi din Polonia... Un gând bun ce face cinste Măriei tale, spune spăsit Stanciu. Să pleci chiar domnia ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se turceau. Dintr-un prăpădit de dregător rupt în cur, peste noapte ajungea "Mare boier ditai Baronul", jecmănea sălbatec țara, dădea șpagă în dreapta, în stânga și nimeni, nimeni nu-i cerea socoteală... Boierimea hrăpăreață răpea samavolnic pământul răzășilor liberi covârșiți de biruri și gloabe, care deveneau astfel robi pe fostele lor ogoare. Dregătoriile erau scoase la mezat, țara era de vânzare, și sufletul era de vânzare, totul era de vânzare. Nicicând Moldova nu coborâse mai jos. Mai jos nici că se putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]