2,387 matches
-
învederat umiliți în trufia lor, porniră rînduri-rînduri din Asia spre apus, spre a combate răscoala, și prin asta dădură răgaz grecilor din Niceea si Trapezunt de-a se dozvolta și întări. Numai la Arcadiopol izbutiră latinii, puțin după asta, să biruie pe răzvrătiți și să-i alunge din oraș. Astfel răscoala, mică în Didymotichos, dar [î]culminînd mare la Adrianopol, câștigase o însemnată întindere și-o grozavă seriozitate. La știrea ei și a ajutorului militar dat de regele român rebelilor din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
comunicațiilor orașului, dar pe de alta cetățenii și apărătorii lui opuneau o împrotivire inimoasă, executând viteze ieșiri din oraș asupra taberei dușmane. Dar între acestea Vatatzes primi știrea tulburătoare că pornise și se apropia oarda mongolilor, care dăduse război și biruise pe turci. El porunci celor dintre ai lui cari aflaseră asemenea această știre ca s-o ție bine ascunsă, intră de-ndată în tratări de învoială cu împresuratul Ioan Angelos (Comnen), pe a cărui tată Teodor îl alese sol și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Muzalon și înaintează repede spre Adrianopol în contra vrăjmașului. Mihail Asan înaintase din parte-i până la râul Hebrus, stătu pe loc auzind de venirea romeilor și-și concentră tare puterile sale. Atunci se ciocniră avangardele amîndoror părților, și cea bulgară fu biruită în ciocnirea aceasta, trecu sau sub ascuțișul sabiei sau în prinsoare, iar rămășițele ce scăpară luară lumea-n cap, care-ncotro. Speriată de învingerea ce-o suferise avangarda, învingere ce se cam aflase, dar și mai consternată de furtunoasa înaintare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și numai în vederea unei ierni grele, ce-ncepuse a vremui și care nu-l mai lăsa să înainteze mai departe în munții Emului, apucă drumul îndărăt spre Adrianopol. Totodată rândui o parte aleasă a oștirii sale în ținutul Archridei să biruie cetățile de acolo, cari și trecură curând în mînile romeilor cu ajutorul mașinelor și a altor unelte de împresurare. Tot în feliul acesta procede împăratul cu partea sa de trupe contra orașelor și tăriilor câte se rezemau de munții Rhodope și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cetățile de acolo, cari și trecură curând în mînile romeilor cu ajutorul mașinelor și a altor unelte de împresurare. Tot în feliul acesta procede împăratul cu partea sa de trupe contra orașelor și tăriilor câte se rezemau de munții Rhodope și birui în scurt timp însemnatele cetăți Peristitza, Stenimachos și Krytzimos, cari dominau intrarea în munți și erau lucrări întărite înaintate pentru apărarea localităților de dindărătul lor. Numai cetatea Tzepaena, contra căreia înaintară în primăvara următoare (1257) strategii împărătești Strategopulos și Tornikes
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
răsturna lumea și fața pământului. Plugarii își părăseau plugul, ciobanii turmele și, înarmați cu bețe și măciuci numai, luptători neînarmați și cete fără orânduială se puneau sub ordinele lui Lachanas, având cea mai tare încredere că sub așa conducere vor birui pretutindenea. În puțin timp alergase împrejurui o mulțime nenumărată de venituri pestrițe și de vânturători de țară cari nici cunoșteau războiul, nici aveau cel mai mic semn de disciplină și de meșteșug militar, neadeverind decât proverbul că "pentru cei ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
neizbutite în privirea românilor. Pe la mijlocul sutei a unsprezecea irupse cu putere în Europa poporul cumanilor sau al polovților, care pîn-atuncea petrecuse în Asia dincolo de Volga, era ca și ungurii de viță ugrică (din care cauză bizantinii le ziceau uți) și biruind pe chazari și pe pecenegi ocupară toată țara până la gurile Dunării și pîn-în șirul apusean al Carpaților și se așezară cu predilecție în frumoasa și binecuvântata țară care pe vremea aceea purta, după năvălitori, numele Cumania, iar în cursul sutei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
chiar pe fiul său întîi născut și moștenitor al tronului, pe Ștefan, cu Elisabeta, o cumană. Curând după aceasta se ridicară cumanii doritori de pradă, în zilele regelui Ladislaus IV Chunus, intrară în Ardeal și în comitatul Bihariei, dar fură biruiți pe deplin de acest rege, apoi fură duși îndărăt în Ungaria, după ce li se făcură unele concesiuni favorabile și colonizați statornic în mai multe locuri, anume între Tisa și Dunăre, Murăș și Criș, precum și între Timiș și Murăș. PARTEA A
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ceea ce făcu și Mircea, aliatul descurajat, după care amândouă flancurile armatei aliate rămaseră descoperite și fără apărare. Cu toate acestea centrul se ținu multă vreme vitejește și-i respinse la început cu izbândă pe ieniceri, dar în urmă totuși fu biruit de atacurile furtunoase ale oștirii osmane, conduse cu isteție și reînnoite cu îndărătnicie, căci dușmanul cuprinse cu braț de fier trupele crăiești, la care-l ajută în mod esențial și despotul Serbiei cu cei 5000 de oameni ai săi, intrați
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe acest frate să-i deie voie de-a ridica aceste pretenții în Europa cu armele-n mână asupra lui Suleiman. Învoirea i se dădu cu atât mai bucuros cu cât el se obligă, făgăduind că, în cazul de-a birui, va administra țara cucerită numai în numele și după voința lui Mohamed și că toată viața lui se va considera ca un vasal al acestuia și-l va recunoaște de suveran. Înzestrat de Suleiman cu oarecari mijloace pentru îndeplinirea scopului său
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de cenușă și de ruine. O asemenea pedeapsă - socotea el - au meritat ei pentru fărădelegea c-au fost îndestul de cutezători ca să s-atingă de capul inviolabil al regelui lor și fratelui său. Împărăția lui Musa. Lupta cu Mohamed. e biruit. Moartea lui. Musa, după moartea lui Suleiman, stăpân fără margini a părții europene din înpărăția osmană, făcu intrarea aproape triumfală în Adrianopole și se bucură de recunoașterea obștească din partea poporului său. În posesiunea deplină a puterii el și-a uitat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui se risipiră de sine. Acuma Musa se-ntoarse spre Constantinopole, începu împresurarea în toată forma, dar din cauza bunei apărări bizantine și a deselor ieșiri a garnizoanei nu putu să-și ajungă scopul și suferi învingere într-o luptă navală, biruit de vrednicul admiral grecesc Emanoil, fiul coimperatorului Ioan. Între acestea Mohamed sosise la Constantinopole, giurui solemn legământul încheiat cu împăratul și puse și pe compasciscent să întărească legământul asemenea cu juramînt solemn. Conform acestei învoieli Mohamed, în caz de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încheiat cu împăratul și puse și pe compasciscent să întărească legământul asemenea cu juramînt solemn. Conform acestei învoieli Mohamed, în caz de-a învinge va fi și rămânea singur stăpânitor al întregii-mpărății otomane, dar în caz de-a fi biruit va afla oricând, cu oastea împreună, primire de bunăvoie îndărătul zidurilor Constantinopolei. Când înaintă deci împrotiva fratelui său în fruntea trupelor proprii și a unei mici cete de bizantini, se-încinse bătălie în locul numit Ingighis, nu departe de Constantinopole, o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
venirea în minte a binelui sau a răului, ea neavând nici răsplată, nici ocară, pentru că noi nu am luat nici o atitudine față de ea și nici nu am produs-o noi. Dacă respingem momeala chiar din clipa în care apare, am biruit. După aceasta, urmează însoțirea, adică convorbirea cu gândul, fie spre încuviințare, fie spre lăsare, meditarea asupra lui. Aceasta are laudă mică când e plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
mică când e plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul. Ne bate la dialectică. E mai tare ca noi și-i deosebit de viclean. După aceea urmează lupta în care mintea biruie sau e biruită și e pricină de cunună sau osândă când ajunge la faptă. Dacă medităm asupra ei și începem să ne îndulcim cu perspectivele păcatului, s-a produs însoțirea gândurilor noastre cu cele ale diavolilor vicleni, „ne-am lipit
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p.169. footnote>. Să ne întărim deci prin pomenirea numelui lui Iisus pentru că nu este putere mai mare în cer și pe pământ, pentru că invocarea numelui lui Iisus, înseamnă de fapt invocarea prezenței Lui: „Biruiește pe vrăjmași cu numele lui Iisus, căci nu e în cer și pe pământ armă mai tare”. Dacă vom încerca să ne rugăm cu rugăciunea minții sau altă rugăciune măcar în timpul „mort” pe care-l avem zilnic, tot am dobândi
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
noi, sau își vor schimba părerea despre noi? Dacă la una din aceste întrebări se răspunde negativ, ar fi indicat să nu săvârșim acea faptă, cu excepția cazului în care părinții sau prietenii nu sunt credincioși practicanți. În sfârșit, dacă vom birui ispitele ne vom agonisi mult folos duhovnicesc, diavolul făcându-se nouă pricină de multe bunătăți iar Dumnezeu se va slăvi prin noi: „... rabdă ispitele cu curaj și credință, și Dumnezeu se va slăvi prin tine<footnote Sf. Varsanufie și Ioan
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Cleopa care spunea că „omul are atâta putere împotriva păcatului, că toți diavolii din iad, dacă ar veni, n-au ce-i face, dacă vrea să nu facă păcatul; căci i-a dat Dumnezeu o putere mare, de la Botez, să biruiască ispitele diavolilor<footnote Arhim. Ioanichie Bălan, Ne vorbește părintele Cleopa, vol. II, Edit. Episc. Roman și Huși, 1995, p. 20,21 footnote>”. Încă o cauză importantă a săvârșirii păcatului de către noi ar fi și „lipsa de Dumnezeu”, lipsa preocupărilor spirituale
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Briancianinov, Cuvânt despre moarte, trad. de Alexandru Monciu-Sudinschi, Edit. Ileana, 1997, p. 104 footnote>, mai ales că, cel căzut în păcate mici nici nu se pocăiește intens pentru ele. Cel ce va fi atent la cele mici, nu va fi biruit nici de cele mari. Prin orice păcat îl necinstim pe Dumnezeu (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Păcatele ușoare, pe care le săvârșim în fiecare ceas, în fiecare zi, cu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
al Orientului, în cea de-a doua tetrarhie), sub numele Caius Valerius Maximianus Galerius. Ca împărat roman de origine dacă, se pare că el a recucerit temporar o parte a Daciei, la nord de Dunăre : „Neamul Carpilor a fost atunci biruit și trecut în teritoriul roman” (Iordanes, Romana, 217). Ba chiar se spune că el „se proclamase dușman al numelui de roman, dorind ca titu- latura imperiului să fie modificată în așa fel încât acesta să nu se mai numească Imperiul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cedează Rusiei o bucată de teritoriu în Ili apusean; Rusia are dreptul de-a avea în China consulate numeroase; poate avea negoț nevămuit cu mongolii. Războiul cu turcmenii tekinți s-a început încă din anul 1879, când generalul Lomakin fu biruit, cu cei 4 000 de soldați, înaintea întăriturilor de la Ghiok-tepe. Dar rușii durară un drum de fier prin stepă. Douăzeci de mile departe de lacul Caspic apăru Scobelef înaintea întăriturilor tekinților. La 4 ianuarie se făcu o paralelă, la 7
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
triumfând... România în cestiunea aceasta. Știm prea bine că datorim insuccesul diplomatic Angliei și Rusiei, însă folosul practic va fi al celor din București. Edificantă misiune pentru cronistul austriac daca va avea de înregistrat evenimentul că monarhia noastră a fost biruită de România în lupta pentru Dunăre! Perspectiva puțin ademenitoare de-a ne împlini într-o zi datoria aceasta nu ne-ar amenința daca politica orientală a Austriei s-ar fi condus pe căile adevărate și cu limpede cunoștință de cauză
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
au devenit stăpâni în România. Vide valetul Chirițopol! Se poate zice că viața politică nu există în țară! Iată ceea ce spunem de mult. Nu există viață politică, pentru că adunătura de naționalități nu e o națiune și o asemenea adunătură a biruit România, fără arme, numai prin demagogie și prin amăgire. 162 {EminescuOpXIII 163} Toate acestea le constată "Romînul" pe baza unor enunțări ale d-lui C. A. Rosetti. [Î]i mulțumim că spune o dată adevărul. Dar oare d. C. A. Rosetti
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Deci in vino veritas însemnează "nu-ți amăgi pe amic la băutură; pe când el bea în realitate tu nu turna vinul pe mânecă, pe gulerul cămășii sau pe după spate, pentru ca el să bea mai mult decât tine și să-l biruiești prin înșelăciune. - Adevăr la vin! " Cantemir (Descriptio Moldavie) descrie un duel de acest soi, petrecut la Focșani între un moldovean și un muntean, zice el. O probă că în asemenea ocazii omul își schimbă firea e d. Grădișteanu însuși. Senatorul acesta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar limba ungurească nu e nimenea dator de-a o învăța, nimeni dator, nici sie însuși, nici lui Dumnezeu, 378 {EminescuOpXIII 379} ["ÎNAINTEA BUBUITULUI... "] 2257 Înaintea bubuitului **** se pleacă Universul. Se ple [acă ] o oaste dușmană, se pleacă regele dușman. · Birui-vor * Domnii sodomiei bizantine și ai cezaro - papismului cu capul de popă și trupul de priap? ["DISPREȚUIEȘTE ORICE SOI DE SPECULĂ... "] 2257 Disprețuiește orice soi de speculă: fie specula de idei a politicianului, a gazetarului venal, fie specula de bani
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]