2,274 matches
-
iar prima carte, microromanul Eternitate locală, îi apare în 1973. Umorist dotat cu vervă și cu o capacitate de a observa modul în care limbajul tinde să recreeze imaginea realității, S. izbutește să dea în Eternitate locală și în Solfegiul biruinței (1983), roman scris în colaborare cu Oprea Georgescu, o adevărată comedie a limbajului de lemn al epocii comuniste. Cea dintâi scriere folosește tehnica flashbackurilor în notele de subsol și surprinde viața dintr-un orășel de provincie, animată de întâmplări banale
SECELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289594_a_290923]
-
simbolic numit „Arta noastră, viața noastră” încearcă să pună în scenă o piesă de teatru intitulată Ei pășesc spre țelul propus, prilej pentru S. de a realiza o parodie a literaturii schematice, după cum apreciază Valeriu Cristea. Și în romanul Solfegiul biruinței alcătuirea și redactarea unui ziar devine un mobil ideal pentru a pune în pagină nenumărate mostre de comedie lexicală, ca simptom al vidului interior. Cărțile de reportaje - Martori oculari (1976, semnată împreună cu Dorin Tudoran) și Evenimente mari, evenimente mici (1982
SECELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289594_a_290923]
-
la o meditație mai profundă asupra condiției degradante a individului în societatea românească a anilor ’70 din secolul trecut. SCRIERI: Eternitate locală, București, 1973; Martori oculari (în colaborare cu Dorin Tudoran), Iași, 1976; Evenimente mari, evenimente mici, București, 1982; Solfegiul biruinței (în colaborare cu Oprea Georgescu), Craiova, 1983. Repere bibliografice: Nicolae Ulieru, „Eternitate locală”, RL, 1973, 13; Gabriel Gafița, „Eternitate locală”, VR, 1973, 7; Valeriu Cristea, „Eternitate locală”, RL, 1973, 35; Zaharia Sângeorzan, Certitudinea debutului, CRC, 1973, 52; Ulici, Prima verba
SECELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289594_a_290923]
-
7; Valeriu Cristea, „Eternitate locală”, RL, 1973, 35; Zaharia Sângeorzan, Certitudinea debutului, CRC, 1973, 52; Ulici, Prima verba, I, 34-37; Eugen Simion, Un roman satiric, LCF, 1976, 23; Iorgulescu, Scriitori, 243-246; Voicu Bugariu, Analogon, București, 1981, 56-59; Ilie Purcaru, „Solfegiul biruinței”, R, 1983, 9; Poantă, Radiografii,II, 158-159; Cosma, Romanul, I, 210-212; Ulici, Lit. rom., I, 373-375; Popa, Ist. lit., II, 1007. A.F.
SECELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289594_a_290923]
-
epocă. Același convenționalism și aceeași sferă de interes se întâlnesc în volumul de nuvele Prea târziu (1942). După război, înscris în eșalonul celor care sprijină noua putere, se aliniază tematicii realismului socialist și îi ilustrează schemele ideologice în prozele din Biruința (1953), Rătăcire (1955), Prețul tăcerii (1957) și în romanul O fată din cele multe (1958). De pildă, însărcinată, părăsită de iubitul ei, protagonista romanului alege să își crească singură copilul, integrându-se „vieții noi” create de procesul de industrializare a
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
evocator al orașului Timișoara, căruia i-a dedicat câteva volume, interesante fiind comentariile privind viața culturală și literară a Banatului din Timișoara, memorie literară. I. 1919-1947. Istorie literară și amintiri (2000). SCRIERI: Cadavrul ambulant, București, 1937; Prea târziu, Timișoara, 1942; Biruința, București, 1953; Rătăcire, București, 1955; Prețul tăcerii, București, 1957; O fată din cele multe, București, 1958; Timișoara, București, 1961; Pagini pentru ochii limpezi, București, 1965; Aventură în lumea albastră, București, 1966; Uluitoarea transmigrație, București, 1968; Privind cinematografic, București, 1970; Misterioasa
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
3-4; Ofelia Ichim, „Camera Sambô”, AUI, literatură, t. XXXIX-XLI, 1993-1994; Datcu, Dicț. etnolog., II, 262-264; Iordan Datcu, O carte de etnoestetică, RL, 1999, 20; Nicolae Turtureanu, Manualul bunului cititor, „Monitorul” (Iași), 1999, 30 noiembrie; I. Constantinescu, Petru Ursache sau Despre biruința interdisciplinarității, DL, 2000, 3; Liviu Papuc, „Doina” lui Eminescu, CL, 2000, 6; Dan Mănucă, Privilegiile interdisciplinarității, CL, 2000, 6; Interim, Un interviu cu Petru Ursache, ALA, 2001, 566; Adrian C. Romila, O carte mică cu miză mare, „Antiteze”, 2001, 1-3
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
1987 și 1991 au înfiorat mulțimile. Lirica lui V., având ca moment de realizare estetică deplină Pasăre Eu, topește în cântec „antitezele sufletului” aruncat în realitatea vie și cunoscând visul, rezistența la „rugina cercurilor”, identificarea cu seninul cântec al păsării, biruințele zilnice ale spiritului, conștiința împletirii vieții cu moartea și, în cele din urmă, nevoia de împlinire prin depășirea suferinței. Din fragmente, din momente mozaicale încearcă să compună un „portret al trăirilor”, unic și complex. Discursul poetic este discontinuu, urmând legile
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
fiarele”: „Răscoală-te, inima mea, din a răbdării boală!/Grozav! Grozav ai suferit! Grozavă te răscoală!/ Să tremure! Să tremure cumplita tiranie./ Zdrobită azi în pulbere, pe loc să nu mai fie!” La unire („Uniți în dragoste aveți/Voi, orice biruință”) îndeamnă Marșul românesc, compus la reînființarea miliției naționale. Baladele lui V. închipuie, pe tipare folclorice și prin reminiscențe din Bürger ori din Goethe, scenarii puse la cale de forțe oculte: Peaza rea, Peaza bună. Călătoria unui boier este întreruptă de
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
Românești și starea întru care este acum supt domnia grecilor fanarioți, compusă în versuri pentasilabice, cele mai izbutite ale autorului, unde combină motivul fortuna labilis și ideea privind evoluția ciclică a popoarelor. După un memento al trecutului glorios, vorbind de biruințele dacilor asupra romanilor (Z. se situează, ca și Naum Râmniceanu, pe pozițiile dacismului), el revine asupra contemporanilor și îi avertizează pe cei puternici de instabilitatea măririlor, reflectând că toate în lume „nasc, cresc, au moarte”. Providențialist, Z. vede evenimentele istorice
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
La plaiul de Jos/ La pieptul duios, / La inima sfântă/ Ce geme, pământă!” SCRIERI: [Versuri], în Poeți tineri ardeleni, îngr. Emil Giurgiuca, București, 1940, 204-210; Cântec pe zare, pref. Vlaicu Bârna, București, 1969; Poemul Salamandrei, București, 1971. Traduceri: Sütő András, Biruință în zori, București, 1949. Repere bibliografice: Valentin Strava, în Poeți tineri ardeleni, îngr. Emil Giurgiuca, București, 1940, 203 ; Dumitru Micu, „Cântec pe zare”, RL, 1969, 39; Virgil Gheorghiu, „Cântec pe zare”, VR, 1970, 4; Camil Baltazar, „Poemul Salamandrei”, VR, 1972
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
oricine se poate rătăci în jungla opiniilor, teoriilor și ideilor contradictorii cu privire la curriculumul modern. Cea mai simplă modalitate de a evita atare necazuri este de a traversa, fie și fugar, odiseea curriculumului modern în perioada anteși postbelică. Cunoscând „pățaniile” și „biruințele” acestuia, orice persoană implicată în reforma educațională românească - de la educatori și până la toate categoriile de manageri și beneficiari - vor putea ocoli căile bătătorite, capcanele și eresurile pe care orice schimbare educațională de asemenea amploare le implică. Acest capitol este așadar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Bruner, s-a declanșat o dispută acerbă, care s-a prelungit de-a lungul următoarelor două decenii și care a stârnit un interes uriaș, în întreaga lume, față de cercetările psihopedagogice. Confruntarea s-a încheiat abia în anii ’80 cu o „biruință americană”, pe care însă Școala de la Geneva a calificat-o ca „pragmatică și primejdioasă”24. În SUA însă, teoria cognitivă a învățării a lui Bruner și posibilitatea accelerării învățării, instruirii și psihogenezei au acaparat interesul cercetătorilor și designerilor curriculari. Bruner
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
spre Lună. Erau „atacuri de cord” suferite de știința însăși. Istoria științei este marcată de acestea și savanții secolului XX ar fi trebuit să nu le uite. Sunt eșecuri și prăbușiri spectaculoase care au succedat mereu unor mari descoperiri și biruințe epistemice. Iată doar două exemple de năruiri care au avut loc în fizică, „regina științelor”. Tocmai când fizica newtoniană părea să-și fi epuizat domeniul formulând elegantele legi universale care elucidau toate tainele spațiului și timpului, a apărut teoria relativității
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la noicianul sentiment (românesc) al ființei”. Deși funciar polemic și, în felul lui, angajat, demersul eseistic al lui P. rămâne unul beletristic prin excelență, ilustrând de minune niște considerații teoretice formulate cândva de E. Lovinescu: „În afară de expresie, arta mai reprezintă [...] biruința ingeniozității intelectuale, speculativă și inutilă, asupra fondului noțional.” Scrisul lui e un regal pentru publicul neposomorât. Fastidios nu o dată prin exces de vervă, are totuși resurse să intereseze și să delecteze. Dar nu e vorba aici de un scriitor. În
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
de fum și flăcări se năruie și piere/ Khanat, regat, imperiu din Tibru la Baikal./ Pe urma noastră crește neghină și tăcere,/ Și pasărea de pradă și corbul nu ne cere/ Să spunem de ni-e faima Baber sau Hasdrubal.” Biruință a tehnicii, a îndemânării, versul este, în cazul lui P., anterior poeziei. Evoluția poetului exemplifică - zice Vladimir Streinu - „legea după care, dacă poezia duce la știința versului, știința versului generează de asemenea poezie”. O generează începând chiar din întâiul volum
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
1934 - se îmbină cu sarcina influențării ideologice și a educării oamenilor muncii în spiritul socialismului.” Literatura, arta r.s. implică prin definiție angajarea comunistă, partinitatea. Existența, începând cu baza ei socială, va fi interpretată în spirit de partid, relevându-se biruința noului în luptă cu vechiul și rolul determinant al factorului uman pozitiv. În centrul operelor literare și artistice se preconizează a sta eroul ce incarnează virtuțile „omului nou”, etica și mentalitatea comunismului. Se precizează că acesta nu trebuie idealizat, zugrăvit
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
1918 în „Vieața nouă” cu versuri, mai colaborează cu poezie și proză la „Orizonturi noi”, „Sburătorul”, „Năzuința”, „Cuvântul liber”, „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Viața literară” ș.a., textele fiind adunate mai târziu în volumele Evocări venețiene (1928) și Ispite și biruinți (1930). Colaborarea lui N. la „Vieața nouă” și la „Sburătorul” nu vine probabil dintr-o adeziune deplină la simbolism. Climatul frecvent în versurile sale este, ce-i drept, vagul sufletesc, prins în sugestii împrumutate din domeniul muzicii, obișnuite fiind „cutremurările
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
în versurile sale este, ce-i drept, vagul sufletesc, prins în sugestii împrumutate din domeniul muzicii, obișnuite fiind „cutremurările sfioase” și „armoniile pierdute”, „cântecele de toamnă” ori „conturările fantastice”, cum se intitulează câteva din ciclurile cuprinse în placheta Ispite și biruinți. În fond, acest climat e produs de o sensibilitate în care dominanta este o molcomă melancolie, tipic moldovenească, colorată și individualizată de o doză discretă de intelectualitate și care exclude tot ce depășește măsura, exhibarea, disonanța, insolitul. În același sens
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
venețian și a unei „nuvelete” (Signor Canot). Talentul nu i-a lipsit lui N., dar ecloziunea lui a fost târzie și nu a durat. SCRIERI: Educație și ideal, București, 1927; Evocări venețiene, Cernăuți, 1928; Tolstoi educator, București, 1929; Ispite și biruinți, București, 1930; Patru mari educatori, București, 1933; Istoria pedagogiei, I, Cernăuți, 1935; Texte pedagogice, îngr. și pref. Viorel Nicolescu, București, 1980. Repere bibliografice: Const. Șăineanu, „Educație și ideal”, ADV, 1927, 13 335; G. Călinescu, „Educație și ideal”, „Sinteza”, 1927, 3-4
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
Educație și ideal”, ADV, 1927, 13 335; G. Călinescu, „Educație și ideal”, „Sinteza”, 1927, 3-4; Perpessicius, Opere, III, 163, XII, 363-364; Radu Boureanu, „Evocări venețiene”, VRA, 1928, 23; V. Horea, „Tolstoi educator”, VR, 1929, 9-10; I.M.R.[I.M. Rașcu], „Ispite și biruinți”, „Îndreptar”, 1930, 3; Gabriel Drăgan, „Ispite și biruinți”, CL, 1930, 5; Lovinescu, Scrieri, V, 524; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 256, 293; G. Ursu, Tecuciul literar, Bârlad, 1943, 18, 127-128. V.D.
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
Călinescu, „Educație și ideal”, „Sinteza”, 1927, 3-4; Perpessicius, Opere, III, 163, XII, 363-364; Radu Boureanu, „Evocări venețiene”, VRA, 1928, 23; V. Horea, „Tolstoi educator”, VR, 1929, 9-10; I.M.R.[I.M. Rașcu], „Ispite și biruinți”, „Îndreptar”, 1930, 3; Gabriel Drăgan, „Ispite și biruinți”, CL, 1930, 5; Lovinescu, Scrieri, V, 524; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 256, 293; G. Ursu, Tecuciul literar, Bârlad, 1943, 18, 127-128. V.D.
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
doi ani cursurile Facultății de Litere și Filosofie din București, dar moare răpus de o boală necruțătoare. Poetul a colaborat la numeroase periodice, printre care „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, unde debutează în 1934, „Hotarul”, „Decalog”, „Festival”, „Muguri literari”, „Pământul”, „Biruința”, „Revista societății «Tinerimea Română»”, „Afirmarea”, „Flamuri”, „Viața literară”, „Buna Vestire”, „Cuvântul” ș.a. Inițiază o grupare a scriitorilor tineri, primită cu interes. Își vede tipărite două plachete de poezie: Tălmăciri din mine (1936) și Fata Morgana (1938). Lirica lui P. nu
PETCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
Byron, Pușkin, Adam Mickewicz ș.a.). P. a promovat românismul în Bugeac, publicând și lucrări istorice și politice pe această temă. SCRIERI: Gânduri revărsate, Bolgrad, 1936; Iubirea de țară și de Rege, Bolgrad, 1939; Bugeacul. Entitatea lui românească, București, 1941; Vitalitatea, biruința și podoaba neamului românesc. Profesorul Nicolae Iorga, titanicul savant român, București, 1941. Ediții: Antologia Bugeacului, Bolgrad, 1938. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 653; Scarlat Preajbă, Scurt istoric al regiunii și revistei „Bugeacul”, „Bugeacul”, 1941, 66-68; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 102-103. M.C.
PETRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288783_a_290112]
-
Gândul nostru”, „Societatea de mâine”, „Țara noastră”, „Țara Bârsei”, „Prometeu”, „Acțiunea” (Galați). În alte câteva zeci de publicații semnătura îi apare sporadic, în afară de versuri, și sub traduceri, proză, articole. O situație specială o are prezența scrisului său, uneori cotidian, la „Biruința” (Cluj, 1926-1927) și la „Gazeta Transilvaniei” (1942-1944), unde susține câteva rubrici permanente („Icoane de pe stradă”, „Icoane fugare”, „Instantanee”), cu texte situate între articolul de gazetă și proza scurtă, în care abordează, în general cu intenții educativ-moralizatoare, cele mai diverse aspecte
PITIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]