1,259 matches
-
se inversară. El deveni animatorul și călăuza nesfârșitelor rătăciri, purtându-l pe Carol pe cheiurile care tiveau țărmul lagunei, pe străzile cu vile de pe dealuri, prin mahalale urbei și prin șatrele țiganilor sau pe ulițele pline de cafenele, prăvălii și bisericuțe ale cartierului oriental, dezvăluindu-i acea dimensiune fascinantă a unui oraș irevocabil înțepenit și, parcă de groaza unei catastrofe indefinite, părăsit de locuitori, refugiați cu toții în spatele pleoapelor închise, într-un ținut vecin cu neființa. într-una din serile de decembrie
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
la luminiș, își dădu seama că galeria străpungea întreg muntele, ajungând pe versantul opus, unde era o altă intrare în peșteră, mare și însorită, dar care era inaccesibilă, fiind suspendată deasupra unei prăpăstii abrupte. Aici își avea Pimen sălașul. O bisericuță mică și albă, strălucind plină de rouă în soarele dimineții, o chilioară alături, o vatră, o capră de lapte și câteva răsaduri de legume crescute pe puținul pământ adus de vânturi pe stâncă. Părea un cuibar de acvilă. Clopotele sunară
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și nimic nu mai era în jur, fără doar această vibrație de bronz, ca și cum te-ai fi aflat în străfundurile spiralate ale unui ghioc. Pimen trăgea cu meșteșug sforile clopotelor aninate de bolta înaltă a unei galerii învecinate. Înconjură apoi bisericuța de trei ori, cu toaca de paltin pe umărul stâng, lovind-o ritmic cu ciocănelul. Călugărul intră în schit și Bătrânul îl urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică, era clădită după datină și toți pereții erau zugrăviți cu chipuri de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Pimen trăgea cu meșteșug sforile clopotelor aninate de bolta înaltă a unei galerii învecinate. Înconjură apoi bisericuța de trei ori, cu toaca de paltin pe umărul stâng, lovind-o ritmic cu ciocănelul. Călugărul intră în schit și Bătrânul îl urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică, era clădită după datină și toți pereții erau zugrăviți cu chipuri de sfinți. Prin ochiurile de geam, lumina zgârcită mângâia scândurile, geluite și ferecate cu nisip, cu care era podită biserica. Sihastrul își puse odăjdiile și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ar fi mulțumit, punându-i ceva de-ale gurii în vas. Leprosului i-ar fi căzut și o bucată de deget și sfântul ar fi mâncat-o. Cutreiera anume regiunile muntoase întrebând mereu, în așezările prin care trecea, de o bisericuță ascunsă într-o peșteră în munți, dar toți ridicau, nedumeriți, din umeri. După mai mulți ani, află din gura unui bătrân legenda Sfântului Grigorie Decapolitul, care, prigonit fiind de păgâni, s-ar fi ascuns și ar fi sălășluit în munți
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
om în om, colindă munții ținutului piatră cu piatră și găsi până la urmă schitul. Era aidoma celui din visul său, doar că cel aievea era părăginit și aproape dărâmat. Și-a suflecat mânecile, a cărat chirpici din vale, a reclădit bisericuța, a zugrăvit chipuri de sfinți pe pereți, și-a ridicat alături o chilioară și și-a spus: Aici am să hălăduiesc și am să-i slujesc Domnului până la sfârșitul zilelor mele". De atunci trecuseră mai bine de patruzeci de ani
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și am să-i slujesc Domnului până la sfârșitul zilelor mele". De atunci trecuseră mai bine de patruzeci de ani. Cobora în târg extrem de rar, de pildă după lumânări din ceară curată, care să nu afume pereții zugrăviți cu sfinți ai bisericuței. În lunile de iarnă hiberna ca liliecii. în rest, se culca și se scula o dată cu soarele, mânca după fazele Lunii, îngrijea de bisericuță, ținea slujbe de câteva ori pe zi, lucra pământul micii grădini sau hoinărea prin munți, mereu surprins
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
rar, de pildă după lumânări din ceară curată, care să nu afume pereții zugrăviți cu sfinți ai bisericuței. În lunile de iarnă hiberna ca liliecii. în rest, se culca și se scula o dată cu soarele, mânca după fazele Lunii, îngrijea de bisericuță, ținea slujbe de câteva ori pe zi, lucra pământul micii grădini sau hoinărea prin munți, mereu surprins de miracolul vieții. Arareori urcau până la el ciobani să-i aducă ceva brânză păstrată în scoarță de brad, câte un haiduc rănit de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
haiduc rănit de moarte să se spovedească sau câțiva țărani obidiți veniți de departe de hramul bisericii, la 20 noiembrie, cu cine știe ce necazuri grele, să ceară un sfat, să dea acatiste sau pur și simplu să sărute mâna sihastrului. Lângă bisericuță, Pimen își săpase în piatra muntelui mormântul, acoperindu-l cu o lespede, lăsând loc atât cât să se poată strecura înăuntru când intra în perioada de hibernare sau atunci când își va fi simțit sfârșitul aproape. Capitolul VII CÎND AJUNSE îNAPOI
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
care imaginația colectivă rătăcește adeseori. Asistă la un ritual pentru setea pământului, prilej pentru autor să ne ofere din cercetările sale asupra sensurilor mitice ale folclorului. Vizitează un iarmaroc oriental care izbucnește în flăcări la plecarea lui. Trece apoi pe la bisericuța ascunsă în munte a unui sihastru, de la care obține pilitură de aur din călcâiul haiducului Zlota. Povestea acestuia, de o cruzime la limita suportabilului, ne este redată în durități de acvaforte. în sfârșit, retras printre obiectele strânse, arhivarul se lasă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
născută Ozerova. (În haosul revoluționar li se pierduse urma celor două femei, iar unele indicii trimiteau la faptul că fetița de altădată devenise informatoarea poliției.) Nilus Își Împărțea locuința cu un sihastru pe nume Serafim și ținea predici la o bisericuță din apropiere. Teroarea, foametea, vărsările de sânge erau mărturii incontestabile că stăpânirea lui Antichrist se Înfăptuia conform scenariului expus În Conspirație. Triunghiurile, care cândva se iviseră ca niște Însemne oculte, acum roiau precum cărăbușii, gravate pe nasturi și pe cozoroacele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
șanț adânc, numit hindichi. În alte locuri s-a făcut zid, așa cum este cel pe care tocmai îl vezi. Treabă bine gândită, părinte. Din locul unde ne aflăm privesc în jur și nu prea departe pe Ulița Sârbească descopăr o bisericuță de lemn, cu înfățișare proaspătă. Bisericuța îmi reține atenția multă vreme. Bătrânul bagă de seamă și tălmăcește întrebarea mea nerostită. Asta-i bisericuța ridicată de banul Smucilă în 1705. Se numește chiar biserica Banu. Așa spune, părinte. Acum îmi aduc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
locuri s-a făcut zid, așa cum este cel pe care tocmai îl vezi. Treabă bine gândită, părinte. Din locul unde ne aflăm privesc în jur și nu prea departe pe Ulița Sârbească descopăr o bisericuță de lemn, cu înfățișare proaspătă. Bisericuța îmi reține atenția multă vreme. Bătrânul bagă de seamă și tălmăcește întrebarea mea nerostită. Asta-i bisericuța ridicată de banul Smucilă în 1705. Se numește chiar biserica Banu. Așa spune, părinte. Acum îmi aduc aminte de o danie făcută de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Din locul unde ne aflăm privesc în jur și nu prea departe pe Ulița Sârbească descopăr o bisericuță de lemn, cu înfățișare proaspătă. Bisericuța îmi reține atenția multă vreme. Bătrânul bagă de seamă și tălmăcește întrebarea mea nerostită. Asta-i bisericuța ridicată de banul Smucilă în 1705. Se numește chiar biserica Banu. Așa spune, părinte. Acum îmi aduc aminte de o danie făcută de poporănii de la biserica Prapadoamna preotului Alexa de la Biserica Banu. Iată ce spun ei la 11 martie 1708
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
închisorii, Carmen Mihail, să se plângă. Merg în camera comandanților lor, Mihaela Bonațiu și Mihai Cosmescu, să-și ceară drepturile: norma de țigări, norma de plicuri, norma de pixuri, norma de discuții cu cineva care iese afară zilnic. Merg în bisericuță, la spovedanie cu popa. Merg la doctor. Ajung la vorbitor, unde vin sectele, mai rar rudele. Stau atârnați pe geamuri pentru a tranzacționa cafea, țigări, pleisteișănuri, izmene, cd-uri, felicitări pentru o iubită, pentru a se ține în formă. Chiar își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
am luat prima mea bătaie de la alt băiat mai mare, când m-a văzut nea Gică a turbat, m-a bătut cum nu mai fusesem bătut niciodată, mi-a pus cuțitul în mână și mi-a zis, vorba lui preferată, „Bisericuța măti“ te duci și îi bei sângele, altfel eu te omor cu mâna mea muiere ce ești. Și așa am făcut, m-am dus la cel ce mă bătuse și i-am spus că vreau să dăm mâna să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
am gândit, dar am răspuns senin: N-am încotro, părinte. Iată ce spune vodă: „Noi Gheorghie Ghica voievod...m-am milostivit și am miluit pre sluga noastre, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc ca să-și facă o bisericuțe în Dealul Mare, ce este în ținutul Iașilor... Și nimeni altul să nu se amestece. La Iași, în anul 7167 (1659) februarie 7.” „ Poftim de vezi unde se spune limpede că Iane Hadâmbul a primit un loc de biserică la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
locaș ce stârnea multă evlavie printre credincioși. Acolo avea nevoie de Marcu, toate capetele luminate mergeau în Poiană. Părintele Luca le alina suferințele, le boteza copii într-o anexă a blocului alimentar, în lavoarul de spălat vasele, îi cununa în bisericuța cimitirului între două pomeniri, îi spovedea dimineața în magazia de lemne, feriți de ochii lumii și de alți ochi albaștri... Părintele Luca a refuzat să colaboreze cu securitatea, drept pentru care, nici după revoluție nu a primit dezlegare de la partid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nepăsător, sadic. Maiorul Marcu nu mai avea nimic de ascuns. Dumnezeii mamei voastre de șarlatani, v-am umplut mațul! V-am turnat în pahare! V-am scos de la pușcărie! Iar voi îmi dați foc! Vă împușc pe toți, pe toți, bisericuța mamei voastre de curve! Bănuții mei, scoateți-mi bănuții și plec! Vă las să ardeți cu toții! Nu-mi pasă de voi! Să umpleți valea de putoare, să vă împrăștiați cenușă pe Bistrița! Scoateți-mi bănuții și plec! Mai am de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
conferințe. Școala lui Himmler era în realitate un castel de mărime decentă, cu tot cu turnurile sub formă de dom, dintre care unul se înălța peste esplanadă precum capul acoperit de un coif al vreunui imens soldat prusac. Am oprit lângă o bisericuță aflată la mică distanță de câteva camioane militare și mașini de ofițeri, care erau parcate în fața a ceea ce părea să fie ghereta de pază a castelului de pe latura estică. Pentru o clipă, furtuna aprinse tot cerul și am avut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mâna ei albă, în spatele fularului care zboară, se mișcă spre mine și mă invită să n-o urmez, s-o las să facă singură primii pași în spaima aceea de lucruri regăsite. Poate acolo, acasă la ea, pe pajiștea unei bisericuțe de piatră care se sfărâmă, voi îngenunchea la picioarele ei, o voi înlănțui cu brațele și îi voi cere iertare pentru ultima oară. Apoi nu voi mai avea nevoie s-o fac. De acum înainte o voi iubi fără s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Orientului și a Occidentului. Această fortificație s-a dorit a fi mai sigură decât mănăstirile Golia și Galata. Poziția dominantă a dealului plin atunci cu vii, livezi, prisăci și beciuri și în mijloc cu o fortificație veche ce avea o bisericuță cu hramul Sfânta Treime, l-au ispitit pe Duca să-și stabilească aici, o reședință de vară. Încadrată organic în peisajul natural al vechii capitale a Moldovei, parcă nu ai putea înțelege Iașul fără Mănăstirea Cetățuia, o citadelă a spiritului
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
aproape tot. Colegul său avusese, după aproape trei ani de nebunii, o criză mistică, din care nu mai ieșise, aplecîndu-se doar spre studiul cărților sfinte, ceea ce - era convins Thomas - Îl omorîse aproape de tot, chiar dacă, de o vreme, slujea Într-o bisericuță din Ostende. Renunțase, pentru totdeauna, la femei, la alcool, la filmele deocheate, la fumat, la rock. Ar fi putut, prin puterea exemplului, să distrugă o generație, țara. Cum ar fi arătat Danemarca fără relele ei? Cum ar fi arătat o
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
pe care i l-a smuls durerea de a vedea oameni murind chiar fără a fi uciși; ba i se reproduce mănunchiul acela de adevăruri deloc paradoxale publicate de el după ce le-a cules de prin toate cafenelele, cercurile și bisericuțele, unde putreziseră de prea multă uzură și puțeau a mitocănie ambiantă, drept care cei ce le-au reprodus și le-au recunoscut ca pe ale lor, ba chiar s-a găsit și câte o porumbiță neranchiunoasă care s-a scandalizat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Pactul de Familie - „Pirineii nu mai există „, s-a spus, ca și cum cu astfel de pacte s-ar nărui munții de stâncă milenară -, și mă duc în satul Biriatu, oază de pace. Acolo, în Biriatu, mă așez o clipă la poalele bisericuței, peste drum de cătunul Muniorte, unde tradiția locală spune că locuiesc descendenți bastarzi ai lui Richard Plantagenetul, duce de Acvitania, care ar fi urmat să fie rege al Angliei, faimosul Prinț Negru, cel ce-a sărit în ajutorul lui don
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]