1,501 matches
-
latex - geantă sport, fabricată în China, fără semne distinctive. Conține: • urme de flunitrazepam • ceară magică - nu poate fi verificată • așchii de metal (alamă?ă. Trimise la FBI. • posibilă proveniență: mecanism cu ceas, cronometru pentru bombă • cerneală de culoare neagră - geacă bleumarin găsită, fără etichete. Conține: • permis de acces al presei, eliberat de rețeaua CTN pe numele Stanley Saferstein (nu e suspect - fără înregistrări în NCIC și VICAPĂ • card de acces în cameră de hotel: American Plastic Cards, Akron, Ohio. Model APC-42
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
latex - geantă sport, fabricată în China, fără semne distinctive. Conține: • urme de flunitrazepam • ceară magică - nu poate fi verificată • așchii de metal (alamă?ă. Trimise la FBI. • posibilă proveniență: mecanism cu ceas, cronometru pentru bombă • cerneală de culoare neagră - geacă bleumarin găsită, fără etichete. Conține: • permis de acces al presei, eliberat de rețeaua CTN pe numele Stanley Saferstein (nu e suspect - fără înregistrări în NCIC și VICAPĂ • card de acces în cameră de hotel: American Plastic Cards, Akron, Ohio. Model APC-42
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
latex - geantă sport, fabricată în China, fără semne distinctive. Conține: • urme de flunitrazepam • ceară magică - nu poate fi verificată • așchii de metal (alamă?ă. Trimise la FBI. • posibilă proveniență: mecanism cu ceas, cronometru pentru bombă • cerneală de culoare neagră - geacă bleumarin găsită, fără etichete. Conține: • permis de acces al presei, eliberat de rețeaua CTN pe numele Stanley Saferstein (nu e suspect - fără înregistrări în NCIC și VICAPĂ • card de acces în cameră de hotel: American Plastic Cards, Akron, Ohio. Model APC-42
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
puseul de artirită, care îi străpungea cu lame de cuțit. Se aflau în biroul lui Marlow, aflat chiar pe colțul clădirii One Police Plaza din centru. Marlow își ridică ochii de pe dosarul pe care îl citea și privi costumul ei bleumarin călcat impecabil. - Ia loc, agent. Ia loc... Așadar, fiica lui Herman Sachs. Așezată fiind, simțise urma de ezitare din ultimele cuvinte ale propoziției. Cuvântul „fată” fusese înlocuit subit? - Exact. - Am fost la înmormântare. - Îmi amintesc. - A fost una reușită. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Sam Jones. Între timp, David Stronge mă conducea către un grup de bărbați, cu toate că majoritatea semănau atât de mult între ei încât mă întrebam cum îi putea deosebi unul de celălalt. Cei mai mulți erau supraponderali și nici unuia nu-i lipsea costumul - bleumarin închis sau gri - cu cravatele țepene, frizurile convenționale. Puținele figuri feminine ieșeau în evidență ca o pasăre colibri printre ciori, la fel ca agentul meu Duggie Sutton, care îmi zâmbea radios în timp ce ne apropiam. Era mic și bondoc, cu eternul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
jacheta pe mine, rochia atrăgea priviri ostentative din toate părțile. Suki mă conduse către un grup de bărbați tineri adunați în jurul unui Adonis blond, replica masculină a Belindei Fine, tot numai ochi albaștri, păr auriu și manichiură perfectă. Costumul impecabil, bleumarin, se potrivea de minune cu fața sa prelungă și fină într-un fel pe care mulți englezi l-ar evita pentru a nu fi înțeleși greșit. — V-o prezint pe Sam Jones, sculptorița, anunță Suki, cu aerul cuiva care prezintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
o rochie de latex să se încurce cu o bancă veche și serioasă? I-am relatat pe scurt cursul evenimentelor, lucru care mi-a făcut o mare plăcere, mai ales pentru că mă puteam uita la el în timp ce vorbeam. Costumul lui, bleumarin cu dungulițe subțiri, era la fel de bine croit ca al lui Charles de Groot, numai că pica mult mai lejer pe corpul lui tonifiat; un stil clasic englezesc, pe când domnul de Groot era mai degrabă stilul eurotrash. Până și cravata din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ca și atriumul și atât de plină cu mașini luxoase încât părea un showroom din Berkeley Square. Sebastian a rămas politicos în urmă ca să mă lase să trec de barieră înaintea lui și apoi m-a condus la un BMW bleumarin. Dezactivând alarma, mi-a ținut ușa. Mașina mirosea a piele și a lac. — Nu e nevoie să-mi deschizi ușa, am spus sarcastic. Nu apreciez gestul la justa valoare. Apoi am respirat adânc și mi-am propus să mă domolesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
nas și a spus cu dispreț că acolo e plin de ziariști. L-am văzut pe Tim de cum am intrat pe ușă; înalt și slab, cu o față osoasă și colțuroasă, era imposibil să nu-l vezi. Purta un pulover bleumarin mare, o cămașă decolorată care ieșea puțin la gât și arăta, ca întotdeauna, ca un om pe care te poți baza. Eram conștientă cât de ușoară ar fi viața mea dacă aș putea să mă îndrăgostesc de Tim; deja mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
catalog Hermès. A doua femeie era o copie a celei dintâi, numai că mărită și cu mai multă luminozitate la un xerox de proastă calitate. Costumul ei bleu pal, făcut la croitor, nu o avantaja deloc. Ceva mai lejer și bleumarin s-ar fi potrivit mai bine culorii pielii, ca să nu mai zicem feței. Părul ei lung și dezordonat era ținut pe spate cu o panglică din catifea marca Alice, clasicul stil Sloane: ceea ce era ciudat, pentru că nu arăta a Sloane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
fără de care nu poți apărea prin părțile astea. Locuitorii acestui cartier iau cât se poate de în serios pantalonii de catifea, și nu glumesc defel. Puteai să-o deosebești pe bărbați de femei foarte ușor: cele din urmă purtau espadrile bleumarin. Am observat ce fețe durdulii aveau și cât de curați păreau a fi cu toții, ca și când bonele lor i-ar fi îmbăiat, le-ar fi periat părul, i-ar fi ciupit de obraji să aibă culoare și apoi i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
dar nu mă interesează. Eu doar spun, „da, domnule...“, „nu, domnule...“, „trei sacoșe pline, domnule...“ Dar eu deja împingeam ușile rotative atâtde puternic încât s-au învârtit în spatele meu ca roata Sfintei Ecaterina. Să urmărești pe cineva îmbrăcat în costum bleumarin, în oraș, la ora prânzului, era o sarcină care punea piedici și celui mai bun detectiv. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru culoarea blondă a părului lui Simon. Am zărit pe cineva care semăna cu el dispărând la stânga înspre Broadgate. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
trecătorilor; una din două persoane părea a avea părul blond sau poate asta era doar reflexia soarelui printre frunze. Dar, într-un final, de partea cealaltă a Haverstock Hill și continuând să meargă în josul dealului, i-am văzut binecuvântatul costum bleumarin. Nu se putea să nu iasă în evidență în aceste bine cunoscute cartiere artistice - până la urmă eram aproape de Hampstead și singurele costume pe care le-a fi putut vedea pe aici erau cele nonconformiste de la Comme des Garçons sau copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
aceste bine cunoscute cartiere artistice - până la urmă eram aproape de Hampstead și singurele costume pe care le-a fi putut vedea pe aici erau cele nonconformiste de la Comme des Garçons sau copii ieftine ale acestora, în nici un caz îmbrăcăminte de birou bleumarin în dungi. M-am trezit peste drum, la semafor, fără să aștept verdele, ci făcând semne de scuză șoferilor care claxonau, și am alergat ușor în josul dealului, după poștă, magazinul alimentar și după aprozar, până la intersecția cu Belsize Grove. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
-l întreb dacă făcuseră deja sex, dar m-am abținut cu tărie. Apoi am observat că Tom purta un pulover nou. Timp de mulți ani îl văzusem numai cu un Aran alb și al naibii de vechi ori cu unul la fel de vechi, bleumarin: acum purta un hanorac larg, parcă lucrat manual în umbre variate și murdare de maro și verde, cu fire atârnând la întâmplare. Știam cu siguranță cine era responsabil de această atrocitate, însă eram prea șireată ca să i-o spun în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
conținut dintr-o singură Înghițitură. Restul l-am băut În cinci șase Înghițituri, În timp ce mă Îndreptam Încet spre aparatul care purta marca favorită. Se afla un consumator la aparatul meu. Nu era Îmbrăcat În palton și sub salopeta de un bleumarin decolorat avea un fular cam țipător. Era bine făcut, chiar puțin cam durduliu. Unghiile de la mîna cu care ținea paharul erau murdare de ulei negru, așa că am tras concluzia că e cazangiu pe undeva prin apropiere. Clienții din jurul orei opt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
scuzați că v-am făcut să mă așteptați, se auzi brusc o voce seacă și negustoreasca. Era o fată cu un ten pămîntiu și o bărbie proeminentă, Îmbrăcată Într-o rochie lungă, largă, de un roșu aprins și cu bordură bleumarin. Cu excepția părului lung, nimic altceva nu aducea cu fata din fotografie. E și greu să reconstitui o femeie numai din bucățele. Lăsînd la o parte nasul puțin cîrn, toate celelalte trăsături - buzele groase și Încăpățînate, urmele de coșuri de pe ambii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
exact când ne eliberam tăvile. Lydia râde isteric de ceva ce a spus Mike. Nu cred că a fost nici măcar un pic amuzant. Chiar nu știu cum o să lucrez la întoarcere cu Lydia fără să o spânzur cu eșarfa ei albă cu bleumarin. Vreau doar să mă cuibăresc într-un colț și să plâng până când adorm. —Mike e un înger, nu-i așa? Lydia se aranjează în oglinda din spate, dându-și cu ruj roșu-aprins pe buzele ei pline. Nu știu, spun încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
în gânduri. Ce rar ticăia ceasul! Peste o săptămână veni în vizită Elena, împreună cu Ștefan, însoțiți de domnul Simion, tatăl tânărului. Ștefan era un băiat potrivit de statură, cu părul lins, pieptănat într-o parte. Îi ședea bine în costumul bleumarin cu dungi albe, cu revere mari, rotunjite, părea foarte serios. Ținea în mână o servietă diplomat, știa că asta face impresie, ramele metalice luceau de-ți luau ochii. Carmina se întrebă dacă avea ceva înăuntru. Domnul Simion afișa aceeași exuberanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
este tras rapid de picioare înapoi, după părerea lui toți suntem în aceeași oală, pe aceeași treaptă, în afara lui, Alexe, supremul, bineînțeles! Sau așa ar trebui să fie. Carmina stătea nemișcată pe bancă, cu genunchii lipiți, frământa în mână cordonul bleumarin al jachetei, îl auzea cum vorbește, îl înțelegea perfect, știa că are dreptate în felul său dar percepea în același timp răsuflarea lui greoaie, fierbinte, îi simțea izul acriu ce ieșea din interioarele lui și stătea cu maxilarele încleștate, respira
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Argumentul lui părea solid. Am renunțat să-i mai explic. Apoi am luat niște bețe de chibrituri și am tras la sorți paturile: el pe cel de sus, eu pe cel de jos. Purta întotdeauna cămașă albă, pantaloni negri, pulover bleumarin. Era înalt, cu pomeți proeminenți, părul scurt. Când mergea la ore, se îmbrăca în uniformă, iar servieta și pantofii erau negri. Arăta ca un student tipic de dreapta și de aceea toți colegii îi spuneau Cavaleristul, dar bietul de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
timp să mă pregătesc sufletește, i-am spus, râzând. — Ce norocos ești! Ai doar nouăsprezece ani, zise Naoko cu oarecare regret în glas. În timpul cinei i-am povestit lui Naoko despre noul pulover al Cavaleristului. Până atunci avusese doar unul bleumarin, de uniformă. Era un mare eveniment că și-a cumpărat pulover nou. Puloverul în sine era frumos, roșu cu negru, cu o căprioară tricotată pe piept, dar pe el arăta ciudat și toată lumea pufnea în râs când îl vedea îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
a explicat apoi prin ce se deosebește conceptul de zeu, la acesta, față de Eschil și Sofocle. Vorbea deja de vreo cincisprezece minute, când s-a deschis ușa și am văzut-o pe Midori intrând în clasă. Purta o cămașă sport bleumarin, pantaloni bej și obișnuiții ei ochelari de soare. Zâmbind, i-a cerut scuze profesorului pentru întârziere și s-a așezat lângă mine. A scos apoi un caiet - caietul meu - din geanta pe care o purtase pe umăr și mi l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
precisă, calculată, echilibrată. O priveam admirativ. — Nu te pot ajuta cu nimic? am întrebat-o eu. — Mă descurc, răspunse Midori, întorcându-se spre mine și zâmbindu-mi dulce. Sunt obișnuită să fac totul singură. Midori purta blugi și un tricou bleumarin. Pe spatele tricoului era imprimat un măr uriaș. Șoldurile ei erau teribil de înguste. Păreau atât de fragile, de parcă ar fi sărit peste etapa în care acestea se solidifică și poate tocmai de aici aerul acela care o făcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
dar în momentul acela nu se aflau acolo decât cele trei. După două-trei minute și-a făcut apariția și portarul, răsărind din crâng, pe o bicicletă galbenă. Era un bărbat înalt, chel, la vreo șaizeci de ani, îmbrăcat în uniformă bleumarin. Și-a rezemat bicicleta de gheretă și și-a cerut scuze că m-a făcut să aștept. Mai bine se lipsea de „scuze“ decât să le arunce, așa, din vârful limbii. Pe plăcuța de înmatriculare a bicicletei lui scria 32
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]