2,081 matches
-
Gadamer, vezi Andrei Marga, Introducere În filosofia contemporană, Editura Științifică și Encilopedică, București, 1988, pp. 216-223; tot aici, la pp. 257-262 - o expunere a teoriei explicației intenționale În istorie a lui von Wright. Tot despre hermeneutică și comprehensiune, În Alexandru Boboc, Adevăr și conștiință istorică, Editura Politică, București, 1988, passim. Pentru tipurile de explicație În istorie vezi și Jerzy Topolski, op. cit., pp. 369-399, unde accentul se pune Însă mai ales În sens invers, pe teoria deductiv-nomologică a lui C.G. Hempel. Manifestată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
4-6 rânduri, comicul de limbaj/ de nume. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL NARATIV Testul nr. 29 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Trei scrisori secrete, De bună voie și nesilit de nimeni, Stejar, extremă urgență, Tatăl risipitor, Agentul straniu, Un zâmbet pentru mai târziu (1974) ; Zidul, Ilustrate cu flori de câmp, Filip cel bun, Muntele acuns, Pe aici nu se trece, Toamna bobocilor, Mastodontul, Orașul văzut de sus, Alexandra și infernul, Zile fierbinți (1975) ; Instanța amână pronunțarea, Ultimele zile ale verii, Ultima noapte a singurătății, Trei zile și trei nopți, Roșcovanul (1976) ; Oaspeți de seară, Marele singuratic, Iarna bobocilor, Buzduganul cu trei peceți
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu se trece, Toamna bobocilor, Mastodontul, Orașul văzut de sus, Alexandra și infernul, Zile fierbinți (1975) ; Instanța amână pronunțarea, Ultimele zile ale verii, Ultima noapte a singurătății, Trei zile și trei nopți, Roșcovanul (1976) ; Oaspeți de seară, Marele singuratic, Iarna bobocilor, Buzduganul cu trei peceți, Iarba verde de acasă, Împușcături sub clar de lună, Râul care urcă muntele (1977) ; Trepte spre cer, Ediție specială, E atât de aproape fericirea, Septembrie, Doctorul Poenaru, Avaria, Revanșa, Gustul și culoarea fericirii, Din nou împreună
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Decolarea, Pentru că se iubesc, Drum în penumbră, Aventurile lui Babușcă, Parașutiștii, Dragostea începe vineri, Despre o anume fericire, Proprietarii, De bună voie și nesilit de nimeni, Un zâmbet pentru mai târziu, Filip cel bun, Muntele ascuns, Tată de duminică, Toamna bobocilor, Orașul văzut de sus, Cursa, Zile fierbinți, Singură‑ tatea florilor, Casa de la miezul nopții, Instanța amână pronunțarea, Ultimele zile ale verii, Ultima noapte a singu‑ rătății, Premiera, Trecătoarele iubiri, Ilustrate cu flori de câmp, Rătăcire, Serenadă pentru etajul XII, Accident
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
învechite. Anticitadinismul cinematografic, inaugurat în 1961 cu Poveste sentimentală, ia proporții doctrinare, cu consecințe în viața reală. Spre sfârșitul deceniului, orașele mari sunt interzise absolvenților prin decret, toată lumea primește repartiție „la țară”, unde, eventual, poate să râdă la filmul Toamna bobocilor. Dar cea mai mare greșeală pe care o poate face un tânăr absolvent este ca, în loc să se ducă „la țară”, să plece din țară. Dacă orașul românesc e rău, Occidentul e iadul. De acolo nu poți să te întorci decât
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Acasă, Mireasma ploilor târzii, Pas în doi, Din prea multă dragoste, Clipa de răgaz, Vară senti‑ mentală, Sper să ne mai vedem, Racolarea (1985) ; Noi, cei din linia întâi, Încrederea, Un oaspete la cină (1986) ; Punct... și de la capăt, Primăvara bobocilor, Pistruiatul, Anotimpul iubirii, A doua variantă, Pădurea de fagi, Figuranții, Secretul lui Nemesis, Cale liberă, Vulcanul stins (1987) ; Moromeții, Orele unsprezece, Niște băieți grozavi, Miracolul, Secretul armei secrete (1988) ; O vară cu Mara, Mircea, Există joi ? (1989) ; Cine are dreptate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ceaușescu le-a interzis țăranilor să mai cumpere pâine cu sacul din orașe. Pentru absolvenții de facultate, orașele mari erau închise încă de la începutul deceniului. Trimiterea lor „la țară” fusese tratată în cheie comică încă din anii ’70 cu Toamna bobocilor. Tema este reluată în comediile Buletin de București și Primăvara bobocilor sub lozinca : Ce bine e la țară ! Or, în acei ani, tinerii români, mulți cu studii, nu numai că nu voiau la țară, nu mai voiau nici în țară
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
din orașe. Pentru absolvenții de facultate, orașele mari erau închise încă de la începutul deceniului. Trimiterea lor „la țară” fusese tratată în cheie comică încă din anii ’70 cu Toamna bobocilor. Tema este reluată în comediile Buletin de București și Primăvara bobocilor sub lozinca : Ce bine e la țară ! Or, în acei ani, tinerii români, mulți cu studii, nu numai că nu voiau la țară, nu mai voiau nici în țară - „rămâneau”, se căsătoreau în Vest sau, în disperare de cauză, încercau
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Greva (1924) 40, 43, 160 Gustul și culoarea fericirii (1978) 192, 196 H Hearts of the World (1918) 26-27 Hello, Dolly! (1969) 188 Hoții de biciclete (Ladri di biciclette) (1948) 105 I Iarba verde de acasă (1977) 192, 196 Iarna bobocilor (1977) 192 Ilustrate cu flori de câmp (1975) 192, 196, 198 Imposibila iubire (1984) 234, 243-244 Independența României (1912) 18, 51-53, 55-56, 280 Instanța amână pronunțarea (1976) 192, 196 Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1980) 158 Î Împușcături pe portativ
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de mare (1963) 111, 114 Pistruiatul (1987) 234 Porțile albastre ale orașului (1975) 193 Post‑restant (1961) 111, 114 Poveste sentimentală (1961) 111, 113, 140, 197 Prea mic pentru un război atât de mare (1970) 193 Premiera (1976) 196 Primăvara bobocilor (1987) 234, 247 Probă de microfon (1980) 192, 235, 248-251, 253, 273, 285 Probleme personale (1981) 234, 243, 245, 257, 260 Procesul alb (1966) 111, 115, 193 Proprietarii (1974) 191, 196 Punct... și de la capăt (1987) 234, 243, 245 Punga
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1966) 111 Șantaj (1981) 234 Șapte băieți și o ștrengăriță (Sept hommes et une garce) (1967) 116 Șapte zile (1973) 191, 194 T Tată de duminică (1974) 196 Tatăl risipitor (1974) 191-193 The Battle Cry of Peace (1915) 29 Toamna bobocilor (1975) 192, 196-197, 247 Toamna cheyennilor (Cheyenne Autumn) (1964) 188 Trecătoarele iubiri (1974) 191, 196-197, 231 Trei scrisori secrete (1974) 191 Trei zile și trei nopți (1976) 192 Trepte spre cer (1978) 192 Tudor (1963) 51, 111, 115, 144 Tunelul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
silă, dar se pare că lucrurile se mai schimbă. Radical! în general sunt lucruri care îmi stârnesc interesul, care mă atrag spre bine și fac ceea ce îmi place, dar probabil că unii ar spune: „Ce știi tu? Ești doar un boboc!”, ce contează? Mi-am spus părerea mea de până acum, care dacă o să se schimbe, sper să fie în cât mai bine. Iar dacă aceste rânduri pe care le ai găsit mai sus te-au plictisit, consolează-te cititorule, gândindu
G. In: Apogeul by Dîrlea Diana () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1796]
-
mesaje pe internet, fotografii și chemări insistente pentru a fi vizitați. Acești bunici se află în situația imposibilă a cloștii care, după ce a scos pui de rață, când îi scapă pe baltă emite chemări disperate de pe mal, chemări pe care bobocii nici nu le aud. Am putea conversa despre sănătate. Dar mai bine nu! De ce? Pentru că ar fi prea mult de povestit dacă fiecare și-ar prezenta, cu lux de amănunte, bolile cu care s-a pricopsit, suferințele provocate de acestea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
nici florile) mergea cu fața îmbujorată în compania cetei de însoțitori. Curtea largă și curată a școlii era înțesată de mulțimea părinților, bunicilor și copiilor, fiecare căutându-și locul în careul trasat cu cretă pe asfalt. Cei din clasa I, bobocii, urmau să se așeze în formație după ce erau strigați de pe listele pe care fuseseră grupați. Învățătorii și diriginții își căutau și adunau copiii și îi primeau cu priviri calde și cu câte o vorbă bună. După momentul religios și cuvântul
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
și culorile-uleiuri), iar muzicienii „scripcari”, cei din G, prin reușitele primelor serii, la concursuri și olimpiade, au atras și profesori buni la cultură generală. Probabil mai pregnant decît alte colective, G-ul știe să fie o mare familie, începînd de la bobocii de-a 9-a și pînă la absolvenții care nu doar din nostalgiemai fac vizite în locurile tinereții (sic!). E o dovadă a coeziunii și atașamentului față de profesie și colectiv, față de societate cu valorile ei sedimentate ca expresie a tradiției
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
o comoară de om - un om ca o bomboană/o comoară. În interiorul lui se mai pot distinge două substructuri: A.1. Construcțiile comparative, în care elementul din prima poziție își păstrează aici cel puțin o parte din sensul lexical: un boboc de fată, o bomboană de băiat, un dulap de femeie; A.2. Construcțiile de grad zero (,,pure degree"), unde prima poziție este ocupată fie de un substantiv propriu-zis care și-a modificat parțial sensul lexical originar, dezvoltând o semnificație diferită
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
limbajul are o latură individuală și o latură socială care nu pot fi concepute una fără cealaltă.[...]. Separând limba de vorbire vom separa în același timp: ceea ce este social de ceea ce este individual” (Fr. De Saussure, Obiectul lingvisticii, în Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:39,42). Rezultă că limbajul este o entitate sintetică, ce înglobează limba și vorbirea, fenomene pe care autorul le va defini astfel: „limba este un sistem de semne care exprimă idei [...]; vorbirea este un act individual
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
limbajului asupra gândirii afirmând că „limba este organul constituant al gândurilor” și vorbise despre „forma interioară a limbii”, deși avea în vedere și faptul că limbajul exprimă gândirea, „forma sonoră constituie expresia pe care limba o făurește gândului”. (cf. Al. Boboc, 1997:10,11). Sapir și Whorf vor duce la extrem această idee a constructivismului lingvistic, ajungând să spună că dacă două popoare vorbesc limbi diferite, ele gândesc diferit. Ca reacție, în cadrul aceleiași poziții, unii gânditori mai moderați consideră că universul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
acesta. Ideea limbajului ca reflectare, reprezentare sau exprimare a gândirii, e regăsită la Saussure, care va afirma că vorbirea presupune „combinațiile prin care vorbitorul utilizează codul limbii pentru a-și exprima propriile gânduri.” (Fr. De Saussure, Obiectul lingvisticii, în Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:42). Se va impune, în literatura de specialitate, sub forma raportului semnificant / semnificat. Aceeași idee se impune în Gramatica de la Port- Royal, „cuvintele sunt sunete distincte și articulate din care oamenii au făcut semne pentru a
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
afirma că o astfel de combinație e constituită contrar sintaxei, care impune ca pe locul lui „și” să stea nu un cuvânt de legătură, ci mai curând un adjectiv. (R. Carnap, Depășirea metafizicii prin analiza logică a limbajului, în Al. Boboc, Filosofie contemporană, 1998:199). La nivelul combinării sau conectării propozițiilor și frazelor (ce conțin cel puțin două propoziții) în secvențe discursive mai mari sau texte, ne întâlnim cu fenomenul numit coeziunea secvenței discursive sau a textului. „O secvență (șir) de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
valoarea de adevăr a enunțurilor, el trebuie să treacă, dincolo de sens, la referință. În acest sens, va spune Frege: “Năzuința spre adevăr este ceea ce ne îndeamnă întotdeauna să pătrundem de la sens la semnificație” (Gottlob Frege, Sens și semnificație, în Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:54). Tema referențialității este de o foarte mare importanță întrucât, datorită fenomenului inflaționist și speculativ al limbajului, apar în practica discursivă o serie de discursuri sau intervenții discursive cu pretenția de a se impune ca adevăruri
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
asocia unui semn (nume, cuvânt compus, semn scris) nu numai desemnatul, pe care îl vom numi semnificația lui, ci și ceea ce eu înțeleg prin sensul semnului, adică modul în care este dat obiectul.” (G. Frege, Sens și semnificație: în Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:48). În ce privește termenii, Frege va afirma că semnificația sau referința acestora poate fi fie un obiect determinat, fie o clasă de obiecte sau un concept pe linia sa extensională, aceasta funcție de termen, care poate fi “nume
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
al cărui concept ar fi gol, ar trebui atunci să fie scos din știință, ca și un nume propriu căruia nu i-ar corespunde nici un obiect...” (Din Corespondența lui Frege cu D. Hilbert, E. Husserl, B. Russell S.A., în: Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:73). Totuși, în ultimă instanță, pentru cazul “numelui de concept”, “conceptul poate să fie gol (leer), să fie aplicat științific, fără ca prin aceasta numele de concept să se destrame... (idem:72). În Considerații despre sens și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
conceptul. În felul acesta, un nume de concept poate să fie astfel indiscutabil, fără să existe un obiect la care el să se refere prin sensul și semnificația sa (conceptul însuși).” (G. Frege, Considerații despre sens și semnificație, în: Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:74). În concepția lui Frege, semnul lingvistic are atât semnificație, referință cât și sens, prin ultimul autorul înțelegând “modul în care este dat obiectul”. Exemplul celebru al lui Frege, arată că sintagmele “Luceafărul de dimineață” și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]