2,096 matches
-
congestionate de emoția lecturii. În perioada studenției, în sala umedă și lăbărțată din bulevardul Schitu Măgureanu, se strângeau o dată pe săptămână membrii cenaclurilor literare bucureștene. Mergeam cu Mihnea acolo, uneori și cu Cezar și Gino. La pauză, venea și Nicu Boboc, de la antrenament, cu mingea „Artex“ în pungă. Acțiunea avea un aer filantropic, inutil, patronat de Facultatea de Filologie. Sala își păstrase însă farmecul, prin așezare și geometria interioară: autoritățile o trântiseră la ultimul etaj, chiar sub acoperiș, iar de intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dacă nimereai cu vreo profă de la lingvistică, mergeați îmbrățișați, ca la nuntă) și-avea balans. Urcarea se realiza lent, însoțită de-un clămpănit dubios. Oricând se putea declanșa trosnetul final. Înțepenitul între etaje devenise o chestie curentă, doar străinii și bobocii nu știau de ea. Bătrânii povesteau că și Călinescu își petrecuse o după-amiază acolo. Cu doar două zile în urmă, o studentă rămăsese blocată între etajele trei și patru. Colegele o liniștiseră: „Stai cuminte, o să vină cineva...“, îi coborâseră un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
studențești mă interesau tot atât de mult cât reproducerea păsării Kiwi, dar nu puteam să zic nu: promovarea mea depindea de asta. Și, ca să fiu sincer, mă descurcam binișor, aveam mereu zâmbetul ăla fals-înțelegător pe față și-o oarecare popularitate în rândul bobocilor. Am rătăcit câteva zeci de secunde printre mobile, reglând raza lanternei. Din neatenție, m-am împiedicat de-un fotoliu pe care decanul îl pusese în dreptul dulapului, probabil ca semn. Nu merita să aprind lumina: n-ar fi fost strategic, riscam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
colorată și puturoasă de la dispariție. Intrasem în posesia tuturor amintirilor și le-administrasem cum știam eu mai bine. Ridicasem din nimic o lume dacă nu mai bună, măcar diferită: una în care Mihnea să aibă peste 7 milioane salariu, Nicu Boboc să joace la „Steaua“, iar Cezar să știe inginerie moleculară și să nu se mai bâlbâie. Un spațiu demn, încăpător, strălucind de benzi cortextuale. Puteam fi mândri. Copacii se micșorau, ca un desen pointilist, până nu mai rămânea decât un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și mai ignorant. Am spus că România a devenit, în urma domniei roșilor, o mlaștină în care se scurge tot ce e material și moral putred în câteșipatru unghiurile lumii. Cabinetul C. A. Rosetti este eflorescența acestei mlaștini, "hidoasa pocitură" e bobocul ce stă să înflorească din mijlocul foilor unei plante ce nu poate răsări decât din putrefacțiune. Țara legală era deja pe cale de-a fi asfixiată prin guvernarea roșie; asfixia se va consuma de-acuma înainte și mai repede și țara
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asupra titvelor acestora incapabile decât de minciună, le-a amețit astfel încît, neputând să răspunză, neavând ce să răspunză ad rem, obiectiv, au început să aiureze, să vorbească-n bobote și-n dodii vorba ceea: Bună vremea nea Istrate! Doi boboci de rață, frate! Într-un număr vedem acuzarea ca din senin ca reacționarii (care? unde? cine? ) amenință pe rege cu asasinatul. Mai ieri ne numesc pseudoînvățați, falsificatori ai teoriei Lamarck-Darwin, ca și când noi am fi de vină că cei mai mulți dintre roșii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
metafizica critică” reprezentată de Otto Liebmann și Friedrich Paulsen, se axează pe chestiunea kantiană fundamentală - esența și condițiile valabilității. Friedrich Paulsen (1846 1909) a creat o operă fundată pe ideea centrală a filosofiei moderne: antagonismul dintre religie și știință. Al. Boboc a văzut - mai accentuat decât alți interpreți neokantieni, În filosofia kantiană fundamentele filosofiei viitorului; În viziunea sa Kant fiind, totdată, „un Wolf mai aprofundat”, „un Hume prusian” și „un Rousseau german”. Prin poziția sa caracteristică, Paulsen se află mai aproape de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
atare nu-l conține (Ă) În acest Înțeles, vorba lui Sf. Augustin fides precedit rationem este un adevăr general omenesc, ba chiar adevărată pentru Înțelegerea și a filosofiei, a oricărei filosofii, materialistă ca și idealistă, optimistă ca și pesimistă”. Al. Boboc, releva peremptoriu: „În concepția lui Friedrich Paulsen posibilitatea unei veritabile autonomizări a filosofiei În sistemul celorlalte valori ale culturii spirituale este aproape exclusă dată fiind absolutizarea factorului credință”. În această interpretare, cum spune istoricul român al filosofiei, „se rămâne la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
din tine. 9 mai 2011 Apariția (ne)întâmplătoare a viselor visele înfloresc doar la miezul nopții atunci când uiți realitatea dincolo de pleoapele închise apoi așezi capul pe propriile gânduri fără să mai auzi tânguirea unei lumi bolnave la început există doar boboci de vise spectrul insomniei le provoacă frisoane îi înspăimântă se strâng unii în alții astfel că visele se întrepătrund și învață să trăiască unele în altele tocmai de aceea treci atât de ușor din vis în vis uneori nu înțelegi
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
avea contacte la mâna a doua sau a treia cu tot felul de elemente demonice și primejdioase ale societății. Dar Kreindl avea un instinct să le aducă oamenilor ce își doreau - avea nas de secund sau de ordonanță, sau de boboc de serviciu sau de Leporello sau de codoș. Nu renunțase deloc la Cinci Proprietăți. Și acum că era pe moarte Comisarul, iar Dingbat, care urma să moștenească o grămadă de bani, era încă necăsătorit, Kreindl pierdea vremea la Einhorn acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cred că le-ați putea spune) care au investit ceasuri lungi, și adeseori cu palide speranțe de strălucire, în febrilele noastre arte neofreudiene și în clinicile literelor. Mai cu seamă, poate, acelor încă foarte tineri învățăcei și acelor clinicieni încă boboci, care plesnesc de sănătate mentală, fiind (incontestabil, cred) liberi de orice inerent morbid attrait către frumos, și care intenționează ca, într-o bună zi, să se specializeze în patologia estetică. (Trebuie să admit că acesta e un subiect în legătură cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
m-a mângâiat iar soțul ei mă ține în brațe, alături de Iisus și nu mă mai laud atâta." Și de pe tulpina lui înaltă, trimise un val de miresme spre cer. Alături, trandafirul tăcea. Avea prea multă treabă. Până mâine, toți bobocii trebuiau să fie deschiși, ca să fie sărutați de prima rază de soare (de aceea petalele lui sunt atât de parfumate și catifelate). Da, dar toată lumea știe că pe florile mele a întins Maica Domnului scutecele Lui Iisus ! De aceea parfumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
mai cunoască oboseala pe obraz, pleacă spre pavilionul administrativ. Intră într-o încăpere la etajul doisprezece, destul de spațioasă, ocupată doar de două birouri, cu frumoase tablouri pe pereți, reprezentînd priveliști montane sau flori un tablou cu un ram cu trei boboci de magnolie atrage atenția tînărului în mod deosebit, făcîndu-l să rămînă clipe în șir cu ochii într-acolo. N-am înțeles exact: cu ce problemă? întreabă economista de la biroul de lîngă ușă, iar Mihai, revenind cu privirea la persoanele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
reduse, atenuate și acoperite de o piele puțin pistruiată, de o paloare rafinată. Trăsăturile familiei Lynch-Gibbon sunt croite pentru bărbați, totdeauna am simțit acest lucru, și, după părerea mea, portretul lui Rosemary, în ciuda drăgălășeniei lui, aduce cu o caricatură. — Bună, bobocule! am spus și am sărutat-o. — Bună, Martin, zise Rosemary fără să zâmbească și fiind în mod evident puțin șocată de ceea ce percepea a fi superficialitate din partea mea. Aduci vești de o mare gravitate, adăugă ea pe când ne îndreptam spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
fapt, vreau să te rog să te porți cu tact și cu blândețe cu Alexander, să fii cât se poate de drăguț cu el. — Și să-l consolez pentru faptul că m-a părăsit nevasta, am spus. E-n regulă, bobocule! — Martin! exclamă Rosemary. Câteva minute mai târziu intram pe poarta de la Rembers. 6 „Și-am plecat din Plumtree, Și din statul Tennessee, Și de-atunci mereu A fost iarnă-n jurul meu!“ recită Alexander fluturându-și mâna lungă cu unghii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
sau cu falduri și m-am gândit că e mai bine să te întreb și să mă mai uit o dată la ferestre. Bun, văd că ți-au sosit deja lucrurile. Putem să ne apucăm imediat să le aranjăm puțin. — Intră, bobocule, i-am spus și am invitat-o în sufragerie. Antonia își ștersese lacrimile și acum își pudra nasul. O salută pe Rosemary. Cred că nu mai e cazul să ne batem capul cu draperii, i-am spus lui Rosemary. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
a afectat numai În măsura În care i-a scos din rutina cotidiană. Progromul nu a trezit În ei vreo Întrebare etică sau de conștiință, deoarece, la urma urmelor, toți considerau că era o problemă ce Îi privea numai pe evrei. Bucătăreasa Maria Boboc XE "Boboc, Maria (bucătăreasă)" , care lucra la dr. Plăcinteanu, a ținut minte (În iulie 1945) evenimentele din ziua respectivă. În jurul orei 2 s-a speriat foarte tare când a văzut sute de evrei Încercând să intre În beciul clădirii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
numai În măsura În care i-a scos din rutina cotidiană. Progromul nu a trezit În ei vreo Întrebare etică sau de conștiință, deoarece, la urma urmelor, toți considerau că era o problemă ce Îi privea numai pe evrei. Bucătăreasa Maria Boboc XE "Boboc, Maria (bucătăreasă)" , care lucra la dr. Plăcinteanu, a ținut minte (În iulie 1945) evenimentele din ziua respectivă. În jurul orei 2 s-a speriat foarte tare când a văzut sute de evrei Încercând să intre În beciul clădirii și În magaziile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
despre rolul său În progrom, a răspuns că așa ceva nu este posibil: „Nu am văzut să fi rămas supraviețuitori din evreii care s-au refugiat În casa În care locuiam În Aleea Alecsandri nr. 5”. În confruntarea cu el, bucătăreasa Boboc XE "Boboc, Maria (bucătăreasă)" a precizat că luni, 1 iulie, a văzut doi muribunzi evrei pe stradă, „unul din ei mi-a cerut să-i dau apă și se fereau să fie văzuți de către prof. Petroniu, punându-și mâinile la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
său În progrom, a răspuns că așa ceva nu este posibil: „Nu am văzut să fi rămas supraviețuitori din evreii care s-au refugiat În casa În care locuiam În Aleea Alecsandri nr. 5”. În confruntarea cu el, bucătăreasa Boboc XE "Boboc, Maria (bucătăreasă)" a precizat că luni, 1 iulie, a văzut doi muribunzi evrei pe stradă, „unul din ei mi-a cerut să-i dau apă și se fereau să fie văzuți de către prof. Petroniu, punându-și mâinile la cap”. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
septembrie 1955, ibidem, pp. 72-74b). Partidul Comunist a stabilit că, dimpotrivă, clasa muncitoare, care posedă o „conștiință de clasă”, i-a apărat pe evrei și nu a luat parte la progrom - și, după cum se știe, Partidul nu greșește. Depoziția Mariei Boboc XE "Boboc, Maria (bucătăreasă)" la Tribunalul Poporului din Iași, 24 iulie 1945, ibidem, Dosar 108231, vol. 40, pp. 300-300b (USHMM, microfilm 43). Depoziția lui Petroniu Petrescu XE "Petrescu, Petroniu" la Tribunalul Poporului din București, 20 august 1945, ibidem, pp. 312-314b
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
ibidem, pp. 72-74b). Partidul Comunist a stabilit că, dimpotrivă, clasa muncitoare, care posedă o „conștiință de clasă”, i-a apărat pe evrei și nu a luat parte la progrom - și, după cum se știe, Partidul nu greșește. Depoziția Mariei Boboc XE "Boboc, Maria (bucătăreasă)" la Tribunalul Poporului din Iași, 24 iulie 1945, ibidem, Dosar 108231, vol. 40, pp. 300-300b (USHMM, microfilm 43). Depoziția lui Petroniu Petrescu XE "Petrescu, Petroniu" la Tribunalul Poporului din București, 20 august 1945, ibidem, pp. 312-314b (sublinierile Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
retragere Dumitru Mărgăritescu XE "Mărgăritescu, Dumitru" la Tribunalul Poporului din București, 12 septembrie 1945, ibidem, pp. 310b-311. Depoziția lui Petrescu XE "Petrescu, Petroniu" (vezi supra, nota 80), p. 315b (sublinierea Îmi aparține). Dare de seamă cu privire la confruntarea dintre martora Maria Boboc XE "Boboc, Maria (bucătăreasă)" și acuzatul Petroniu Petrescu XE "Petrescu, Petroniu" la Tribunalul Poporului, 3 septembrie 1945, ibidem, p. 301b (sublinierea Îmi aparține). Depoziția lui Iosef Schwartz XE "Schwartz, Iosef" la Tribunalul special pentru judecarea criminalilor de război din Iași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Mărgăritescu XE "Mărgăritescu, Dumitru" la Tribunalul Poporului din București, 12 septembrie 1945, ibidem, pp. 310b-311. Depoziția lui Petrescu XE "Petrescu, Petroniu" (vezi supra, nota 80), p. 315b (sublinierea Îmi aparține). Dare de seamă cu privire la confruntarea dintre martora Maria Boboc XE "Boboc, Maria (bucătăreasă)" și acuzatul Petroniu Petrescu XE "Petrescu, Petroniu" la Tribunalul Poporului, 3 septembrie 1945, ibidem, p. 301b (sublinierea Îmi aparține). Depoziția lui Iosef Schwartz XE "Schwartz, Iosef" la Tribunalul special pentru judecarea criminalilor de război din Iași, 22 martie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
iepurele ăla. Iepure de pază! Și cum mai strălucea, domnule, cum strălucea... Aleluia! Să chefuim! Da! Să pitrecem! Foaie verde, bob de linte, Lunga vară e fierbinte, Când te scoli c-un ceas-nainte Și trăiești ca Kunta Kinte! Cioc-boc, boboc și poloboc! Păi, ce faci, neică? Te-ai stâlpit?! Torna, torna, fratre! În traducere liberală: toarnă, toarnă, Frate! Mai luăm un rând? Atât! Doar unul! Hai...! Aleluia? O boare persistentă, mixaj constant și subtil, de urină și de rahat, adia
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]