2,653 matches
-
titluri pe măsură: "Cum a trăit populația Daciei după eliberarea ei de sub jugul roman", "Răscoala țăranilor de la Bobâlna" (proaspăt adăugată la istoria răscoalelor și revoluțiilor autohtone), "Cum erau exploatați țăranii de către domni, de către boieri și de către cotropitorii turci", "Întărirea asupririi boierești și turcești", "Lupta P.C.R. ..." și, într-un final apoteotic, "Republica noastră luptă pentru pace" (s.n. C.M.) (Ibidem, pp. 197-200). 317 Istoria Patriei pentru clasa a IV-a elementară, (responsabil de carte, Constanța Teodorescu), Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
MATEI LA SĂPATUL VIEI Pe timpul lui Matei, țăranii erau foarte asupriți, căci trebuiau să facă clacă la boieri, adică să le lucreze pe nimic mai multe zile pe săptămână, iar femeile lor trebuiau să lucreze tot pe nimic, la curtea boierească. Țăranii nu-și puteau vedea de puținul pământ ce-l aveau ei, așa că rămâneau tot săraci. Țăranii mai erau și bătuți și altminteri chinuiți, iar dacă unul voia să se mute în alt sat, unde era un boier mai cu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
la tron este minor, precum și în cazul în care regele nu poate domni 59. G. România. Parlamentul în România are vechi tradiții, el regăsindu-se încă din epoca medievală, este adevărat că nu în forma și accepțiunea de astăzi. Sfatul boieresc de tip feudal, deși era o reprezentare extrem de limitată și doar a unei anumite parți a unei clase, a marii boierimi, constituia totuși o formă incipientă de parlament sau de instituție de consultare pentru domnitor. Procesul de creare și modernizare
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
fi așteptat, e drept, ca ei să fi stăruit mai deplin asupra instituției care se cheamă primărie, evoluția ei și a funcționarilor, mai ales că fiind vorba despr e sa te care au trecut din administrație domnească în cea bisericească, boierească,și răzășească existau multe de spus. Însăși detalierea structurii administrativ-teritoriale de-a lungul timpurilor, mișcarea brauniană care a caracterizat-o cu stagnări și reveniri, dar de fiecare dată în involuții care pentru noi ro mâni i a însemnat s-o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cea mai înaltă, Academia Română, care nu poate da lumii marele ei dicț ionar și nu poate porni marea ei activitate, cum nu-și poate înălța nici palatul vredniciei ei. În urma noastră, ca o mustrare a veacurilor, marile danii domnești și boierești ne au păstrat credința și limba. Azi, Academia Română, Liga pentru unitatea cu ltur ală a tuturor românilor, muzeul trecutului nostru, muzeul artelor,... își așteaptă încă pe marii dăruitori ai prisosurilor lor, pe marii iubitori de înălțare prin jertfă. Închei, stimate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sale, îi găsește chiar și un post de cercetător. Pleacă apoi la țară, la Balomirești, unde speră să-l convingă și pe Bizu să vină. Lovinescu izbutește să reconstituie în câteva pagini foarte reușite imaginea vieții patriarhale și a conacelor boierești de odinioară, reflectată într-un dublu registru, realist și idilic, în funcție de predispozițiile psihice ale celor doi dezrădăcinați (Bizu și Mili). Când puterea iluziei e suverană, întoarcerea acasă va fi celebrată cu fast, ca o sărbătoare; când însă luciditatea meschină pune
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
naționale. România și expozițiile universale de la Paris, 1867-1937, Editura Meridiane, București, 2001 (ediția a doua revăzuta și adăugita, Editura Institutul European, Iași, 2007). Vlad, Laurențiu, Constantin N. Brăiloiu (1809 / 1810-1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 5. Studii dedicate istoriei universităților, migrației studențești, formării elitelor: (d')Alviella, Eugène Goblet, L'Université Libre de Bruxelles pendant son
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
20 noiembrie / 2 decembrie 1890, p. 4331. 25 "Monitorul Oficial", nr. 19, 25 aprilie / 7 mai 1892, p. 539. 26 Ibid. 27 Laurențiu Vlad, Constantin N. Brăiloiu (1809 / 1810 1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 28 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 191, Corespondență între Universitatea Liberă din Bruxelles, Legația României din capitală Belgiei și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
care și-a pus pielea la bătaie să treacă granița pe burtă, pe coate, câtă frunză și iarbă, cine e? Țiganul. Cine lucra la negru că nu-l vedea nimeni? Țiganul. Pentru cine au furat românii bani făcându-și oengeuri boierești? Pentru țigan. Cine mai face un tuci, un dans din buric, un dinte de aoleo, un inel, o căruță de umblat de colo- colo? Cine mai are cai? Cine supraviețuiește orice i-ai face? Cine face copiii cei mulți ai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
s-au mai dat pentru a obține diversele etichete un fel de appellations d'origine contrôlée de la "internaționalele" socialistă, creștin-democrată etc.! Câte lovituri sub centură și-au tras partidele noastre concurente, dându-se în gât la Bruxelles așa cum făceau taberele boierești la Poartă! Dar cât de departe erau aceste partide, fiecare dintre ele și toate împreună, de adevăratele politici legate de eticheta lor! V. N.: Exact. Aici e vorba de cele două niveluri pe care le-ai pomenit. S. A.: Da. Sigur
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și capul familiei, adică tatăl, adunați în jurul ei, ascultau cu gurile căscate. Nu înțelegea ce spune, însă trăia o scenă înduioșătoare petrecută în propria lui familie. La noi în sat e o căsoaie lungă cu vreo șapte, opt odăi mari boierești, cu ziduri groase și gratii de fier ca la pușcărie. Se trece dintr-o odaie în alta. Dacă intri în prima odaie, nu poți ieși din căsoaie decât hăt la capătul celălalt. Acolo s-a făcut colectivizarea, în căsoaia aceea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
etc.), cu întregul text căruia îi aparține. De exemplu, semnificația unui enunț precum replica lui Lăpușneanu „Proști, dar mulți!“ trebuie înțeleasă prin contextualizare întrun discurs ilustrând limba veche, în care cuvintele prostime, prost desemnau mulțimea oamenilor de rând, fără rang boieresc. - Contextul stilistic are în vedere ansamblul mărcilor stilistice care definesc textul și care se imprimă fiecărei secvențe discursive, contribuind la producerea sensului (în cazul nuvelei Alexandru Lăpușneanul, registrul stilistic arhaic și un pattern romantic influențează semnificativ mesajul). 2.2. Textul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sale, iar ceea ce a mai rămas s-a pierdut în ultimul război cu prilejul refugiului unor urmași în Oltenia (C. D. Zeletin). Neamul Brăescu este atestat documentar în secolul al XV-lea în Nordul Moldovei. O parte din această familie boierească, urmărită de furia lui Duca Vodă, s-a refugiat spre sud, pe valea Zeletinului, la Burdusaci, ce se numea pe atunci Oprișeștii de Jos. Un rol important în alegerea acestei locații se pare că au avut Miron Costin și fiul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în cadrul imperiului, o elită politico administrativă presupusă a fi loială Stambulului. Apariția acestor ighemoni în istoria noastră nu s-a făcut brusc. Anterior epocii fanariote, unele familii grecești au stabilit legături de rudenie în mediul elitelor autohtone, formând influente case boierești ai căror reprezentanți au ocupat chiar tronul (Calimach și Cantacuzino). În pofida declinului suferit, otomanii au continuat să reprezinte o putere în Europa Orientală, care exercita o presiune imensă asupra spațiului românesc. Transilvania reușise să se sustragă influenței Sublimei Porți, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Gaspar Graziani). Se poate vorbi chiar de un adevărat război civil care s-a purtat între diferite linii dinastice, ilustrativă fiind confruntarea dintre cele două ramuri ale Basarabilor (Drăculeștii și Dăneștii). Peste aceste conflicte, s-au așezat disputele dintre familiile boierești pentru influență politică, așa cum s-a întâmplat între Cantacuzini și Băleni. Trădările boierilor și ale dregătorilor făceau parte deseori din realitatea politică, iar unele s-au petrecut în situații critice. Ieremia Golia l-a abandonat pe câmpul de luptă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
domnitorii pe care i-au omorât (Vlad Vintilă, Ștefan Lăcustă, Pătrașcu cel Bun, Alexandru Lăpușneanu, Gaspar Graziani etc.). Eclectismul clasei politice ar putea fi un alt factor explicativ al instabilității politice de la noi. Dacă studiem cu atenție numele feluritelor case boierești, vom observa că acestea au origini diverse. O astfel de realitate a presupus existența unor interese divergente ca sursă generatoare de conflicte. În Moldova, de pildă, întâlnim pe lângă liniile boierești autohtone (Movilă, Sturdza), familii de origine poloneză (Barnovschi, Crupenschi), turanică
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
politice de la noi. Dacă studiem cu atenție numele feluritelor case boierești, vom observa că acestea au origini diverse. O astfel de realitate a presupus existența unor interese divergente ca sursă generatoare de conflicte. În Moldova, de pildă, întâlnim pe lângă liniile boierești autohtone (Movilă, Sturdza), familii de origine poloneză (Barnovschi, Crupenschi), turanică (Cantemir, Boldur), grecească (Rosetti), albaneză (Ghica) ș.a.. Să nu omitem nici faptul că instabilitatea a fost alimentată din exterior de diverse puteri care își disputau influența asupra spațiului românesc. Au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Crupenschi), turanică (Cantemir, Boldur), grecească (Rosetti), albaneză (Ghica) ș.a.. Să nu omitem nici faptul că instabilitatea a fost alimentată din exterior de diverse puteri care își disputau influența asupra spațiului românesc. Au susținut frecvent anumiți pretendenți la tron sau partide boierești. Nu au ezitat chiar să-i asasineze pe principii considerați incomozi (de exemplu, Ștefăniță Vodă a fost otrăvit de leși). Așa avea să fie strivită Moldova în menghina războaielor dintre poloni și otomani, iar Muntenia în conflictul turcilor cu maghiarii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
loc de naștere, deși, pentru aceste două probleme, cercetările documentare au bătut pasul pe loc. Din aceleași cauze, n-a fost spulberat un lung șirag de neadevăruri cu privire la Vasile Iurașcu, bunicul poetului, care, de fapt, n-a fost de viță boierească și nici moșia Joldești n-a avut-o în proprietate, iar socrul acestuia, Donțu, nu era conte, refugiat politic, ci un soldat răzlețit din armata rusă și angajat, ca stupar, pe o moșie mănăstirească. Pe de altă parte, nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ibid., pag. 73. II VASILE IURAȘCU ȘI SOȚIA SA PARASCHIVA Căpitanul Matei Eminescu, fratele poetului, într-o notiță biografică despre poet, a scris că mama lor "era cea de a patra fiică a stolnicului Vasile Iurașcu din Joldești, o familie boierească, iarăși străveche a Moldovei, căci într-un decret de la Ștefan Tomșa voievod, publicat de D. Tocilescu, în anul al II-lea al cursului său de arheologie, se vede numele lui Iurașcu, figurînd printre consilierii domniei, ca pîrcălab al cetății Hotinului
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Așadar, nici pomeneală nu se face prin documente, de stolnicul Vasile Iurașco, ca proprietar pe moșia Joldești și tocmai de aceasta te miră faptul că toți cercetătorii biografiei eminesciene, fără nici o ezitare, s-au lăsat induși în eroare de ifosele boierești ale lui Matei Eminescu și au transmis din unul în altul afirmația greșită că bunicul poetului a fost proprietarul moșiei Joldești! În al doilea rînd, te miră și stăruința cu care Augustin Z. N. Pop perseverează în greșeală. După ce îl
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu fiul său, stolnicul Vasile Iurașcu din Joldești"29. Cînd cărțile se scriu din alte cărți, neverificate, nu se poate ajunge la concluzii sigure. Revenind la acest din urmă arbore genealogic, Augustin Z. N. Pop încurcă de-a binelea rangurile boierești și treptele rangurilor. De exemplu, Stratul Iurașcu și-ar fi început cariera ca biv pîrcălab (1683-1685), apoi a fost avansat biv logofăt (1685), apoi a fost pîrcălab (1687), apoi vtorimedelnicer (1695), și în sfîrșit, vtorilogofot (1696-1706)30. Acestui Stratul Iurașcu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Moldovița, încă de pe vremea lui Alexandru Lăpușneanu Voievod 33. La puțină vreme după pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774), pe această moșie mănăstirească s-a pripășit un soldat, cu numele de Alexa Donțu, răzlețit din armata rusă. Să nu dăm crezare ifoselor boierești ale lui Matei Eminescu, care a văzut în acest soldat un conte rus, Potloff, refugiat politic, ci să-l vedem pe Donțu, așa cum a trăit la Sarafînești, îmbrăcat țărănește, la prisaca mănăstirii, pe malul Siretului, om încă tînăr și întorlocat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
loc. Dar încurcala cea mai mare vine de acolo că copiii și nepoții lui n-au aflat de la el din ce sat a plecat, nici ce părinți ori bunici a avut și nici cum se numeau aceștia. În schimb, rangul boieresc de stolnic vom arăta mai departe cum l-a obținut l-a făcut pe un nepot al său să-l creadă de viță boierească. Găsind, întîmplător, prin documente, un nume Iurașcu, asemănător cu numele bunicului său, cu bogata sa fantezie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nici ce părinți ori bunici a avut și nici cum se numeau aceștia. În schimb, rangul boieresc de stolnic vom arăta mai departe cum l-a obținut l-a făcut pe un nepot al său să-l creadă de viță boierească. Găsind, întîmplător, prin documente, un nume Iurașcu, asemănător cu numele bunicului său, cu bogata sa fantezie și cu multe ifose boierești, l-a considerat pe bunicul său descendent din Iurașco părcălab de Hotin!! O pretenție tot așa de copilărească și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]