1,236 matches
-
Jim Îi plăcea să plivească plantele. Le cunoștea bine pe fiecare și putea spune dintr-o privire dacă ar fi furat cineva o singură roșie. Din fericire, lungile șiruri de morminte din cimitirul alăturat Îi țineau departe. În afara beneficiilor nutritive, botanica era un subiect incitant. În dispensar, doctorul Ransome tăia și colora felioare de tulpini și rădăcini de plante, le monta sub microscopul doctorului Bowen și Îl punea pe Jim să deseneze sutele de celule și vase hrănitoare. Clasificarea plantelor era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
asemenea orori publicului? — Vă rog avansați, domnule, spuse o femeie mai curajoasă. — Magnoliile nu arată așa, spuse Ignatius, îndreptându-și brusc sabia de abordaj spre magnolia din pastelul care îi jignise privirile. Dumneavoastră, doamnelor, aveți nevoie de un curs de botanică. Și poate și de geometrie. — Nimeni nu te obligă să privești lucrările, spuse o voce ofensată dintr-un grup, vocea doamnei care pictase magnolia respectivă. — Ba trebuie să le privesc, țipă Ignatius. Dumneavoastră aveți nevoie de un critic cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
etiologic. Ambele legende „explică”, „motivează” și „stabi lesc” funcțiile magico- -religioase ale paltinului, legându-le (în moduri diferite) originile de evenimente, personaje și timpuri mitice. Acest aspect a fost sesizat încă de Simeon Florea Marian, în corpusul său inedit de Botanică poporană română : „Datina de-a face toci din lemn de paltin datează, după credința și spusa românilor din Bucovina, precum și a celora din Țara Românească, încă de pe timpul lui Noe. După o legendă din Moldova însă, datina de a face
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Eliade (5) s-a folosit - printre alte materiale - de „una dintre cele mai bune expuneri despre culesul mătrăgunei”, cuprinsă în studiul din 1874 al folcloristului bănățean Simeon Mangiuca „De însemnătatea botanicei românești” (6), „unul din cele mai vechi studii de botanică populară românească”, cum îl considera Eliade. Astăzi sunt cunoscute atât meritele, cât și lipsurile lucrării folcloristului bănățean. Unul dintre viciile de fond este modul arbitrar și confuz de clasificare a plantelor : „de leacuri”, „mitolo- gice”, „poetice”, „de descântece și vrăji
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
asupra fiecăreia din ele tot ce a putut aduna din obiceiele și credințele poporului român” (7). Fără să știe, Hasdeu intuia modul în care un alt Simeon al folcloristicii românești - Simeon Florea Marian - începuse deja să-și alcătuiască monumentala lucrare Botanica poporană română. Câteva decenii de muncă (1870-1907) s-au materializat în 13 volume : 12 volume de text și un volum ierbar, însumând circa 6.000 de file și cuprinzând descrierea etnobotanică a 520 de plante. Un amănunt revelator al exhaustivității
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la redactarea acestei monografii este schimbul în natură pe care i l-a propus lui Artur Gorovei. într-o scrisoare datată 1/13 mai 1897, Marian i-a oferit lui Gorovei toată colecția sa de cimilituri românești, în schimbul notițelor despre botanica populară alcătuite de acesta din urmă în colaborare cu Mihai Lupescu. „Așa cred - își încheia Simeon Fl. Marian epistola - că atât opul Dv. despre cimilituri, cât și al meu despre Botanică vor fi complete” (8). Acest „troc” fără precedent (cel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
toată colecția sa de cimilituri românești, în schimbul notițelor despre botanica populară alcătuite de acesta din urmă în colaborare cu Mihai Lupescu. „Așa cred - își încheia Simeon Fl. Marian epistola - că atât opul Dv. despre cimilituri, cât și al meu despre Botanică vor fi complete” (8). Acest „troc” fără precedent (cel puțin ca amploare) s-a produs, dar fără știința și acordul folcloristului Mihai Lupescu, care, ulterior, i-a cerut lui Marian să înapoieze materialele. Până la urmă, Artur Gorovei și-a publicat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel puțin ca amploare) s-a produs, dar fără știința și acordul folcloristului Mihai Lupescu, care, ulterior, i-a cerut lui Marian să înapoieze materialele. Până la urmă, Artur Gorovei și-a publicat și corpusul de ghicitori (9), și lucrarea de botanică populară (10), pe când Botanica poporană... a lui Simeon Fl. Marian a rămas, în mod inexplicabil, inedită (11). Abia de curând, în 2008-2010, la peste un secol de la trecerea folcloristului Marian în neființă, a apărut Botanica poporană română în trei volume
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
astăzi de țăranii români (nebunariță) și de cei unguri (bolonditó = „care te înnebunește”). La fel este denumită în Transilvania planta ciumăfaie : bolundoriță, bolânzeală sau turbare (12, p. 65 ; pentru frecvența acestui tip de denumiri ale plantelor toxice și psihotrope în botanica populară românească, vezi și nota 39). Țăranii și târgoveții români nu foloseau mătrăguna doar ca fiertură („ceai de mătrăgună”, la Simeon Fl. Marian), ci și „dizolvată” (macerată) în vin sau rachiu. Astfel se folosea și opiumul (de aici expresia „a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ravagii pe care le face în mentalitatea actuală cuvântul „Dreapta” sau cuvântul „Stânga”. Sensul lor s-a dilatat bolnăvicios și s-a întins din politică în cultură, în artă, în literatură. [...] Prevăd o zi în care se va inventa o botanică fascistă și una radicală, o chimie reacționară și una progresistă, o algebră liberală și una conservatoare. Se va stabili că anumite plante sunt burgheze, în timp ce altele sunt marxiste. [...] Omenirea merge cu pași repezi spre o înțelegere polițistă a lumii. Pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de elevii ajunși oameni bine pregătiți, cu înaltă calificare. Cei rămași lângă părinți, la munca câmpului și creșterea animalelor, aplicau în practică cunoștințele dobândite la școală. Învățătorul Marcu, în afara profesiei de dascăl era un priceput gospodar, avea cunoștințe temeinice de botanică, agronomie, iubea animalele, pe care de altfel le creștea și în gospodăria proprie. Îi plăcea mult istoria, știa să cânte bine și la vioară. După o zi de muncă seara își lua vioara și cânta, uitând pentru moment de grijile
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
către marele folclorist, membru al Academiei Române, Simeon Florea Marian, apoi limbile latină, germană și română și, din clasa a II-a, adăugându-se limba greacă, cărora le urmau geografia, matematica și științele naturii, în cadrul cărora se studiau zoologia, botanica, minerologia, chimia, fizica. În clasa a VII-a au apărut, ca materii noi, logica și filosofia, care s-a învățat și în clasa a VIII-a, alături de psihologie, și două materii la alegere, caligrafia și cântarea (adică muzica). Nicolae
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
7,2) și atât de lacomi, încât nu se satură niciodată. Foamea lor, niciodată astâmpărată, îi face să mănânce oameni, animale, ba chiar să se devoreze între ei. Pe de o parte, îngerii le învață pe femei „leacurile, farmecele și botanica” (7,1); pe de altă parte, le arată bărbaților „metalele și modul de a le prelucra”, precum și podoabele, vrăjitoria, astrologia etc. (8). Aceste învățături perfide umplu pământul de sânge, de dezmăț și de vicii 151. Ca pedeapsă, Dumnezeu îi va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
om foarte binedispus, ba chiar pus pe glume. Uitase pesemne că, în calitate de locțiitor al directorului, avea datoria de a veghea că ședința să se desfășoare într-o atmosferă demnă și civilizată. - Domnule Kent, i se adresă Meader, șeful subsecției de botanică, nu înțeleg cum poți tolera o remarcă atât de insolentă. - Foarte bine, ridicați-vă în apărarea drepturilor voastre! exclamă Grosvenor. Universul e în pericol de moarte, dar voi trebuie să vă păstrați sentimentul demnității. McCann, care tăcuse până atunci, i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
venită de departe, lumea nu dispăruse. Vorbeam cu colegii, simțind că le disting trăsăturile: cutare era tot roșu În obraji, celălalt negricios, profesorul Secășan apărea Îmbrăcat Întotdeauna În halat alb, cel de matematică Într-un costum gri, iar doamna de botanică purta o eșarfă cu mari pete galbene, care-mi plăcea mult. Totul plutea scăldat În lumina de amurg a unei veri nespus de strălucitoare. Cicatricea din frunte mă incomoda, copcile fuseseră extrase, dar rămăsese o umflătură pe care o cercetam
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ofertă pachet. Identificăm copacii și arbuștii din jurul locului și le punem semne cu numele, frumos, În latină și engleză. Oamenii se simt ignoranți În legătură cu plantele de pe proprietățile lor. — Feffer se pricepe la copaci? — În toate zonele angajăm un student la botanică. În Dutchess County, de exemplu, putem să luăm pe cineva de la Vassar 1. Domnul Sammler nu se putu abține să nu zâmbească. — Feffer ar seduce-o, și pe ea, și pe stăpâna casei. — O, nu. Aș avea grijă să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
și-apoi, repezit pe cât putea el: Crăcănel îmi spun (aci un gest teatral, îmbrățișind întreaga clasă) pezevenghii ăștia! Ce a urmat nu mai are importanță! Altă întîmplare, petrecută de astă-dată în clasa a VI-a reală. Băieții aveau teză la Botanică în ziua aceea cu Crăcănel. Obiceiul era ca, la teză, profesorul să intre în clasă imediat după ce suna, spre a le lăsa astfel elevilor cât mai mult timp de scris. Și mai era obiceiul, atât de nesuferit profesorilor, ca un
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
său elev. Crăcănel n-a făcut scandal, cum se așteptau îngroziți toți băieții, dar, în schimb, le-a dat o frumusețe de subiect, în așa fel combinat, încît toată clasa a luat pe acel trimestru nota 3 la teza de la Botanică! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aceste nevinovate întîmplări, însă, nu însemnează nimica pe lângă ceea ce am pătimit eu cu Crăcănel din pricina limbuției mele. Eram în clasa a II-a, tot la o oră de Botanică. Se ascultase lecția: "Plante din regiunea tropicală". O lecție foarte frumoasă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
clasa a luat pe acel trimestru nota 3 la teza de la Botanică! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aceste nevinovate întîmplări, însă, nu însemnează nimica pe lângă ceea ce am pătimit eu cu Crăcănel din pricina limbuției mele. Eram în clasa a II-a, tot la o oră de Botanică. Se ascultase lecția: "Plante din regiunea tropicală". O lecție foarte frumoasă și mai ales interesantă despre: bananier, bambus, cauciuc, vanilie etc. Crăcănel ne explicase mai departe despre palmier, și după ce ne spusese câte ceva despre: curmal, palmierul de ceară, sagotier, raphie
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
anecdotă deocheată și plină de neobrăzare. Lecția viitoare, dacă nu-mi aduci biletul, te elimin; iar până atunci, ai nota 2, ca să te-nveți minte să nu mai povestești profesorilor anecdote d-astea... lipsite de bună-cuviință! Asta se-ntîmplase joi. Aveam Botanica de două ori pe săptămînă: marțea și joia, așa că marțea viitoare trebuia să-i aduc lui Crăcănel biletul cu pricina! Deși eram fiert, mă făceam că puțin îmi pasă! Dar, cu cât se apropia ziua fatală, cu atât mă-ntristam
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Cișmigiu, cu Ionaș Moscu, tovarășul meu de totdeauna. ― Ce e mă, Griguță, cu tine? ― Parcă tu nu știi? Mă gândesc cum să fac să scap de chestia cu biletul pe care-l cere Crăcănel de la bătrînul! Mâine e marți... avem Botanica! Ce mă fac? Auzi ce idee și la ăla, să-i spun bătrânului anecdota și să-mi scrie pe un bilet dacă i-a plăcut sau nu! ― De... e cam albastră chestia, ce e drept, mai cu seamă că Crăcănel
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Păi, ce mai încolo-încoace?... Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă! N-am încotro! Dacă vin la oră, fără bilet, mă elimină Crăcănel... și dacă-i spun bătrânului, mă bate de mă rupe! ― Ce-ar fi, mă, să lipsești mâine la Botanică? ― M-am gândit și eu la asta, dar ce, Crăcănel e fraier să-nghită? Și-așa, tot eu cad prost! Mai bine-i spun bătrânului, și gata... de omorât n-o să mă omoare! Înnoptase de-a binelea. Am mâncat cu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
să creadă. ― Dar nu-nțeleg de ce-ai găsit tocmai momentul atât de nepotrivit ca să-mi spui anecdota scurtă sau lungă, cum e?! ― Să vezi de ce, tată dragă... ăăă... i-am spus-o și lui Crăcănel la lecția trecută de Botanică; a venit vorba... și... i-am spus-o... și el mi-a spus să ți-o spun și ție și să-i scrii pe un bilet dacă ți-a plăcut! ― Să-i scriu dacă mi-a plăcut? Hm! Aici nu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
crăp capul! I-am smuls plicul, și până la liceu am zburat! N-am întîrziat, dar chiar dacă aș fi întîrziat, eram atât de liniștit, atât de ușurat, de parcă mi se luase o piatră de moară de pe suflet! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ora a treia aveam Botanica. După ce a notat absenții, Crăcănel și-a îndreptat întrebător spre mine ochii-i bulbucați de cameleon: ― Ei, Bă-je-na-ru-le! Bi-le-tul! ― Poftiți, don' profesor! și i-l întinsei. M-a întrebat inutil: ― L-ai adus! ― Da, don' profesor l ― Ce a zis
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
are gât, să ții minte de la mine! ― Vă rog să mă iertați, am să țin minte cu sfințenie ce mi-ați spus, toată viața mea... dar am crezut chestia cu gâtul racului și din altă pricină; însă asta e de Botanică și nu îndrăznesc să v-o spun la Zoologie!... ― Spune-o..., mai bine să mi-o spui, ca să fii lămurit pe deplin! ― Eu am auzit de la niște olteni că ar fi pe lume și "prune cu gît"! ― Ieși afară, măgarule
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]