5,404 matches
-
lui tăbăcesc scândurile. În iatacul cu pian și divan Chei sâcâie zgomote Să prindă-n ghiare absolutul Între pereții ferecați. Visul al doisprezecelea: Fotografia Documentu-i sosise cu poșta-n toamna trecută - Silueta-n pantaloni bufanți și cizme din piele de bou a cărei fermă moștenită coboară colina muiată în orzuri În depărtare zgomot de camioane Utilaje pornite să strivească confuzia orizontului natural - gropi răgușite pline cu apă La prânz țeava metalică a puștii s-a oprit în aer sub flori de
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
înțelegere. În momentul în care am fost remarcat, am beneficiat de o serie de priviri din aria semantică a celor descrise mai sus. Am renunțat să-mi mai fac probleme legate de cum arăt și am continuat să mă uit ca boul, adică cu ochii mari și cu o privire galeșă, care spunea fără umbră de îndoială că nu am intenții ofensive. Am văzut că mai multe doamne din acvariu s-au adunat laolaltă și vorbeau ceva arătînd cu degetul spre mine
”UN ROMAN DE RAHAT”-ADRIAN SUCIU de DALELINA JOHN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350426_a_351755]
-
afară din casă, nu se coase, nu se toarce, nu se împletește lînă, nu trebuie să ne pieptănăm, nu se lucrează în casă sau în curte. Făcîndu-se semnul crucii, se unge cu usturoi poarta, ferestrele, ușile și clanțele, hornurile, scările, boii și vacile la coarne, cleștele, mobila și toporul. La țară se astupă hornul sobei, fereastra și pragul ușilor, pentru a îndepărta strigoii. Se consumă usturoi, se unge cu el pe frunte, pe piept, pe spate, pe la încheieturile trupului. Pentru ca spiritele
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
cu nimic din averea lui tata. A fost mare gospodar și tot ce a avut, a agonisit prin munca lui și a noastră: vii, livadă, păsări, vite , oloiniță, mașină de cusut Singer. În beciul nostru se întorcea carul cu 6 boi. Acești bani nu înseamnă nimic pentru mine. Eu aștept de ani de zile hârtia de reabilitare, să pot merge pe drumurile satului cu capul sus, că n-am făcut nimănui niciun rău...” Din “57, de când s-au întors din Siberia
DOR DE MAMA de VALENTINA BUTNARU în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349024_a_350353]
-
se turlăcească prea din cale afară. În fața casei lui nea Gheorghe era un puț cu cumpănă cu o ciutură de lemn și un jgheab lung de lemn, dintr-un trunchi de copac, plin totdeauna cu apă de unde-și adăpau țăranii boii sau caii. Altă dată, când era nea Gheorghe în toane bune mi-a spus fălos: - Bă, puțul ăla de peste drum m-a făcut pe mine om, așa se fac bani bă, nătăflețule. - Așa e nea Gheorghe, alde matale faci bani
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
și preoți, pasă-mi-te pentru o procesiune de întărire a hotarului, șters de vremuri, dintre cele două sate. Cu alai mare și cu sfintele icoane în frunte, arhiereii și preoții au sfințit hotarul brăzdat cu plugul tras de doisprezece boi și au invocat blestem arhieresc peste cei care nu-l vor recunoaște. Bineînțeles că boii au fost mânați să tragă brazda de hotărnicire puțin altundeva față de locul unde au fost troienii cei vechi. Biserica era acum, în sfârșit, pe moșia
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
dintre cele două sate. Cu alai mare și cu sfintele icoane în frunte, arhiereii și preoții au sfințit hotarul brăzdat cu plugul tras de doisprezece boi și au invocat blestem arhieresc peste cei care nu-l vor recunoaște. Bineînțeles că boii au fost mânați să tragă brazda de hotărnicire puțin altundeva față de locul unde au fost troienii cei vechi. Biserica era acum, în sfârșit, pe moșia domnească. Căci unde se mai auzise ca vreun răzeș creștin, fie ei și din Miteștii
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
20 noiembrie 1956, într-o familie de gospodari de frunte ai așezării. Nu voi uita niciodată anii copilăriei, cei mai frumoși ani. Mergeam împreună cu părinții și sora mea la câmp, la arat, la semănat, la cosit, cu nelipsitul car cu boi. Îmi plăcea să aud cucul cântând, îmi plăcea să mă urc în nucul de la vie și să cânt din toate puterile mele. Nu voi uita niciodată acești ani. Mulți vor să cânte folclor, dar, pe lângă glasul pe care ți-l
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
care, seara, doamna se ungea pe tot corpul ca să-și tempereze arsurile dar, mai ales pentru a-i arăta lui Veronel ce frumos se bronzase ea în regiunile inghinale, numai că acesta nu prea reacționa corespunzător și se ducea ca boul pe balcon să fumeze și să se uite după... după..., mă rog se uita pe stradă așa „d-amboulea, că doară nu ierea nimica dă văzut”. Poate că fericirea familiei ar fi fost una normală, însă, într-o bună zi, lângă
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
fir de iarbă și pentru orice pumn de țărână: “Ardealul nu-i o țară, e suflet, e trăire, / E începutul lumii ce îl purtăm în noi, / E jalea și amarul, e vis și bucurie, / E vorba legănată a carului cu boi” (Ardealu'mpărătesc). Autorul trece în revistă file de istorie glorioasă din localitățile Ardealului, înscrise cu sânge și rămase în lacrima urmașilor. Astfel sunt poemele: „La Oarba, în deal”; „Istorii”; „Strămoșii”; „Lumea dacilor”; „Decebal”; „Izbândă amară”; „Nu-mi părăsiți Columna”; „Columna
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
brațul ro¬mâ¬nului, ci iată ve¬dem că de mul¬te ori i-a tăiat și limba, i-a tă¬iat și graiul. Am pu¬tea să a¬min¬tim de perioada din timpul celui de-al Doilea Răz¬boi Mon¬dial, după Dictatul de la Vie¬na, când mulți români din a¬ceastă parte au trecut Car¬pa¬ții spre Moldova sau spre Ța¬ra Românească, când mulți pre¬¬oți au fost alungați și nu¬me¬¬roa¬se biserici au
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
sub numele de Tudorică dorobanțul. Statuia era încadrată de două tunuri participante la Războiul de Independență de la 1877. În schimb, la două străzi distanță de centru se termina cu pretențiile de oraș, fost capitală de județ. Vedeai des care cu boi în care țăranii sosiți de peste Olt aduceau produse la piață. Pe străzile pline de praf vedeai copii desculți care se fugăreau. Desculț am trăit și eu, din primăvară până toamna târziu. Aveam doi prieteni, colegi de clasă, cu care băteam
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
țină piept, pentru că EI sunt prea puternici Și șmecheri, pentru că ei sunt niște infractori, Pentru că ei , sunt niște hoți. Trăiesc în mediocritate, alături de voi, cei care, Simțiți zbuciumul vieții(de azi pe mâine). De ce mai acceptăm, să ne conducă, niște boi, Pe drumuri desfundate primăvară, pline de gropi Și vară și toamnă, iar când e iarnă, Acoperite de metri de omăt... Îmi este rușine cu voi, conducători "iubiți", Pentru că nu știți s-aveți grijă de noi, Pentru că nu va păsa, pentru că
IRONIA JUMĂTĂŢII DE SECOL de COSTI POP în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349315_a_350644]
-
în societate, Exemplul de fidelitate Ce-l dă un cîine, nu-i urmat, Ba chiar e socotit păcat. Că lenea tuturor e dragă, Nu vezi pe nimeni să mai tragă La câmp, uzină sau birou Cum zice vorba, ca un bou. Că vulpea-i doar un găinar Când o compari cu un primar Sau un ministru ce, discret, Se-nfruptă zilnic din buget. Că niciun animal nu minte Cu-atâta miere în cuvinte Ca omul ce se vrea votat La funcții
FABULA FABULEI de DAN NOREA în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349357_a_350686]
-
avut intenția de a intra ca frate la Mănăstirea Frăsinei din județul Vâlcea. Starețul mănăstirii, părintele Simeon, l-a refuzat spunându-i: „Nu te pot primi, frate. Te văd că ești nițel mai învățat și nu te pot pune la boi. Ce o să zică frații? Pe acesta îl ții la cancelarie și pe noi ne pui la greu?“. Nu a renunțat la gândul său și a mers la Mănăstirea Cozia, unde a fost primit în obștea monahilor. Tot acolo primește ascultarea
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
nu se învăța atâta carte. Trebuia să ajuți la muncile câmpului de mică. - Așa este, mamă. Dar dacă nu înveți, cum mai evoluează lumea? Nu vezi acum? Se mai ară cu plugul tras de vaci când nu ai cai sau boi? Se mai culege grâul cu secera? Totul este mecanizat. - Da, mamă, dar tot cu sapa se taie buruienile la C.A.P. Când eram mai tânără, mergeam și eu la colectiv. Acuma nu mai pot. M-au scos la pensie și
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
nu știu cu cine semeni! Du-te, focului și adă-l în casă că moare de frig că este camaradul meu din facultate, Huni, egipteanul, fiindcă numai noi știam să zburăm pe vremea aia! Marș, că te ia gura iadului, boule! Destul de indiferent față de viitorul preconizat, ucenicul se târî spre ușă și, tot după vreo două clepsidre, reveni aducând pe umeri un fel de buștean cu formă de om. Doar că avea culoare prunei coapte. Era, constată Deceneu, într-adevăr Huni
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
trecută și acu’ două dăți și... Domnul ministru rămase o secundă perplex. Nu se aștepta la atâta ingratitudine. Dar, daaar, stările de perplexitate nu îi erau caracteristice. Prin urmare răcni: - Băi, câcat cu ochi! Păi, n-am fost io un bou cân’ mă luai dupe mă-ta și te scosei din învățământ ca să nu te omoare ăia dă le predai tu chimia!? Și te băgai în pâine și-acu’ muști mâna care te hrănește. Hai, sictir, că-mi faci neamul dă
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
Israel de rătăcirea idolească. Prin actul eliberării din robia egipteană, Iahve operează cu Israel o ,,dezrădăcinare” de lumea idolatră, o separare de mediul politeist egiptean, care din nefericire își va lăsa amprenta asupra lui Israel în adoptarea cultului idolatru al boului Apis ce va fi practicat de popor atât în timpul peregrinării prin Sinai, cât și după intrarea în Canaan. Apoi, prin alungarea popoarelor idolatre ale amoreilor, canaaneilor, heteilor, ferezeilor, ghergheseilor, heveilor și iebuseilor din Canaan, înainte de venirea lui Israel, Iahve curăță
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
câteva zile pe an când biserica permite să muncesc. De ce-ți bagi nasul în ceea ce fac cu rezultatul muncii mele? Eu îl beau ca și tovarășii de cârciumă. Alții se închiaburesc punând ban peste ban spre a cumpăra un bou de plug iar alții se asociază făcând crima să are peste haturile limitatoare ale „sfintei proprietăți” ca nenorociții de comuniști. Dumnezeu se mai supără pe noi pentru păcatele făcute în ședința de ieri în care fură primarul, fură notarul, fură
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
ce se-nchina spre răsărit, Îi trase una peste feșe,să vadă dacă s-a trezit. Într-o clipita-s treji cu toții,doar unul este mai căscat, -Hai mă,pământul nu așteaptă,să terminăm de secerat! Caruța-i pregătită-n curte,boii deja sunt înjugați, În traiști au pus ceva mâncare,o ceapă, brânză și câțiva cârnați. Au luat și un butoi cu apă,fiindcă stau mult la secerat, Când soarele arde mai tare,si boul trebuie adăpat. Și tot muncind se
SECERIS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349903_a_351232]
-
de secerat! Caruța-i pregătită-n curte,boii deja sunt înjugați, În traiști au pus ceva mâncare,o ceapă, brânză și câțiva cârnați. Au luat și un butoi cu apă,fiindcă stau mult la secerat, Când soarele arde mai tare,si boul trebuie adăpat. Și tot muncind se face amiază,din secerat ei se opresc Se dau la umbră de căruță,mănâncă și se odihnesc. Mai spune unul cate-o glumă,măi cant-o față câte-un cântec, Iar altu' alerga spre
SECERIS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349903_a_351232]
-
iar celălalt, cu poezie.” Dintre cântecele interpretate ne reține atenția în mod deosebit „Alăturea cu drumul”, cântec de dragoste și de plug: „ Alăturea cu drumul, măi, /Ară badea cu plugul, măi.// Noroc bun, bade, la plug, măi,/Spune-mi tragu-ți boii-n jug, măi.// Trag, mândro, și-ar trage bine, măi,/ / De nu te-ar vede pă tine, măi,// Că s-agață plugu-n dor, măi, / Trag boii de să omor, măi. Nu-i bai, bade, greu să tragă, măi,/ / Num-o vară
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Ară badea cu plugul, măi.// Noroc bun, bade, la plug, măi,/Spune-mi tragu-ți boii-n jug, măi.// Trag, mândro, și-ar trage bine, măi,/ / De nu te-ar vede pă tine, măi,// Că s-agață plugu-n dor, măi, / Trag boii de să omor, măi. Nu-i bai, bade, greu să tragă, măi,/ / Num-o vară ț-am fost dragă, măi.” În fiecare seară spectacolul s-a terminat cu un foc de tabără, care grație ingeniozității organizatorilor ne-a oferit momente unice
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
te cer pă tine, (R), Nu te cer numai pă tine. Șî-m’ cer zeciuri de berbeciuri, (R), Îm’ cer sute de cornute, Cea ie cu năsâpie, (R), Șî-m’ cer mii de miorele Șî-m’ cer plug negru de boi, (R), Șî pă murgu’ cel din grajdi, De-nșelat și de-nfrânat, (R), Cum e bun de-ncălicat. (Cutare fată) din gură-m’ grăiară, (R), - Nu te, frate, speria, D-ochii-m’ negri ce-m’ dau eu, (R), Că eu îi cunosc pă ei, Plătesc
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]