3,756 matches
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > BRÂURI DE GER Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Strivit de gheață, lacul dormitează Și în adâncu-i umbre picotesc, Spre maluri trestii, ajutor cerșesc, Căldurii risipite de amiază. Le frânge vântul
BRÂURI DE GER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371065_a_372394]
-
Cu taliile-n pojghiți prizoniere, Sau ciorile eterne vivandiere, Când aripi bat pe ele așezate. Dorindu-și libertatea parcă plâng, Imploră astrul cu o plecăciune, El le zâmbește, dar apoi apune Și-n urmă iar, cătușele se strâng. *** Referință Bibliografică: Brâuri de ger / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1846, Anul VI, 20 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
BRÂURI DE GER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371065_a_372394]
-
romane din alte provincii ale Imperiului Roman. Apoi, cea mai veche biserică românească din Abrud (jud. Alba) din perioada voievodatului „Terra Tzopus” (înainte de veacul al XV-lea) avea deasupra altarului pictura celor 12 apostoli care avea de jur împrejur un brâu tricolor. Românii din localitatea Țebea - Brad unde se află mormântul „Craiului Munților” Avram Iancu, au păstrat cu sfințenie cele trei culori ale drapelului românesc, pe arcada altarului Bisericii Ortodoxe din localitate, sub forma curcubeului care se păstrează și în zilele
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
moarte a căprioarei. Soarele se ridicase și încălzea binișor. Pe drumul forestier cobora o mașină. Era un ARO pe motorină după mersul motorului. Era mașina brigadierului Bencheș. Lângă leasă nu trebăluisem zece-cincisprezece minute. Am luat toporelul, l-am băgat la brâu sub curea și mă grăbeam către Hârtop; locul nostru de întâlnire. I-am găsit. Brigadierul avea marca în mână, iar pădurarul o agendă. Am făcut cu diligență cele necesare. Ne-am omenit cum se cuvine și ne-am despărțit. La
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
dar sufletul? dar patimă? -răspunde-mi, Soare, de mă iubești îndatinat - să spun tot adevărul, aș mai vrea: << eu n-am să joc că ursul niciodat’ >> - ci, voi rămâne-n trupul meu, în veci, păgân, și voi juca, în horă lumii, brâul nejucat. Referință Bibliografica: elogiu jocului / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ELOGIU JOCULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371205_a_372534]
-
dar sufletul? dar patimă? -răspunde-mi, Soare, de mă iubești îndatinat - să spun tot adevărul, aș mai vrea: << eu n-am să joc că ursul niciodat’ >> - ci, voi rămâne-n trupul meu, în veci, păgân, și voi juca, în horă lumii, brâul nejucat. Referință Bibliografica: elogiu despărțirii / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ELOGIU DESPARTIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371206_a_372535]
-
dar sufletul? dar patimă? -răspunde-mi, Soare, de mă iubești îndatinat - să spun tot adevărul, aș mai vrea: << eu n-am să joc că ursul niciodat’ >> - ci, voi rămâne-n trupul meu, în veci, păgân, și voi juca, în horă lumii, brâul nejucat. Referință Bibliografica: elogiu ceasului / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ELOGIU CEASULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371207_a_372536]
-
putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă descriere aparține scriitorului poet ION COJA. Vorbind cu respect și oarecare amărăciune despre destinul acetui teritoriu sacru al Daciei hiperboreene, savantul
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă descriere aparține scriitorului poet ION COJA. Vorbind cu respect și oarecare amărăciune despre destinul acetui teritoriu sacru al Daciei hiperboreene, savantul
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă descriere aparține scriitorului poet ION COJA. Vorbind cu respect și oarecare amărăciune despre destinul acetui teritoriu sacru al Daciei hiperboreene, savantul
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
că nu există Moș Gerilă! Cică părinții noștri sunt Moșu`! Auzi, ce mincinoasă, doar l-am văzut chiar ieri! spuse ea cu aplomb. A fost la noi, la grădiniță, îmbrăcat într-un costum roșu! Are barbă albă și lungă până la brâu, cred că e tare bătrân! Ne-a dat dulciuri, iar noi i-am recitat poezii. A zis că, dacă suntem cuminți, ne aduce mai multe daruri în seara asta! Nu a putut să vină cu toate odată, fiindcă sunt prea
DAR DE CRĂCIUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344807_a_346136]
-
a ei oglindă, Să se uite cu amor... Și vrăjit, de ea să râd, De privire-i să mă prind Și în suflet să-i strecor Dragostea, să nu mă uite. Și-mbătată de iubire, Să zâmbească, să se-admire De la brâu până la frunte. Sânii fragezi, pere coapte... Ce mai soi, poamă aleasă! Ea sfioasă... și-i apasă; Oare cum o văd că-i noapte? Brațul și-l încolăcește Peste umăr, peste sân; Aș râde, dar mă abțin; Și ea vrea, dar
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
la comoară, dar se afundă în lac, urmat de feciorul său cel mare și ceata de oșteni. Se împotmolesc în mlaștina cu mâluri mișcătoare, unde, de picioare, li se încolăcesc șerpi care-i trag spre fundul iazului. Se afundă până la brâu în acel noroi plutitor, apoi până la gât în urlete disperate de durere și groază, căci dracii dănțuiesc veseli pe capetele lor. Pe rând se îneacă până la ultimul oștean în chinurile cele mai groaznice sub chiotele, dansul și dezmățul diavolilor. (Fragment
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
că inițial aceasta a fost o cămașă cu poale, care s-au deteriorat. Din această cauză poalele au fost înlăturate, iar partea superioară a cămășii a fost prelungită cu o fâșie de 16 cm., de jur împrejur, în partea de la brâu, pentru a fi folosită în alte împrejurări care pretindeau un costum de ceremonial aparte. Dimensiunile piesei sunt: lungimea inițială a stanului-46cm., adaosul 16cm., lungimea totală 62cm., lungimea mînecii 67cm. 7. Romulus Vulcănescu, op.cit., p. 381 8. Mai mult despre motivul
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
ridicată biserica din cărămidă, mai încăpătoare, ce servește drept lăcaș de cult și închinăciune pentru locuitorii de azi ai Ipoteștilor. Această biserică a fost înălțata la inițiativa marelui istoric N. Iorga în perioada interbelică, fiind ornată la exterior cu un brâu de frize cu diverse reprezentări, printre care se află bourul, prezent în stema Moldovei, și stema regală a României Mari. Înconjurând biserica nouă, ajungi pe o alee laterală în spatele ei, unde se află mormintele părinților poetului, și a unor frați
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
coada de păun este simbolul frumuseții, iar crucea nu ne poate duce cu gândul decât la spiritualitatea ocrotitoare. În afara acestora, în Bucovina sunt trei elemente de bază: soarele și apa - elemente vitale - simbolizează chiar viața, care este „reprezentată întotdeauna de brâul oului pentru a sugera intimitatea vieții”. De altfel, simbolul vieții nu apare numai în Bucovina, ci și în alte zone ale țării, precum Oltenia sau Maramureșul. El apare chiar la unele popoare necreștine. Doamna Letiția, pentru a fi mai bine
TEHNICA ÎMPESTRIŢĂRII OUĂLOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347772_a_349101]
-
chiar la unele popoare necreștine. Doamna Letiția, pentru a fi mai bine înțeleasă, a făcut trimitere la „Coloana infinitului”, dar și la porțile maramureșene amintind, printre altele, că Brâncuși afirma că „oul este maica formelor, a tuturor formelor, doar pe brâul ouălor putându-se reprezenta infinitatea”. Batistuța bucovineană este un al doilea simbol tradițional al bucovinenilor, înțeles ca element de trecere de la o stare a vieții la alta, respectiv din starea de tânără la aceea de femeie măritată ori - după anumite
TEHNICA ÎMPESTRIŢĂRII OUĂLOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347772_a_349101]
-
Acasă > Cultural > Patrimoniu > VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ȘI VALOARE PERENA Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului BRĂCIRA-BRÂUL PODOABA ȘI VALOARE PERENA Cămașă se încinge cu brâul, iar peste brâu se încing betele denumite în Mehedinți brăcira. Brâul reprezintă o fâșie de țesătura de aproximativ 3 m., având între 0,20-0,30m se poartă îndoit pe lungime, servind și ca loc de păstrare a diverselor obiecte personale
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
Acasă > Cultural > Patrimoniu > VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ȘI VALOARE PERENA Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului BRĂCIRA-BRÂUL PODOABA ȘI VALOARE PERENA Cămașă se încinge cu brâul, iar peste brâu se încing betele denumite în Mehedinți brăcira. Brâul reprezintă o fâșie de țesătura de aproximativ 3 m., având între 0,20-0,30m se poartă îndoit pe lungime, servind și ca loc de păstrare a diverselor obiecte personale necesare(amnar, punguța
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ȘI VALOARE PERENA Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului BRĂCIRA-BRÂUL PODOABA ȘI VALOARE PERENA Cămașă se încinge cu brâul, iar peste brâu se încing betele denumite în Mehedinți brăcira. Brâul reprezintă o fâșie de țesătura de aproximativ 3 m., având între 0,20-0,30m se poartă îndoit pe lungime, servind și ca loc de păstrare a diverselor obiecte personale necesare(amnar, punguța cu tutun și iasca, briceag, pungă pentru bani
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
fâșie de țesătura de aproximativ 3 m., având între 0,20-0,30m se poartă îndoit pe lungime, servind și ca loc de păstrare a diverselor obiecte personale necesare(amnar, punguța cu tutun și iasca, briceag, pungă pentru bani, etc.). Inițial brâul a fost alb, dar s-a preferat culoarea roșie, care s-a perpetuat în cromatică brâului. Funcția brâului fiind pur utilitara, era confecționat din fir rezistent rezultat din părul lânei, țesut în 4 ițe. Cu timpul aspectul s-a schimbat
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
lungime, servind și ca loc de păstrare a diverselor obiecte personale necesare(amnar, punguța cu tutun și iasca, briceag, pungă pentru bani, etc.). Inițial brâul a fost alb, dar s-a preferat culoarea roșie, care s-a perpetuat în cromatică brâului. Funcția brâului fiind pur utilitara, era confecționat din fir rezistent rezultat din părul lânei, țesut în 4 ițe. Cu timpul aspectul s-a schimbat apărând brîuri cu vărguțe, în careuri, s-au îngustat și la capete s-au ornat cu
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
și ca loc de păstrare a diverselor obiecte personale necesare(amnar, punguța cu tutun și iasca, briceag, pungă pentru bani, etc.). Inițial brâul a fost alb, dar s-a preferat culoarea roșie, care s-a perpetuat în cromatică brâului. Funcția brâului fiind pur utilitara, era confecționat din fir rezistent rezultat din părul lânei, țesut în 4 ițe. Cu timpul aspectul s-a schimbat apărând brîuri cu vărguțe, în careuri, s-au îngustat și la capete s-au ornat cu motive decorative
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
fost alb, dar s-a preferat culoarea roșie, care s-a perpetuat în cromatică brâului. Funcția brâului fiind pur utilitara, era confecționat din fir rezistent rezultat din părul lânei, țesut în 4 ițe. Cu timpul aspectul s-a schimbat apărând brîuri cu vărguțe, în careuri, s-au îngustat și la capete s-au ornat cu motive decorative alelese. În Transilvania și Banat s-au confecționat și purtat brăcire cu tricolorul. În colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier există câteva exemplare provenite
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
se ruga. Timp de trei ani și-a săpat în stâncă un mic paraclis dotându-l cu catapeteasmă și icoane pentru slujbe, sfințit apoi de episcopul Râmnicului, Ilarion. S-a nevoit ca nimeni altul pentru înfrânarea trupului și purta un brâu din lanțuri de fier. Se hrănea numai cu pâine și apă doar după ceasul al nouălea al zilei (orele 15). Nu folosea vin și nici alte băuturi. Nu dormea pe pat ci numai rezemat de pietre pentru alungarea oboselii. Duminicile
SF. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII de ION UNTARU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347264_a_348593]