1,967 matches
-
pretinseseră taxele ca și anul trecut și astfel cleștele datoriilor strânsese bietele inimi ale țăranilor și meșteșugarilor, ale ciobanilor și ale culegătoarelor. Numai broscoii avuseseră puterea și îndrăzneala să protesteze, ieșiseră grămadă din găurile unde stăteau ascunși, de prin crăpăturile brazdelor, din scobiturile stâncilor și din gorgane și luară calea câmpurilor țopăind și orăcăind. Niciodată nu se mai pomenise așa ceva: cu miile, îndreptându-se spre nu se știe unde, de neoprit în drumul lor, hotărâți poate să dea de un loc
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ar fi încuiate, și într-o parte, și-ntr-alta sunt tot deținuți. — Ajută-mă, spuse Cosmina. Știa că el așa va face. Filip acoperi cu palmele și flăcăruia fitilului ceruit se învioră. Cosmina se aplecă și înfipse lumânarea în brazda moale de la rădăcina crucii. Rămase în picioare, așteptând, parcă, răspuns. — Crucile astea crude, de lemn negeluit, spuse Filip, sunt și mai sfâșietoare, parcă ar fi făcute din carne omenească. Sau poate că sentimentul ăsta vine din faptul că însoțesc o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pleoapele atârnau, ca umflate de împunsătura unui ac. Trăsăturile feței suiau ascuțite, pe urmele lor rămăseseră linii adânci, ca și cum cineva îi cususe pielea neîndemânatic cu iglița, pe dedesubt. Barba nerasă de câteva zile, în loc să acopere, nu făcea decât să adâncească brazdele din obraz. Iar sângele, căznindu- se prin strâmtorile acelui obraz lipit de oase, se bulucea către nas, spărgându-se în vinișoare roșii, spre capătul bont. Hainele îi erau mototolite, dar se vedea că se străduise să se îmbrace cât mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Aburii care mocneau se îndesiră. Cioburile începură să sclipească, de parcă ținuseră minte soarele care trecuse de partea cealaltă, și se înmulțeau, ca strivite sub tălpi. Se iscă din senin un vânt ce agită bălăriile. Și atunci, dindărătul grohotișurilor, dezlipindu-se din brazdele crestate și mocirloase, dând deoparte frunzele de brusture și rariștile uscate ca niște păpurișuri, apărură ceilalți, strângând cercul. Pârnaie, descumpănit, se învârti pe loc. Rămăseseră în mijloc, spate în spate. Odată cu pașii lor îndărăt, se micșora și distanța, până când, la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
om mulțumit de ceea ce face. Era mulțumit, dar nu întru totul. — Să ne grăbim, spuse, dacă zici că e doișpe fix. Adu niște pietre mai mici, așa, cam cât pumnul. Să fie vreo patru. Maca i le aduse de prin brazde. Omul le cântări pe rând. — Asta nu e bună, var întărit, îl topesc ploile. Nu trebuie să facem lucruri de mântuială. Să fie rezistente în timp, ca motoarele rusești. Maca îl întrebă cu mâinile cam despre ce e vorba. Omul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
un obiect de observații. Medicina, care ar fi trebuit să fie preocuparea de căpetenie a lui Hergot, cădea pe planul al doilea, astfel cum unii negustori de la sate țin prăvălia închisă, robotind la câmp, încît trebuie să fie aduși de la brazdă de întîmplătorul client. Hergot se scula vara foarte matinal, își punea un șorț mare de grădinar cu buzunar înainte și ieșea în curte, unde tăia trandafirii, îi stropea cu o stropitoare mică, cu gâtul sitei foarte lung, ca florile să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a uleiului, a mașinilor, a vehiculelor etc. Dacă societatea nu era o asociație foarte reală, cel care dorește o haină ar fi fost forțat să lucreze în izolare, adică să îndeplinească el însuși actele nenumărate din această serie, de la prima brazdă de hârleț care o începe și până la ultima cusătură de ac care o încheie. Însă, grație sociabilității care este semnul distinctiv al speciei noastre, aceste operațiuni s-au distribuit între o multitudine de lucrători, și ele subdivizează din ce în ce mai mult binele
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
trebuințele prin formele goale ale civilizației occidentale, pe care le-a introdus cu aceiași pripă ca și noi, Ungaria își istovește pământul prin cultura estensivă și barbară, scoate prin acest tratament pături din ce în ce mai adânci ale țarinei la suprafață, așa încît brazda sa devine din ce în ce mai săracă. Neputând, se-nțelege, concura cu vecinul său, cu care e legată prin interesul apăsării naționalităților, tot ce nu lucrează pământ în Ungaria e silit a-și oferi puterile sale statului sau a trăi din advocatlîc. Ungaria
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
producătoare, a țăranului, și într-adevăr, în cei din urmă cinci ani, populația autohtonă a Ungariei a scăzut cu 144. 000 suflete. Cu aceasta însă se împuținează puterile ce esploatează pământul, prin urmare începe regresul agriculturei și o esploatare a brazdei din ce în ce mai extensivă și mai istovitoare. Mai adaogă apoi înmulțirea clasei neproductive a advocaților și scribilor și burlăcia ei, apăsarea din ce în ce mai mare a țăranului și proletarizarea lui, încît nu va mai produce decât copii nesănătoși sau, producîndu-i, nu va avea cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
angajându-se ca lucrători sezonieri, fie pe moșii mai îndepărtate, în special în regiunile viticole, fie în diferite lucrări publice de comunicații în curs de modernizare, ori la diferite stabilimente meșteșugărești mai mari din apropiere, fără însă a renunța la brazda lor de pământ, foarte mult îngustată, deci insuficientă, de care se simțeau strâns legați prin firele trecutului. Așa se și explică fenomenul aparent paradoxal că, în sângerosul an 1907, majoritatea țăranilor participanți la actele de răzvrătire era constituită din foștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar și cele două garnituri de treier ale moșierilor locali, Gh. U. Negropontes și Iancu Demetriade, contra cost, după ce moșierii își terminau lucrările pe moșiile proprii. Ici, colo, câte un locuitor a reușit să-și cumpere vreun plug cu două brazde sau câte o secerătoare tractată de vite, acestea numărându-se pe degetele unei singure mâini în întreaga comună. Partea bună rămasă de pe urma acestei forme cooperatiste rezidă în faptul esențial că țăranii au putut intra mai ușor în stăpânirea pământului, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care, în concepția lor, însemnau reacție și regres". 2 Capitolul V. * mid-century consensus în original (n.r.) * comunități autonome (n.r.) a ,,să apere regatul și patria" (nota trad.) * "La arme,cetățeni/ În batalioane vă adunați/Și să pornim/ Căci ale noastre brazde/ De-un sânge impur/ Fură îmbibate..." (nota trad.). ** "federalismul vorbește limba bretonă" iar "aristocrația în exil și cei care urăsc Republica vorbesc limba germană" (nota trad.). *** "să înlăturăm dialectele locale și să universalizăm limba franceză." (nota trad.). * ,,o acumulare de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a celui lat. După anul 1900, și-au făcut apariția plugurile din fier, care au conviețuit, la început, cu cele din lemn. Plugul era purtat pe câmp de o cotigă 1 cu două roți, una mai mare care mergea pe brazdă și una mai mică pe locul nearat. La început, cotigarul 2 avea roți cu butuci, spițe și obezi 3 din lemn, pentru ca după primul război mondial acesta să fie înlocuit cu altul de fier. Timpul când începea aratul era tălmăcit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru a se obține boabele trebuincioase pentru semănat. Numai atunci când pasărea cânta „la plug, la plug” se mergea la arat și la semănat, primăvara. Aratul se făcea începând de la margine sau de la mijloc, iar semănatul prin aruncarea semințelor pe brazdă sau pe ogorul ce urma să fie arat. Netezirea și mărunțirea arăturii se realizau cu ajutorul grapei cu mărăcini, a borunei (un fel de grapă, alcătuită dintr-un cadru pe care erau montate la partea de jos cuie metalice sau din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
În orice loc, terenul care urma să fie însămânțat cu in sau cânepă, trebuia să fie îngrășat din timp cu gunoi de grajd din toamna trecută. Se efectua arătura în primăvară, când gunoiul era bine putrezit, pământul deja zvântat, iar brazdele sau bulgării care mai persistau erau sfărâmați bine cu muchia sapei. Apoi se semăna și se netezea pământul cu sapa și grebla. Din loc în loc, pentru a ocroti sămânța împotriva păsărilor, prin cânepiști se plantau sperietoare, momâi, mătăuze sau brezăi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a ridicat,/ Peste câmpuri s-a uitat,/ Ca s-aleagă loc curat,/ De arat și semănat”. În alte variante ale Plugușorului, personajele se bucură de drepturi nelimitate în stabilirea locului de arătură și a întinderii lui: „Cât cu ochii cuprindea,/ Brazdă neagră răsturna” sau „arară pân’ se săturară”. Deci, pe la mijlocul sec. al XIV-lea, se extinde proprietatea privată pe aproape întreg trupul de moșie al satului, prin libertatea fiecărei familii de a-și organiza structura proprietății după un plan personal și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
castrator de porci profesionist, cu un briceag. Mai târziu, descriind aceleași evenimente de la 1907, Z. Stancu se va lua Desculț la întrecere cu Rebreanu, inventând o armă de execuție inedită: plugul cu care se trece peste corpul asupritorului, săpând o brazdă în el. Tot la Rebreanu, în Amândoi, soluțiile de exterminare sunt originale: Solomia ucide prin strangulare cu o sârmă, iar când este arestată se sinucide cu un ac de păr. În Groapa lui Barbu, hoții se taie de zor, între
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
despre care aflam din mărturii orale că fuseseră foarte specatculoase, iar cartea de citire limita totul la perioada dintre 23 august 1944 și 25 octombrie același an când, conform unei povestiri cretine din manualul de clasa a VII-a, Ultima brazdă a patriei e „eliberată” și un sergent plonjează să îmbrățișeze piatra de hotar. Lipsa nu numai de adevăr în sensul strict, dar chiar de veridicitate a personajelor și acțiunilor răpesc orice valoare acestei literaturi de război. Autorii se simt cu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
În afară de alți prozatori prof. Georgeta Anghel și Ion Maftei, de exemplu, foaia Bârladul cultural cuprinde poezii semnate: Horia Graur (Dor), Veronica Penea (Țărm de baladă), George Grindină (Pentru bărbații de pe corăbiile muncii" și „Sunt fiul acestei fântâni"), Doina Diaconu (Statornicie). * Brazdă nouă Brazdă Nouă a apărut în anul 1920, ca organ al Partidului Naționalist Democrat din Județul Tutova și a servit când pe acesta, când Partidul Naționalist - Țărănesc (cu numărul 4 din 1 decembrie 1921), revenind la Partidul Naționalist - Democrat de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prozatori prof. Georgeta Anghel și Ion Maftei, de exemplu, foaia Bârladul cultural cuprinde poezii semnate: Horia Graur (Dor), Veronica Penea (Țărm de baladă), George Grindină (Pentru bărbații de pe corăbiile muncii" și „Sunt fiul acestei fântâni"), Doina Diaconu (Statornicie). * Brazdă nouă Brazdă Nouă a apărut în anul 1920, ca organ al Partidului Naționalist Democrat din Județul Tutova și a servit când pe acesta, când Partidul Naționalist - Țărănesc (cu numărul 4 din 1 decembrie 1921), revenind la Partidul Naționalist - Democrat de la 1 decembrie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Național din județul Tutova” - în funcție de conjunctura politică și alianțe - făcând luptă de opinie electorală cu alte gazet e locale, cum ar fi Tribuna Tutovei, Viitorul, Lumina, Steaua sau chiar cu... Academia Bârlădeană. Reluându‐și activitatea aproape din an în an, Brazdă Nouă a rezistat până în 1928, colaborând la ea personalități importante: Nicolae Iorga, Pamfil Șeicaru, Nichifor Crainic, Radu D. Rosseti, Natalia Negru, Stelian C.Dumbravă, I.C. 31 Antonovici, I.V. Balmuș, C. Dornescu, G. Pallad y, Octav Motaș, G. Tașcă, Iancu Mihăilescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
învățătorilor, gospodarilor, oamenilor de dreptate, „cinstiți, harnici dar sătui de vorbe goale...” Apărea sub conducerea unui comitet, redacția și administrația în Bârlad, str. I.C. Brătianu nr. 25, iar tipografia la N. P. Peiu. * Biblioteca din Bârlad deține 11 numere din „Brazdă nouă” din anii 1923,1924, 1925, 1927, 1928 și 1929. * Din inițiativa și prin truda Ligei Feministe di n localitate, de sub președinția doamnei Lucia P. Nechifor, s‐a ridicat în grădina publică a orașului nostru un modest și frumos monument
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
domnul Paul Constantinescu, profesor, domnul I. Minulescu, din partea Ministerului Artelor, colonelul veteran Voinescu, institutorul Ionescu ‐ Tutoveanu , studentul Găvănescu și doamna Lucia P. Nechifor, care predă monumentul dom‐ nului primar. Iar din partea Ligei culturale a vorbit domnul avocat Stelian Dumbravă. (Din Brazdă Nouă, anul IV, nr. 6, din 25 octomb rie 1924). * Inscripție pe soclu: „În bronz chipul ți‐ au săpat ca veșnic pildă vie vremurilor ce vor să vie, că tu străj er ai fost libertății, dreptății și adevărului...completată cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad, strada Aprodul Purice nr. 4, ca o ... praștie îndreptată către oamenii de felul „dl. Iancu Mihăilescu, absolvent a patru clase primare, telefonist la căile ferate... care, în numele literaturii române, s‐a ridicat împotriva poetului G. Tutoveanu prin ziarul bârlădean „Brazdă Nouă” din 27 octombrie; sau a atitudinii de o revoltătoare n ecuviință, pe care a avut‐ o un domn avocat, Ștefan Dumbravă, față de acel ași poet G. Tutoveanu, cu ocazia unei ședințe a Ligii Cu lturale.” Domnului Mihăilescu‐Macaz îi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Psalm 132), Al. Vlahuță (Hristos a înviat), Șt.O.Iosif (lisus), dar și ziceri după La Fontaine, N.Nicoleanu, Costache V. Carp, V.Cantar, I. Agârbiceanu, Anton Pan, Jaferson. Nu lipsea din revistă; bibliografie, nume de reviste sosite la schimb: „Brazda literară" din București, „Cuvânt Moldovenesc" de la Chișinău, „Gorjanul" de Târgu Jiu, „Vestitorul" de la Galați, „Vestitorul satelor" de la Fălticieni, „Glasul nostru" de la Băsești-Fălciu, „Curierul cooperator"fondat de Ilie Gh.Marcu-Vutcani, de la București, „Isvorul Tămăduirii" de la Huși, „Sentinela ortodoxă" de la LipovățVaslui etc.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]