3,579 matches
-
Ursuleț” din cartierul Gării pentru mii de copii din orașul Salonta - „mama primei jumătăți de zi”. După 40 de ani de activitate profesională, săptămâna aceasta va cânta, pentru ultima dată, „La revedere, grădiniță dragă!” Doamna Elena Beltechi este recunoscută în breasla dascălilor bihoreni drept una dintre cele mai blânde, colegiale, consecvente și calificate educatoare. A absolvit Liceul pedagogic „Iosif Vulcan” din Oradea în anul 1975 și, în primul ei an de învățământ, a lucrat ca învățătoare în satul bihorean Boianul Mare
SUFLET DE MAMĂ, LA SUPERLATIV de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367630_a_368959]
-
nici o interpelare. Și vreau să cred că nota mare ce mi-a fost dată, n-a fost influențată de scena amintită. Am readus-o însă aici, spre a sublinia cât era de apreciat și respectat, de către înșiși colegii săi de breaslă, profesorul Dima... După asta, am mai discutat cu domn’ profesor, un pic mai mult. I-am destăinuit că mă atrage jurnalistica. A tușit, dregându-și glasul (tic de-al său, prezent și când nu trebuia) și mi-a spus: „Dragă
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
Lacea). Vlad era pe-atunci Guvernator Militar al Brașovului și Duce de Făgăraș și Almaș. „Castelul” său era nu departe de Bastionul Țesătorilor, iar pe strada Poarta Șchei, la nr. 14, era Casa Tartler unde locuia și fostul staroste al Breslei Țesătorilor - Thomas Siegel, împreună cu familia. Ei bine, așa cum era obiceiul locului, fiecare familie asigura, prin rotație, hrana apărătorilor Bastionului breslei. Și într-o dimineață, venise rândul familiei Siegel. Cahtarina, fiica starostelui (de-acum - bătrân și bolnav) se-nhămă la sania
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
de Bastionul Țesătorilor, iar pe strada Poarta Șchei, la nr. 14, era Casa Tartler unde locuia și fostul staroste al Breslei Țesătorilor - Thomas Siegel, împreună cu familia. Ei bine, așa cum era obiceiul locului, fiecare familie asigura, prin rotație, hrana apărătorilor Bastionului breslei. Și într-o dimineață, venise rândul familiei Siegel. Cahtarina, fiica starostelui (de-acum - bătrân și bolnav) se-nhămă la sania umplută ochi, iar verișoarele sale și frățiorul mai mic împingeau din spate. Ningea bogat, cu fulgi de poveste argintată. Sania
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
după țigară. Alteori îl trezea soția că țipa în somn, dădea sentințe capitale, apoi cerea el însuși iertare lui Dumnezeu: „Iartă-mă, Doamne, că nu știu ce fac!” − Ce faci magister? Te sfințești sau te aghezmuiești? − Meditez, răspunse, surprins, judecătorul, colegei de breaslă. Nu iei loc? − Nu, mă grăbesc, intru imediat în ședință. Cumpăr țigări și dispar. Ești așteptat, au întrebat de tine. − Nu pot să mai judec astăzi. Să amâne tot. − Treaba ta. S-a întâmplat ceva? − Mi-am bătut joc de
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
este un loc al libertății personale și corporate, în timp ce statul este singurul care poate aplica legitim coerciția. Acest monopol al coerciției statale s-a dezvoltat încă din Evul Mediu pentru a elibera individul de sub comunitățile care îl țineau captiv (vechile bresle meșteșugărești sub aspect economic și ocupațional, Bisericile sub aspect moral, familiile sub forma tradițiilor etc.). În multe faze ale statalității moderne acest lucru nu s-a reușit, tocmai pentru că eliberarea individului nu se poate face nici prin împingerea acestuia pe
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
au devastat Ungaria prin 1241-1242, coloniștii germani din regiunea Saxoniei Inferioare s-au așezat în Košice, trăind împreună cu populația locală de origine slavă. Împreună au construit un oraș protejat de ziduri fortificate și au dezvoltat meșteșugurile, negustorii organizându-se în bresle. Peste el au trecut atât luteranii, cât și calviniștii. Încă de prin anii 1800, s-au construit calea ferată, telegraful, canalizarea, rețeaua de apă potabilă și rețelele de gaze. Până la sfârșitul Primului Răboi Mondial, Slovacia a făcut parte din Imperiul
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
un ecran enorm, imagini care încântau privirea audienței... De asemenea pe Facebook am văzut că ai aproape 20 mii de prieteni! Asta înseamnă pentru tine faptul că ești apreciată, cunoscută și adorată! Cu ce te distingi de ceilalți colegi de breaslă! Care este hallmarkul tău, punctul tău de atracție? Simina GRIGORIU: Am venit în acest domeniu cu o educație deja realizată. Nu aveam 19 ani și părul albastru! Am destulă confidență și competență în ceea ce fac și nu am nevoie să
INTERVIU CU DJ SIMINA GRIGORIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367207_a_368536]
-
ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, de Ștefan Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 912 din 30 iunie 2013. Cronica literară la cartea domnului Adrian Erbiceanu, „Tinerețe fără de bătrânețe” În bunătatea și dărnicia Sa, Domnul ne dăruiește surprize plăcute... O colegă de breaslă, scriitoarea Adriana Elena Răducan, ne-a trimis fotografii de la lansarea din Craiova a cărții „Tinerețe fără bătrânețe”, a domnului Adrian Erbiceanu, președintele Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Quebec (ASLRQ) - Canada. Apoi la rugămintea noastră, pentru că suntem foarte interesați de
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
aparent pentru copii, pentru că ea transpune în versuri basmul „Tinerețe fără de bătrânețe și viață ... Citește mai mult Cronica literară la cartea domnului Adrian Erbiceanu, „Tinerețe fără de bătrânețe” În bunătatea și dărnicia Sa, Domnul ne dăruiește surprize plăcute... O colegă de breaslă, scriitoarea Adriana Elena Răducan, ne-a trimis fotografii de la lansarea din Craiova a cărții „Tinerețe fără bătrânețe”, a domnului Adrian Erbiceanu, președintele Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Quebec (ASLRQ) - Canada. Apoi la rugămintea noastră, pentru că suntem foarte interesați de
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
s-a dovedit genială. După care am «testat-o» din nou pe Stela Enache la marele spectacol «Ziua muzicii ușoare românești de altădată», organizat de Casa municipală de cultură din Sibiu: și aici triumf absolut, alături de alți opt colegi de breaslă, la rândul lor corifei ai genului. Cu Stela Enache retrăim nu numai noi anii frumoși de liceu ai tinereții noastre, dar o fac și copiii, și nepoții noștri și o vor face și generațiile viitoare, pentru că solista reprezintă cu noblețe
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
bâlbâită a numelui lor de familie, articulat din compunerea numelor avute de fiecare dintre soți înainte de căsătorie. Fără să se teamă de eventuale represiuni (căci, dacă au ajutat-o pe Nuța Cefan-Cenan să iasă din pușcărie câțiva foști colegi de breaslă, nu însemna că mai este dispus cineva să-și amintească măcar de ea și de puterea ce a avut-o cândva în oraș), Beiușan a strigat, la adunarea anuală a magistraților, să fie sigur că va fi auzit de toți
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
august 2011 Toate Articolele Autorului Comunitatea românilor din SUA, asemeni tuturor celor ce l-au cunoscut sau au avut privilegiul să-i citească poeziile, este profund îndurerata de tragică și prematură dispariție a celui ce a fost colegul nostru de breaslă, ing. Marius Viliam Baciu, administrator al web site-ului "Miorița UȘA". Ne vor lipsi cuvintele lui, alese cu grijă și sincere, blândețea și bunătatea lui, dragostea ce-o împărtășea în egală măsură pentru limba românească și nouă, celor care asemeni
CANTEC DE LEBADA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364743_a_366072]
-
este un loc al libertății personale și corporate, în timp ce statul este singurul care poate aplica legitim coerciția. Acest monopol al coerciției statale s-a dezvoltat încă din Evul Mediu pentru a elibera individul de sub comunitățile care îl țineau captiv (vechile bresle meșteșugărești sub aspect economic și ocupațional, Bisericile sub aspect moral, familiile sub forma tradițiilor etc.). În multe faze ale statalității moderne acest lucru nu s-a reușit, tocmai pentru că eliberarea individului nu se poate face nici prin împingerea acestuia pe
DESPRE PARTENERIATUL STAT BISERICA IN DOMENIUL FILANTROPIEI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364700_a_366029]
-
arhive schița constructivă și funcțională. Nu s-au păstrat nici electropompele și nici motoarele electrice de punere în funcțiune, care, începând cu anul 1912, au determinat ruinarea rapidă a unei categorii profesionale, care exista în Suceava cu statut medieval de breaslă încă pe la începutul sec. al XX-lea, cea a sacagiilor”. Beneficiarii proiectului au menținut însă în corpurile de clădire reabilitate piese tehnologice care au rămas încastrate în ziduri (țevi metalice, flanșe, chepenguri de acces în rezervoare). Calificative acordate conform criteriilor
CENTRUL DE CULTURĂ URBANĂ ŞI ARHITECTURĂ SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349571_a_350900]
-
un declic pe care și-l permitea pentru că adesea agrementul se întemeia pe acest eșafodaj comportamental, garanție sigură a propensiunii, calității și armoniei dialogului. Noi, eu și Vasile, nu făceam nici pe departe și în nici un caz parte din vreo breaslă care să-și ogoiască într-atât instinctele până la cine știe ce nivel sau uitare de sine la care ne-ar fi fost imposibi de ajuns ... Ne cunoscusem abia în acea vară, la căminul „Sorbonicăi” din Panduri, eu „toceam” la o restanță, el
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
inima mea cu mare dor. În toți anii aceștia i-am tratat pe toți basarabenii cunoscuți ca fiind copiii măicuței Ana - pe toți studenții de peste Prut i-am ajutat mai mult decât pe studenții noștri români, cu colegii moldoveni din breasla mea am lucrat cu multă dăruire, cei mai buni prieteni ai mei sunt basarabeni refugiați în București, iar unora le-am botezat copiii. Și la ceilalți membri ai delegației am văzut aceiași dragoste neostoită față de basarabeni: unul s-a căsătorit
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]
-
32 de caiete cu însemnări, filme fotografice și corespondență Donația Nicolae Pentelescu de la „Fondul Bucovina” din cadrul bibliotecii sucevene (donație în care se află, în manuscris, și lucrarea „Însoțirea cizmarilor români din Suceava”, lucrare monografică de o deosebită importanță pentru istoria breslelor meșteșugărești și a activității cooperatiste din Bucovina) cuprinde și aceste 15 albume, însoțite de 32 de caiete cu însemnări, câteva mape cu filme (clișee) fotografice developate, precum și corespondența purtată de autor în documentarea pentru elaborarea lucrării. Albumele numerotate, care alcătuiesc
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
Aron: nu se mai putea aștepta până se pensionează? Vai, vai, cum știm noi să jignim oamenii de care ne-am folosit ani mulți, pentru ca într-o clipită să le dăm cu piciorul! Veți spune că tot nu era din breaslă, cum am mai auzit. Mă întreb însă din ce... breaslă face parte doamna care vine la conducerea Teatrului Maghiar (rămas așa din greșală, din superficialitate, fiindcă nu știau unii, probabil, că Szinhaz înseamnă chiar teatru!), pe care n-o cunosc
NEDUMERIRI de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349004_a_350333]
-
vai, cum știm noi să jignim oamenii de care ne-am folosit ani mulți, pentru ca într-o clipită să le dăm cu piciorul! Veți spune că tot nu era din breaslă, cum am mai auzit. Mă întreb însă din ce... breaslă face parte doamna care vine la conducerea Teatrului Maghiar (rămas așa din greșală, din superficialitate, fiindcă nu știau unii, probabil, că Szinhaz înseamnă chiar teatru!), pe care n-o cunosc, dar promit că o voi cunoaște negreșit! și prin ce
NEDUMERIRI de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349004_a_350333]
-
frustrările de care suntem în stare, să ne dezgolim și să ne arătăm toată micimea sufletească de care suntem în stare și care este una uimitoare și frapantă! ... Nu mai zic de micimea sufletească, invidia și frustrarea consumată în cadrul aceleași bresle și profesii, unde este, cu adevărat, „plângerea și scrâșnirea dinților”! ... Dar să nu uităm un singur lucru: că toate acestea ne pot arunca pe noi „în întunericul cel mai din afară”!... Trecând la un fapt concret, în ceea ce mă privește
DREPT LA REPLICĂ. CE AVEM NOI A PIERDE SAU CE AVEM A CÂŞTIGA?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348586_a_349915]
-
GOJA: Faceți parte din gruparea de scriitori maramureșeni, care vă iubesc, vă apreciază și, probabil, vă invidiază puțin pentru succesele dvs. Cum ați caracteriza această grupare? Betty KIRCHMAJER-DONCA: Este un sentiment aparte să te simți iubit, prețuit de colegii de breaslă. Invidia este apanajul persoanelor astenice. Posibilitatea de a evada din această stare este punerea în funcțiune maximă a puterii de creație, altfel nu se motivează actul în sine. Succesele mele ar trebui să trezească impulsul spre un lucru bine făcut
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
desfrâu și lux. Este adevărat că sunt astfel consumatori de bunuri de înaltă valoare precum iahturi, avioane și instrumente de omorât bieții pietoni în accidente de circulație. Ei nu creează locuri de muncă în nici un fel. Poate dor groparilor. Alții, breasla investitorilor poate și mai bogați, nu au bani în buzunar să-și cumpere un pachet de țigări darămite un săpun sau ruj de mii de euro ca cei înainte amintiți. Averea acestora, dese ori împrumutată de la bănci, este constituită de
ŢARA TIMPULUI PIERDUT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348686_a_350015]
-
vrea dinadins răul altuia. El vrea binele. Binele său propriu deoarece și el este om ca toți cei care l-au ales. Numai că binele lui diferă de binele alegătorilor. În consecință trage de timp și legiferează tot ce interesează breasla din care, temporar, face parte. Este singura diferență față de corb care rămâne toată viața corb. Referință Bibliografică: Țara timpului pierdut / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1533, Anul V, 13 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil
ŢARA TIMPULUI PIERDUT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348686_a_350015]
-
suflet, o durere nu numai a lui, ci și a tuturor compozitorilor de muzică ușoară. Vorbeam des cu el la telefon și îi simțeam în glas deznădejdea văzând că el, un compozitor cu sute de șlagăre, asemenea altor colegi de breaslă, este total marginalizat, creațiile lui nedifuzate la radio, la televiziune, neincluse în programul marilor festivaluri”, a afirmat, pentru AGERPRES, prezentatorul Octavian Ursulescu. Întotdeauna apropiat artiștilor români, ecou lin al vocii sufletelor lor, oglindă limpede a firilor și roadelor „copacilor”, cum
MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIŞTI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348696_a_350025]