KorAP: Find »[drukola/base=britanic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...187 >

4,654 matches

Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471

o situație nemaiîntâlnită. Dar, la data de 2 august, Irakul a invadat și a învins Kuweitul 63. Un alt exemplu al modului în care concepțiile convenționale pot conduce la evaluarea incorectă a unui adversar este opinia pe care o aveau britanicii în anii ’30 cu privire la reînarmarea Germaniei, care urma să fie, apreciau ei, limitată ca amploare. Potrivit lui Wesley K. Wark: ...în general, șbritaniciiț se așteptau ca reînarmarea trupelor germane să depășească limitele prevăzute în Tratatul de la Versailles, dar numai până la un

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
că încălcarea prevederilor de la Versailles nu indica vreo intenție agresivă... Pe lângă ipoteza generală că obiectivele Germaniei în materie de reînarmare erau limitate și aveau un scop defensiv, se considera că ritmul reînarmării urma să respecte principiile de eficiență. În opinia britanicilor, aceasta însemna că reînarmarea Germaniei va avea loc într-un ritm moderat, în vederea asigurării unor standarde înalte de profesionalism și a celei mai bune utilizări a sistemelor de armament. Această viziune tradițională asupra reînarmării, care demonstra o înțelegere limitată a

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
a considerat lipsit de fezabilitate ori de eficiență. Acest sindrom se face simțit mai ales atunci când este vorba de un adversar considerat inferior din punct de vedere tehnologic. R.V. Jones analizează acest fenomen atunci când prezintă activitatea de informații desfășurată de britanici pe linie tehnico-științifică în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Într-o concluzie formulată pe marginea unui raport informativ privind racheta balistică V-2, pe care germanii au realizat-o spre sfârșitul războiului și au lansat-o pentru prima

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
2, pe care germanii au realizat-o spre sfârșitul războiului și au lansat-o pentru prima dată asupra Londrei la data de 8 septembrie 1944, Jones trece în revistă cele patru posibilități legate de o realizare tehnică: în acest caz, britanicii fie reușesc, fie nu reușesc, iar germanii, la rândul lor, reușesc sau nu. Sindromul „aici nu s-a inventat” se materializează atunci când: ...specialiștii noștri fie eșuează, fie nu încearcă, șiarț germanii reușesc. Acesta este cel mai interesant caz din activitatea

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
informații britanice au reușit să se infiltreze în mai multe operațiuni clandestine desfășurate de Germania în Statele Unite. Pentru a diminua tendințele izolaționiste și a provoca antipatia opiniei publice americane față de Germania, informațiile referitoare la aceste operațiuni au fost transmise de britanici redactorului-șef al publicației Providence (R.I.) Journal. Pe baza acestor informații, ziarul a publicat ulterior o serie de articole care au fost preluate și de alte periodice din Statele Unite; se pare că redactorii publicațiilor respective au crezut că relatările erau

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
funcție ca propaganda care nu poate fi atribuită unei anumite entități - exprimă opinii care servesc interesele unui guvern, dar într-o formă ce le poate face acceptabile pentru un anumit public. Spre exemplu, înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, britanicii au înființat mai multe grupări-paravan al căror obiectiv era să combată și să hărțuiască America First, cea mai mare și mai importantă organizație izolaționistă din Statele Unite 28. Falsurile. O altă tehnică de a pune în circulație materiale fără asumarea răspunderii

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
în Europa de Vest și de Est) consta în dezvăluirile legate de crimele și „cultul personalității” ale lui Stalin. Publicarea acestuia a reprezentat o acțiune secretă eficientă a CIA, deși fragmentul respectiv al textului era indiscutabil autentic. În mod similar, dezvăluirea de către britanici a telegramei originale a lui Zimmerman, despre care am discutat în capitolul anterior, a fost o lovitură de maestru a propagandei ce nu poate fi neatribuită unei anumite entități. Sprijin pentru forțe politice prietene O altă modalitate de influențare a

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
prompte privind unele operațiuni secrete din statele baltice, Ucraina, Rusia și Albania. Până în 1951, când Philby a fost forțat să demisioneze din MI6, acesta deconspirase, potrivit afirmațiilor sale, sute de agenți britanici și americani. În mod asemănător, serviciul de informații britanic beneficia, la începutul anilor ’70, de sprijinul adjunctului șefului de misiune din Londra, Oleg Gordievski. Gordievski i-a asigurat pe britanici că KGB nu avea nici un agent infiltrat în MI5 sau MI6 și în 1983 i-a avertizat imediat asupra

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
din MI6, acesta deconspirase, potrivit afirmațiilor sale, sute de agenți britanici și americani. În mod asemănător, serviciul de informații britanic beneficia, la începutul anilor ’70, de sprijinul adjunctului șefului de misiune din Londra, Oleg Gordievski. Gordievski i-a asigurat pe britanici că KGB nu avea nici un agent infiltrat în MI5 sau MI6 și în 1983 i-a avertizat imediat asupra faptului că un ofițer MI5 care fusese dat afară se oferise să spioneze pentru KGB36. Potrivit acestor exemple, activitatea de contrainformații

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
desfășurate de agenți dubli, foarte reușite, una pe timp de război și cealaltă pe timp de pace. Agenți dubli din timpul războiului: sistemul încrucișat. Una dintre cele mai cunoscute operațiuni majore desfășurate de agenți dubli este Sistemul Încrucișat, prin care britanicii, aproape pe întreaga perioadă a celui de-al Doilea Război Mondial, „au dirijat și au controlat spionajul german din țara lor”40. După ce au prins un agent german la întoarcerea acestuia din Germania în Marea Britanie chiar la începutul războiului 41

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
aproape pe întreaga perioadă a celui de-al Doilea Război Mondial, „au dirijat și au controlat spionajul german din țara lor”40. După ce au prins un agent german la întoarcerea acestuia din Germania în Marea Britanie chiar la începutul războiului 41, britanicii au construit o rețea de presupuși agenți germani, lăsându-i pe germani să creadă în ei până la sfârșitul războiului. Printre altele, agentul inițial a furnizat informații în baza cărora germanii au emis acte de identitate false pentru a trimite alți

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
ei până la sfârșitul războiului. Printre altele, agentul inițial a furnizat informații în baza cărora germanii au emis acte de identitate false pentru a trimite alți agenți, care urmau să fie parașutați sau transportați cu barca, facilitând astfel capturarea lor de către britanici. În alte cazuri, noii agenți trebuiau să-i contacteze pe cei care erau deja în activitate (controlați de către britanici) pentru bani sau alt fel de ajutor. Până la sfârșitul războiului, beneficiind de o anumită șansă, britanicii au reușit să controleze întreaga

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
identitate false pentru a trimite alți agenți, care urmau să fie parașutați sau transportați cu barca, facilitând astfel capturarea lor de către britanici. În alte cazuri, noii agenți trebuiau să-i contacteze pe cei care erau deja în activitate (controlați de către britanici) pentru bani sau alt fel de ajutor. Până la sfârșitul războiului, beneficiind de o anumită șansă, britanicii au reușit să controleze întreaga rețea de spioni germani, interceptându-i pe cei noi la venirea acestora. John Masterman, ofițerul MI5 care a coordonat

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
facilitând astfel capturarea lor de către britanici. În alte cazuri, noii agenți trebuiau să-i contacteze pe cei care erau deja în activitate (controlați de către britanici) pentru bani sau alt fel de ajutor. Până la sfârșitul războiului, beneficiind de o anumită șansă, britanicii au reușit să controleze întreaga rețea de spioni germani, interceptându-i pe cei noi la venirea acestora. John Masterman, ofițerul MI5 care a coordonat acțiunea, și-a fixat șapte obiective: • controlarea rețelei de spioni a inamicului; • capturarea noilor spioni infiltrați

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
serviciul de informații german; • obținerea unor informații despre codurile și cifrurile serviciului german; • obținerea unor informații despre planurile și intențiile inamicului prin chestionarea agenților acestuia; • influențarea planurilor inamicului prin răspunsurile trimise acestuia; • dezinformarea inamicului cu privire la planurile și intențiile Marii Britanii. Avantajele britanicilor au fost enorme. De exemplu, în 1940, agentul inițial a primit de la Berlin un cod pentru a putea să comunice cu Germania. Deoarece acest cod s-a dovedit a sta „la baza mai multor coduri folosite de Abwehr șserviciul de

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
în 1940, agentul inițial a primit de la Berlin un cod pentru a putea să comunice cu Germania. Deoarece acest cod s-a dovedit a sta „la baza mai multor coduri folosite de Abwehr șserviciul de informații militar germanț”, faptul că britanicii au intrat în posesia lui „i-a ajutat să cunoască în întregime și de timpuriu sistemul școdului Abwehrț”. Atunci când războiul a avansat, iar britanicii au devenit mai siguri pe Sistemul Încrucișat, ei și-au îndeplinit și ultimele două obiective menite

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
sta „la baza mai multor coduri folosite de Abwehr șserviciul de informații militar germanț”, faptul că britanicii au intrat în posesia lui „i-a ajutat să cunoască în întregime și de timpuriu sistemul școdului Abwehrț”. Atunci când războiul a avansat, iar britanicii au devenit mai siguri pe Sistemul Încrucișat, ei și-au îndeplinit și ultimele două obiective menite să îi inducă în eroare pe nemți. Punctul culminant a fost în 1944, când agenții dubli au fost folosiți pentru a susține stratagema prin

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
raportate de agenții dubli. Printre altele, au putut observa care dintre rapoarte erau înaintate înaltei conducere din Berlin și dacă liderii aveau încredere în informațiile furnizate. Acest feedback a fost vital pentru atingerea obiectivului de dezinformare, deoarece le-a permis britanicilor să scoată în evidență anumite elemente pe care nemții le trecuseră cu vederea sau să modifice mesajele pentru a alunga orice umbră de îndoială din partea germanilor. Controlarea rețelei de spionaj inamice a avut însă prețul ei: rețeaua trebuia să producă

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
informațiile pe care le producea nu puteau fi combătute prea ușor cu ajutorul informațiilor primite de germani pe alte canale de culegere a informațiilor, inclusiv de la potențiali spioni ce nu fuseseră capturați. (S-a dovedit că aceștia nu existau, dar, desigur, britanicii nu puteau să își dea seama de acest lucru decât în timp; la început au fost nevoiți să presupună că ar putea exista alți agenți despre care nu știau.) Cu toate acestea, prețul plătit nu părea prea mare; din moment ce era

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
au fost nevoiți să presupună că ar putea exista alți agenți despre care nu știau.) Cu toate acestea, prețul plătit nu părea prea mare; din moment ce era posibil ca germanii să aibă o rețea de spionaj în Marea Britanie, era normal ca britanicii să o conducă. Coordonatorul Sistemului Încrucișat considera mai târziu că poate el și colegii săi au fost prea precauți, în sensul că britanicii au furnizat probabil mai multe informații reale decât era nevoie și nu au folosit la maximum resursele

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
mare; din moment ce era posibil ca germanii să aibă o rețea de spionaj în Marea Britanie, era normal ca britanicii să o conducă. Coordonatorul Sistemului Încrucișat considera mai târziu că poate el și colegii săi au fost prea precauți, în sensul că britanicii au furnizat probabil mai multe informații reale decât era nevoie și nu au folosit la maximum resursele de care beneficiau pentru a induce în eroare inamicul. Nu numai că germanii aveau mult mai puține canale auxiliare de informații decât credeau

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
au furnizat probabil mai multe informații reale decât era nevoie și nu au folosit la maximum resursele de care beneficiau pentru a induce în eroare inamicul. Nu numai că germanii aveau mult mai puține canale auxiliare de informații decât credeau britanicii, prin care să verifice informațiile din Sistemul Încrucișat (așa cum am menționat mai sus, ei nu aveau nici un agent loial), ci au dovedit a avea extrem de multă încredere în agenții pe care îi considerau a fi în serviciul lor. Acest grad

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
eficient ar putea fi nevoie de culegerea unor informații cu privire la atitudinea părții adverse față de situația dată; în cazul Sistemului Încrucișat din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acest feedback a fost produs de interceptările Ultra, care le-au oferit britanicilor acces la deliberările înaltului comandament german. Cu cât este mai întinsă în timp și mai minuțios planificată dezinformarea, cu atât e mai importantă obținerea unui feedback eficient. Partea dezinformată va reacționa mai greu la astfel de dezinformări și, de aceea

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
că succesele cele mai impresionante ale operațiunilor de dezinformare implică elemente majore de autodezinformare. Contradezinformarea Din experiență, putem afirma că este extrem de dificil să prevenim orice încercare de dezinformare din partea adversarilor. Chiar și în perioada în care foloseau Sistemul Încrucișat, britanicii erau înșelați în același mod de către germani cu privire la operațiunile de tip gherilă și cele de culegere a informațiilor desfășurate în Olanda. De la sfârșitul verii anului 1941, odată cu arestarea unui agent de informații olandez care lucra pentru MI6, nemții au reușit

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
codificate. Potrivit lui John Ranelagh, care, în relatările sale despre istoria CIA, pare să se bazeze pe numeroase informații obținute de la foștii ofițeri, adevăratul secret al operațiunii era existența unei tehnici ce permitea CIA să recupereze integral textul mesajelor criptate 63. Britanicii nu știau despre această tehnică și, de aceea, era imposibil ca Blake să fi dat detalii despre ea. Astfel, deși fuseseră informați despre dispozitivele de interceptare, sovieticii ar fi putut continua să folosească linia telegrafică pentru mesajele importante, fiind convinși

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]