3,323 matches
-
și cu valorile tradiționale - cu o lume în care nu se trișa, iar adevărul trebuia să fie întotdeauna indiscutabil. Cum formulele victoriene erau deja uzate, Chandler recurge la stratageme fie demult acceptate, fie parodiate. Denunțat pentru a fi „popularizat bătaia brutală și asasinatul cu sânge rece”, precum și metoda „mai întâi sărut-o, apoi omoar-o” în relația cu femeia (cel puțin în viziunea unui ziarist de la New York World Telegram, în februarie 1952), Chandler e acuzat că ar fi beneficiarul unei grele și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
trimite, încă o dată, săgeți în direcția strategiei lui Conan Doyle: existența unui Moriarty, gata să dispară în ceața londoneză după fiecare crimă comisă, ar fi de negândit în lumea răfuielilor sumare ale deșertului californian. Condamnat de tribunal sau de justiția brutală și rapidă a glonțului bine țintit, criminalul iese din scenă odată cu încheierea cărții. Când precizează că pedepsirea asasinului ține mai puțin de perspectiva morală, cât de „logica formei” romanești, Chandler nu numai că are dreptate, dar ne dovedește că demersul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
al casei în care locuiește șantajistul Geiger, Eddie Mars își binemerită numele: numai că, spre deosebire de zeul antic al războiului, noul său avatar luptă și ucide prin interpuși. Canino, veritabil câine de luptă, execută fără ezitare ordinele și dorințele cele mai brutale ale stăpânului. Răul nu apare, în această lume cenușie, ca o izbucnire atipică, nu este o flacără orbitoare, multicoloră, sau fulgerul albastru al unei descărcări electrice. Răul e banal, pentru că există pretutindeni. Îmbrăcămintea cenușie a lui Eddie Mars este un
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fac rău. Afirmația trebuie luată cu toată prudența, având în vedere experiențele prin care trecuse detectivul. Totodată, e greu să nu observi că Marlowe funcționează infinit mai bine într-o lume a bărbaților, în regimul replicilor tăioase și al confruntării brutale. Femeile îi fac rău într-un sens ce depășește, cu siguranță, slaba capacitate de a găsi calea potrivită de a le comunica micile sale secrete de bărbat care a trăit atât de mult singur, încât nu-și poate imagina că
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Velma”. Personajul evocat - „frumoasa” din titlu - tocmai murise, după ce-și trăsese două gloanțe în inimă. Velma pășise așadar în teritoriul la care cei vii nu au acces. Refuzul metafizicului, al dialogului cu lumea de dincolo cade ca o concluzie brutală a violențelor, grotescului, corupției și lăcomiei radiografiate în această carte. Unul dintre cuvintele frecvent întâlnite pe parcursul narațiunii este, de altfel, dirt („murdărie”). Autorul ne oferă, în felul acesta, o indicație de lectură, dar se și supune legilor narațiunii realiste: el
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
care desparte formula romanului polițist de literatura propriu-zisă. Dacă Mike Hammer, eroul romanelor lui Mickey Spillane, face, într-adevăr, figură de „neo-Neanderthal” (Van Dover, 1995, p. 33) - și, alături de el, o întreagă pleiadă de „investigatori” pentru care pumnul și seducția brutală reprezintă abc-ul comportamentului detectivului hard-boiled -, Philip Marlowe aparține unei alte clase. Aproape nu există roman al lui Chandler în care autorul să nu tragă cu ochiul spre literatura „înaltă”. Dar nicăieri ca în The Long Goodbye flirtul cu zona
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în fața căruia renunțase să poarte platoșa obișnuită de cinism, sarcasm și ironie mușcătoare putuse să-l înșele atât de năprasnic. Un Terry Lennox asasin nu putea fi prietenul cuiva ale cărui păreri despre lume erau afișate cu o directețe aproape brutală. Undeva, pe lista întâmplărilor stranii, ceva rămânea nespus, ascuns, ferecat în spatele unei veritabile conspirații. Nu intuiția, ci frustrarea îl determină pe Marlowe să continue investigațiile. Îi lipsesc atât probele, cât și mijloacele pentru a dovedi că realitatea este radical diferită
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
farmec, jucându-și cu aplomb rolul de bărbat fatal, Marlowe nu mai pare să aibă nici un motiv de a refuza plăcerile - oricât de întâmplătoare - oferite de femeile întâlnite. Subzistă, însă, în aceste scene un aer de falsitate, de simplă și brutală mecanică: ele n-au nici dezinvoltura risipită în jur de un seducător de profesie, dar nici tensiunea jenată a unui adolescent ce vizitează pentru prima oară bordelul. Totul se desfășoară într-o penumbră pe care Chandler a populat-o cu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
una alteia: prima ține cont de realitate, iar cealaltă, sub influența pulsiunilor, „desprinde eul de realitate” (Freud, 1938/1987). În concluzie, există două persoane în una singură, persoane care se ignoră reciproc: cea care trece la act, în cea mai brutală realizare pulsională a sa, și cea care, ținând cont de realitate, trăiește „ca toată lumea” și, hăituită în vis de imaginea victimelor sale, se prezintă la organele de poliție. Cu prilejul proceselor sau expertizelor judiciare, mulți subiecți mărturisesc că nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o introducere frumoasă, trei părți și o concluzie” (Frischer, 1977). Putem cita aici și exemplul unei alte femei analizate: Milena îi vorbește analistului ei despre erotism uretral și anal, despre castrare și despre pulsiunea morții și, după o interpretare mai brutală, ea revine în ziua următoare spunând: „Ceea ce mi-ați zis ieri este din Melanie Klein, p. 428, editura Payot!”. Și-a petrecut oare toată noaptea citind-o pe Melanie Klein, se întreabă psihanalistul, numai ca să nu mă lase să o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care s-au remarcat o serie de efecte adesea negative. Pe bună dreptate, Chiland (1984) subliniază, în evaluarea sa critică a „celorlalte terapii”, inclusiv aceea a lui Janov, că „ne putem îndoi de valoarea catharsisului în sine, de o prăbușire brutală a apărărilor și a modurilor obișnuite de menținere a unei homeostazii interne și relaționale”. Îtc "Î" Înlăturare tc "Înlăturare " Definițietc "Definiție" Tentativa de respingere voluntară, în afara câmpului conștienței, a unor probleme, sentimente sau experiențe care-l frământă sau îl neliniștesc
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
delirant ca apărare împotriva reapariției unei situații catastrofice”. Ea prezintă, în sprijinul intuiției lui Freud cu privire la delir ca tentativă de restaurare a unei lumi distruse, cazul unui pacient cu tulburări delirante în urma „catastrofei psihice” care a fost pentru el înțărcarea brutală la vârsta de 6 săptămâni și apoi moartea precoce a tatălui și plecarea mamei. Funcția „defensivă” și reparatorie a proiecției delirante ar merita să fie, măcar în parte, folosită de medicii uneori prea grăbiți să prescrie un tratament. Este propriu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pentru a dezvolta, sub denumirea de forcludere, mecanismul de apărare originar al psihozei, veritabil „bastion de apărare” psihic și adesea corporal pentru unii pacienți. După el, ar fi vorba de un refuz primar, în care eul, expulzând printr-o acțiune brutală reprezentarea insuportabilă a castrării și afectul atașat ei, face în așa fel încât ceva anume din cadrul realului să nu fie perceput imediat, să nu se poată integra și deci să nu facă obiectul unei refulări. Astfel, ceea ce a fost abolit
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ci, mai mult, o interiorizare profundă a mesajului comunist la acești oameni-marionetă. Ei devin practic recunoscători pentru șansa de a se afla În barca puterii. Tot Hayek, concluzionând, afirma că, pentru funcționarea utilă a aparatului totalitar, se vor găsi oameni brutali, a căror comportare În realizarea misiunilor „de stat” va fi concomitent un mod de a promova și de a dobândi poziții de putere. „Devotamentul cadrelor era apreciat de conducerea ministerului după modul cum știau să bată”, semnala În nota-raport prezentată
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
reportajele - multe la limita scriiturii romanești, cu accente mateine - din ciclurile Apașii Capitalei, Nopți bucureștene ș.a., adulmecă și portretizează lumea „țațelor” și a proxeneților („baronul” Lăzărică, Sbonghici, „un simbol social”), a peripateticienelor uzate, a bandiților (Gaetan, asasinul „monden”), a „candriilor” brutali și pitorești. Conform principiului că mizeria își are „subdiviziunile” ei, anchetele lui sociale au ca teme: Cum trăiesc oamenii, Meserii umile, Bursa hainelor vechi, Un azil de bătrâni (stație terminus pentru „vechituri umane”), Trustul cerșetorilor (demistificare ratată a antreprenorilor milei
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
pe o experiență-limită - rebeliunea legionară din ianuarie 1941, surprinde în instantanee macabre „dinamica distrugerii” din cartierele evreiești, ororile asasinatelor din pădurea Jilava, supraviețuirea miraculoasă a rabinului Gutman. Autorul face rechizitoriul unei ideologii politice a cărei „metafizică” rasială sfârșește într-un brutal pogrom. O altă epocă totalitară va inhiba scriitoricește pe cel ce se considerase integrat socialmente pozițiilor de stânga. Într-o carte târzie, Hârca piratului. Peisaje dunărene (1957), dincolo de comentarii și epicizări mediocre, dialoguri imaginare, tonul vag festivist, răzbat imagini pregnante
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
spre „amurg”, al cărui potir e „plin cu otrave”. Acum, moartea nu mai apare ipostaziată, iar scenariile de hăituire cedează pasul unui alt topos, al chemării thanatice, îmbrăcând forma soliei mute, neutre, dar și a îmbierii cvasierotice ori a imperativului brutal (Oberon). Neființa este prevestită și de peisajul celest nocturn (De caelo, Seraphita), dar mai ales de cel autumnal (Brumariul, Rob Codru, Muza tragică, Toamnă, trimisul). Specifică e melancolia, ce seamănă tot mai mult cu jalea grea din doinele populare. Delicatețea
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
prezente. Fervori, nebănuite odinioară, aproape extaze sunt declanșate de „căprioara cu aripi nevăzute” (Căprioara), de „cerbul din vremea lui Gelu” (Cerb), de privighetoare (Trif nebun, Filomela), de „măiastra cu trupușoru-n fum” (Măiastra) ori de Elisafta. Ivită din nou, certitudinea dispariției brutale ( Nu cules ci smuls) se împletește și cu o încuviințare fatalistă, mioritică (Dintr-o iarnă). Cu toate acestea, eludând „otrăvurile amurgului”, sufletul „se visează nemuritor” (Veniți, adieri) sau „tânăr, iluminat, fericit” (Descrescendo). Concomitent, se produce o erupție a religiozității, căci
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
a fost relevat sugestiv de Ion Negoițescu: „Odată cu Animale bolnave, N. Breban revine [...] la realism, într-un roman cu acțiune vie, palpitantă, cu personaje clasic conturate, de la detectivi la profeți, roman ce nu-și refuză scene de maximă violență, anchete brutale, violuri, crime și, în același timp, prefirat subtil cu elemente suav halucinatorii, urme ale antirealismului vizionar de care se arătase mânat pentru a izbuti să împlânte, cu o vigoare epică puțin obișnuită, în această țesătură un personaj pur halucinatoriu, de
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
seama că aveam de-a face cu unul din cei mai autentici scriitori care au povestit la noi despre țărani. A urmat, în creația lui Marin Preda, Întâlnirea din Pământuri. S-a discutat despre momentele naturaliste, despre descrierile de aspecte brutale, aproape neomenești, despre preocuparea pentru forme de conștiință inferioare, sau bolnave, pe marginea nebuniei, a disperării, a stărilor sufletești fără nume, neliniștitoare, întunecoase, la eroii unora din povestiri. Dar nu acelea erau elementele de viitor, germenii dezvoltării de mai târziu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cele mai bine individualizate figuri ale nuvelei. Menținându-l necontenit în câmpul atenției cititorului, ca pe acela care e principalul susținător al exploatatorilor din sat, autorul i-a făcut un portret fizic și moral minuțios. Sub o înfățișare greoaie și brutală se ascunde o fire despotică și de o ambiție fără margini. Prunoiu este în stare de orice pentru a rămâne «cel mai tare om din comună» (...). Nici Ion Niculae nu e definit mai mulțumitor, ceea ce era de prevăzut, deoarece inconsecvențele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
eseu absolut formidabil, „Anatomia unei reticențe”, o scrisoare către pacifiștii occidentali. Michnik spune: „Ura resimțită față de America devine absurdă atunci când Încetează să mai fie o atitudine critică, așa cum este normal Într-un discurs democratic, și capătă forma apărării unor dictaturi brutale, totalitare. Așa-numitele mișcări pentru pace din timpul «războiului rece» ardeau În efigie președinții americani și Îngenuncheau În fața portretelor lui Stalin. Nu vom repeta o asemenea mascaradă astăzi”. Textul lui Michnik datează din iunie 2003, purtând titlul simbolic și foarte
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ca pe un câine...“. Sau altă dată, în cursul unei hoinăreli, când am surprins-o din întâmplare, pierdută printre bălăriile dintr-o viroagă, pe femeia aceea pe jumătate despuiată și beată, pe care doi bărbați o posedau cu o grabă brutală, într-un gâfâit de râsete false și înjurături. Pe fundalul întunecat al ierburilor de iunie, albul trupului ei foarte rotund, foarte plin, îți lua ochii. A întors capul, am recunoscut-o pe femeia sărmană cu duhul pe care locuitorii orașului
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și este responsabilă de caracterul confuz, imprecis sau absurd al unui mare număr de vise. Este amuzant, în visul meu, locuiai în casa lui Henri, în timp ce, în realitate, tu nu ai văzut-o niciodată!» Condensarea se manifestă tocmai prin schimbările brutale și necuviincioase de decor, de timp și/sau de situație. 3. Deplasarea Se exprimă în două moduri: - un element ascuns este înlocuit de un alt element îndepărtat, și deci de o aluzie; accentul psihic este transferat de la un element important
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
luarea deciziei, trebuie să renunțăm la somnifere, care, conform tuturor studiilor efectuate, afectează procesul visării. Este de asemenea important să nu ne ridicăm brutal, ci să rămânem cam zece minute alungiți, cu ochii închiși, între somn și trezie. O trezire brutală corespunde unei abateri «violente» a cenzurii, care, fulgerător, va șterge toate urmele mnezice ale activității onirice. Procedând cu blândețe, se evită această problemă atât de frecventă. 2. Povestirea viselor Am văzut că, din punctul de vedere al aparatului psihic, totul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]