1,304 matches
-
creatoare ar trebui să bage ceva la cap gândind la sumbrul și logicul final al „capodoperei” de pe linia Glasgow-Londra. 9: „Teignmouth” plutește de-a lungul coastei spaniole. Catargul cel mare de la pupă trebuie reparat: „Această barcă afurisită se desface în bucățele... Pentru a te face să pătrunzi în sufletul meu, care acum este liniștit, îți dau cartea mea. Sunt norocos. Am reușit în sfârșit să realizez ceva interesant. În sfârșit, sistemul universal m-a înregistrat... Dacă rechinul care se freacă de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
și au turnat tot ce-au adus în cazanul mare, la înfierbântat. În baie e ca la balamuc, numai oale, ulcele și lighene, plus spirtiera cu care mama speră să încălzească aerul, să nu deger de tot. Mă înmoi pe bucățele cu un burete, fac apă pe jos, dar ce mai contează, miroase a săpun bun și a abur, pe umeri pletele-mi curg râu și mama vine să mă ajute să le spăl, vrea să pună oleacă de oțet în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
schija. Nenea Dode stătea la cîteva case mai încolo (era soțul lu’ țața Tia, care-i aducea lapte bunicii, și caș proaspăt, din acela care-ți scîrțîie între dinți - murea după cașul lu’ țața Tia -, și lapte bătut, gros, cu bucățele de unt prin el) și făcuse războiul și îi intrase o schijă în el. Îi intrase în braț și rămăsese acolo ; rana se acoperise, iar bucata de oțel se obiș nuise de minune cu noua ei casă și se plimba
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
se șteargă cu frunzele de brustur, că găinile se și repezeau să ciugulească înfometate ce făcuse. În ceea ce-l privește pe Colț Alb, cîinele pe care chiar el îl botezase așa, dacă acesta nu se grăbea să-și mănînce imediat bucățelele, rămînea cu buza umflată, căci găinile terminau totul foarte repede... Nu, că schija asta era prea de tot ; nu se aștepta să-i facă lui una ca asta. Acum nu mai avea chef de nimic și, ca dovadă, rupse fără
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
un cartof sau o sfeclă, aflate pe drum, fără să le ridice. După ce își potolea foamea („cu ce da Dumnezeu”), ceea ce mai rămânea din bucate și chiar firimiturile erau strânse cu grijă și date animalelor și păsărilor. Aruncarea, irosirea unei bucățele de mămăligă sau pâine era socotit un păcat. Pâinea, „pâinea cea de toate zilele”, era mămăliga, care avea pentru familia de țăran nu numai culoarea dar și valoarea metalului galben. Mare cât o roată de cotigă, mămăliga tăiată cu sfoara
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pe 9 august încetase din viață tata. O zi destul de neagră pe care mi-o amintesc destul de bine. În acea zi sculptam în bucătărie la lucrarea „Limba soacrei”, tata se simțea rău de o săptămână, după ce i-am dat câteva bucățele de pepene, i-am citit rugăciunea Regelui Manase din biblie după care m-am întors în bucătărie, doream să termin lucrarea; nu au trecut decât vreo 10 minute și am fost chemat de mama, pentru a mai prinde ultima suflare
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
o provocare. E spre binele nostru. - Ai niște idei prostești. Valentin îi ignoră oferta. Își ținea trupul într-o poziție dreaptă și rigidă ca și când dacă și-ar fi permis să se relaxeze, acesta s-ar fi sfărmat în mii de bucățele. Lăsă să-i scape un suspin adăugând:Deci asta era... Chiar voiam să divorțăm! Prin ceața care-i învăluia mintea încerca parcă săși vadă viitorul sumbru. Ea era capabilă să treacă cu gândul într-o altă formă chiar dincolo de ziua
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
timp materia primă. Iau dosarul cu formularele, spun "mulțumesc", apoi "sărut mîinile" și ies. Abia pe culoar îmi dau seama cît de umil am putut fi! Dacă hîrtiile astea ar privi interesele mele personale, le-aș rupe și-aș presăra bucățelele la ușa Brîndușei. Cobor la parter, vreau să iau liftul și să urc la etajul cinci, la Aprovizionare, dar simt cum mă înec și nu mă mai pot stăpîni, așa că intru la grupul sanitar și mă încui într-o cabină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Uite-l, zis detașată, dându-i hârtia. — Nu înțeleg de ce tot depășim creditul de pe contul ăsta, spune Luke. Cheltuielile casei n-au cum să crească chiar așa, de la lună la lună... Se uită la pagină, care e acoperită toată de bucățele de vopsea albă. Becky... de ce e plin extrasul ăsta de cont de pete de lichid corector? — Știu! zic, jenată. Îmi pare rău. Sticluța era lângă el și, când am mutat niște cărți, pur și simplu... s-a răsturnat. — Dar aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
nemaipomenită, oamenii sunt și ei nemaipomeniți, ce mai, totul e minunat. Dar, când vin acasă, mă gândesc, ia stai așa, aici e casa mea. Ăsta-i locul căruia îi aparțin. Iau un pliculeț de zahăr și încep să-l rup bucățele. Pur și simplu, încă nu știu dacă sunt gata să mă întorc acasă. Hai, întoarce-te în Anglia și fă un copil! zice Suze pe un ton rugător. Și-o să fim amândouă mămici! Haide, măi Suze! Iau încă o înghițitură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
-mi. — Păi... ăă... sigur că da! — Rahat. Ia un comunicat de presă de la Brandon Communications din apropiere și îl privește. Asta a fost viața mea de până acum. Informații fără nici un rost. Spre uimirea mea, începe să rupă comunicatul în bucățele. Bucățele de hârtie fără absolut nici un rost. Brusc, îmi dau seama că a făcut ferfeniță și extrasul nostru de cont. — Luke! Ăla e extrasul nostru de cont! — Și ce dacă? Ce contează? Sunt doar niște cifre pe o foaie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Păi... ăă... sigur că da! — Rahat. Ia un comunicat de presă de la Brandon Communications din apropiere și îl privește. Asta a fost viața mea de până acum. Informații fără nici un rost. Spre uimirea mea, începe să rupă comunicatul în bucățele. Bucățele de hârtie fără absolut nici un rost. Brusc, îmi dau seama că a făcut ferfeniță și extrasul nostru de cont. — Luke! Ăla e extrasul nostru de cont! — Și ce dacă? Ce contează? Sunt doar niște cifre pe o foaie de hârtie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
e extrasul nostru de cont! — Și ce dacă? Ce contează? Sunt doar niște cifre pe o foaie de hârtie. Cui îi pasă? — Dar... dar... Ceva nu e în regulă aici. — Ce contează? Nimic nu contează, ascultă-mă pe mine. Aruncă bucățelele de hârtie pe jos și eu fac eforturi să nu mă aplec imediat să culeg ce a mai rămas din ele. Becky, ai foarte mare dreptate. — Eu? spun alarmată. Ceva nu e deloc în regulă aici. Suntem prea ahtiați după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de masa care conține o grămadă de pietre negre de forme ciudate, niște sticluțe cu diverse poțiuni, câteva flori uscate, țigări, lumânări, niște hârtiuțe pe un colț, praf și un gândac zăpăcit de apariția noastră. Sub masă, mucuri de țigări, bucățele de lumânări, o sticlă cu alcool, încă niște hârtii și mai mult praf. Continui fără grai, timp în care Alfonso se așează la masă, îmi face semn să mă așez pe bancheta de lângă și îmi dă o lumânare neîncepută să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
un muzician este o lume fascinantă care i se deschide de la prima privire. Să fie o metodă mai bună decât alta? Posibil, dar înclin să cred că diferența majoră este în practicant, nu în metodă. Să fie posibil să folosim bucățele din fiecare metodă pentru a obține una mai mare și mai tare? Foarte probabil, ca în orice altceva, după ce stăpânești bine o anumită tehnică, poți adăuga elemente din alte domenii și chiar poți face un pas lateral într-o tehnică
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
altceva, după ce stăpânești bine o anumită tehnică, poți adăuga elemente din alte domenii și chiar poți face un pas lateral într-o tehnică complet diferită. Înclin să cred că ar fi mult mai greu să desăvârșești imediat o cale cu bucățele luate din fiecare credință. De asemenea înclin să cred că sunt mulți care fac asta și se învârt în cercuri eterne fără să poată trece la nivelul următor; mai rău, fără să perceapă rădăcina problemei și continuând, în aparență, să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
adevărat (am fi murit de foame dacă ar fi fost așa), era urmărită mereu de privirile batjocoritoare ale lacheilor și ale cameristelor, În timp ce se furișa cu pas greoi pe lungile coridoare, pentru a piti o jumătate de măr sau niște bucățele de biscuiți Petit-Beurre adunate de pe o farfurioară. Între timp, gospodăria noastră din oraș și cea de la țară, având un personal permanent de vreo cincizeci de servitori, cărora nu li se cerea socoteală, constituiau scenele pe care evolua o fantastică tiribombă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
aveau șevrouri indigo, benzi de ornamente cu frunze sau orice mozaic vesel și erau declarate prețioase, erau azvârlite zornăind În găletușă, iar dacă nu, un clipocit și o străfulgerare anunțau că sunt redate mării. Nu mă Îndoiesc că printre acele bucățele de majolică ușor convexe, găsite de copilul nostru, era și una a cărei margine ca de pergament se potrivea exact și continua modelul unui fragment găsit de mine În 1903 pe același țărm și că amândouă corespundeau cu un al
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
m pe 3 m, cred. Luminată înăuntru cu bec electric. Cum am spus, mica la vedere, dar foarte mare la valoare. Ea este protejată printr-o poartă de fier forjat și privești prin ea. Altfel lumea ar lua din ea bucățele de piatră. De-a lungul anilor s-au tot construit biserici care adăposteau micul locaș al Maicii Domnului. Unii au construit, alții au dărâmat și tot așa, locul a trecut prin multe vitregii ale vremurilor. Dar astăzi pe acel loc
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
să-l văd pe Tănase. În Tabacu a venit fratele Steluței, Stoian și sora Dobrița, elevă de școală. Stoian știa de un bulgar bătrân care făcea oasele la loc oricât de fărâmițate ar fi fost. Dacă spărgeai o oală în bucățele și-o puneai într-un sac, el o pipăia și-o făcea la loc. A intrat pe mâna vraciului și bine a făcut. Mai târziu, fiind vorbareț și mare povestitor și-a explicat ușoara dereglare a mersului fie prin contactul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
roșu. O lacrimă de rubin. Am trimis un elev să vadă de aproape ce-i. - Un măr, doamnă. Primul și singurul măr din livadă. Înveliți-l în ceară să rămână ca amintire. - În ceară zici? Bine. și l-am tăiat bucățele mărunte, mărunte de am dat la fiecare copil câte o cumenecătură de paradis din munca și speranțele noastre din care o parte rămânea și aici. Speranțele și puțina avere am încărcat-o în trei căruțe. Trei arce de unde guițau porcii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și nu mi-ai spus pentru ce ai nevoie de semnătura mea pe tabelul cu meseriașii? De ce pe unii i-ai trecut și pe alții nu? Uite ce fac eu cu tabelul dumitale, 147 am strigat și am rupt în bucățele mici cele două hârtii pe care le luasem de la nenea Turuianu. Mai bine vă duceți în curte la Topor să vedeți ce atelier de tâmplărie are, a strigat soția secretarului, diriginta Poștei, din ușa casei. Deja era prea mult pentru
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să vedeți ce atelier de tâmplărie are, a strigat soția secretarului, diriginta Poștei, din ușa casei. Deja era prea mult pentru ziua aceea. Oamenii dispăruseră prin case. Nu mai era nimeni pe drum, iar eu parcă vorbeam gardurilor. Am aruncat bucățelele de hârtie în curtea secretarului și am plecat spre primărie. Nimeni nu a mai cerut aceste tabele dar, între timp, am aflat că la propunerea secretarului și a milițienilor, mai fuseseră trimiși la Canal și la Casa Poporului câțiva oameni
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
masă. Trebuie să le netezesc și să le pun în cutie. Când ne întoarcem, nu mă culc până ce nu le așez unde trebuie. Când mergeam la oraș, Mișu arăta la toți copiii din bloc și foștii colegi de școală acele bucățele colorate de staniol. Le 175 dădea în schimbul unor timbre vechi. Valoarea lor nu era dată doar de staniolul cu desene minunate dar și de mirosul fin de ciocolată pe care îl păstraseră. Trocul se făcea după ce copiii miroseau îndelung bucățelele
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
bucățele colorate de staniol. Le 175 dădea în schimbul unor timbre vechi. Valoarea lor nu era dată doar de staniolul cu desene minunate dar și de mirosul fin de ciocolată pe care îl păstraseră. Trocul se făcea după ce copiii miroseau îndelung bucățelele de staniol și înghițeau în sec. Între timp, Mișu le explica ce gust a avut fiecare bomboană. Am intrat cu mașina în curte la tanti Maria. Camera era luminată de o lanternă de masă, cu baterii, iar televizorul adus din
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]