KorAP: Find »[drukola/base=bucătar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...133 >

3,316 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327

ora șapte și apoi șapte și cinci. — Haide, Al, spuse Max. Să mergem. Nu mai vine. — Hai să mai stăm cinci minute, spuse Al din bucătărie. În decursul celor cinci minute mai intră un client și George Îi spuse că bucătarul e bolnav. Și de ce dracu’nu vă luați alt bucătar? spuse bărbatul. Ce-i aici, restaurant sau ce? Apoi bărbatul ieși. — Hai, Al, să mergem, spuse Max. — Păi și cu șmecherii ăștia doi și cu cioara ce facem? Lasă-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Max. Să mergem. Nu mai vine. — Hai să mai stăm cinci minute, spuse Al din bucătărie. În decursul celor cinci minute mai intră un client și George Îi spuse că bucătarul e bolnav. Și de ce dracu’nu vă luați alt bucătar? spuse bărbatul. Ce-i aici, restaurant sau ce? Apoi bărbatul ieși. — Hai, Al, să mergem, spuse Max. — Păi și cu șmecherii ăștia doi și cu cioara ce facem? Lasă-i, e În regulă. — Zici? — Da, sigur. Asta-a fost. — Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
ieșiră. George Îi urmări prin vitrină cum traversară, trecând pe sub felinar. Cu pardesiurile alea strâmte și cu pălăriile tari păreau un cuplu de cabaret. Trecând prin ușa batantă, George se-ntoarse În bucătărie și-i dezlegă pe Nick și pe bucătar. — Eu nu mai am chef de d-astea, spuse Sam, bucătarul. Nu mai vreau chestii d-astea. Nick se ridică de pe podea. Nu mai ținuse un căluș În gură până atunci. — Ei, făcu el, ce căcat? Făcea pe curajosul. — Voiau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Cu pardesiurile alea strâmte și cu pălăriile tari păreau un cuplu de cabaret. Trecând prin ușa batantă, George se-ntoarse În bucătărie și-i dezlegă pe Nick și pe bucătar. — Eu nu mai am chef de d-astea, spuse Sam, bucătarul. Nu mai vreau chestii d-astea. Nick se ridică de pe podea. Nu mai ținuse un căluș În gură până atunci. — Ei, făcu el, ce căcat? Făcea pe curajosul. — Voiau să-l omoare pe Ole Anderson, spuse George. Voiau să-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
de pe podea. Nu mai ținuse un căluș În gură până atunci. — Ei, făcu el, ce căcat? Făcea pe curajosul. — Voiau să-l omoare pe Ole Anderson, spuse George. Voiau să-l Împuște când venea să mănânce. — Pe Ole Anderson? — Da. Bucătarul Își pipăia colțurile gurii cu degetele mari. Și s-au cărat? Întrebă. — Da, spuse George. Acum au plecat. — Nu-mi place, spuse bucătarul. Deloc nu-mi plac treburile astea. — Auzi, Îi spuse George lui Nick. Mai bine te-ai duce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
pe Ole Anderson, spuse George. Voiau să-l Împuște când venea să mănânce. — Pe Ole Anderson? — Da. Bucătarul Își pipăia colțurile gurii cu degetele mari. Și s-au cărat? Întrebă. — Da, spuse George. Acum au plecat. — Nu-mi place, spuse bucătarul. Deloc nu-mi plac treburile astea. — Auzi, Îi spuse George lui Nick. Mai bine te-ai duce să vorbești cu Ole Anderson. Sigur. — Mai bine nu te-amesteca-n toată treaba asta, Îi spuse bucătarul. Nu te băga. — Nu te duce dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Acum au plecat. — Nu-mi place, spuse bucătarul. Deloc nu-mi plac treburile astea. — Auzi, Îi spuse George lui Nick. Mai bine te-ai duce să vorbești cu Ole Anderson. Sigur. — Mai bine nu te-amesteca-n toată treaba asta, Îi spuse bucătarul. Nu te băga. — Nu te duce dacă nu vrei, Îi spuse și George. — N-o s-ajungi bine dacă te bagi, Îi spuse bucătarul. Nu te băga. — Mă duc să vorbesc cu el, spuse Nick. Unde stă? Bucătarul le Întoarse spatele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
ai duce să vorbești cu Ole Anderson. Sigur. — Mai bine nu te-amesteca-n toată treaba asta, Îi spuse bucătarul. Nu te băga. — Nu te duce dacă nu vrei, Îi spuse și George. — N-o s-ajungi bine dacă te bagi, Îi spuse bucătarul. Nu te băga. — Mă duc să vorbesc cu el, spuse Nick. Unde stă? Bucătarul le Întoarse spatele. — Toți puștii știu ei mai bine ce tre’ să facă, spuse. — Stă-n gazdă la Hirsch, Îi spuse George. — Mă duc pân’ acolo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
asta, Îi spuse bucătarul. Nu te băga. — Nu te duce dacă nu vrei, Îi spuse și George. — N-o s-ajungi bine dacă te bagi, Îi spuse bucătarul. Nu te băga. — Mă duc să vorbesc cu el, spuse Nick. Unde stă? Bucătarul le Întoarse spatele. — Toți puștii știu ei mai bine ce tre’ să facă, spuse. — Stă-n gazdă la Hirsch, Îi spuse George. — Mă duc pân’ acolo. Afară, lumina felinarului strălucea printre ramurile desfrunzite ale unui copac. Nick urmă linia tramvaiului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
mai lung decât patul. Își rezemase capul pe două perne. Nu-l privi pe Nick. — Ce s-a-ntâmplat? zise. — Eram la restaurant la Henry, spuse Nick, și doi tipi au intrat și ne-au legat, pe mine și pe bucătar, și ziceau că vor să te omoare. Suna ca o prostie, spusă cu voce tare. Ole Anderson nu-i răspunse. Pe noi ne-au băgat În bucătărie, continuă Nick. Pe tine voiau să te-mpuște când veneai să mănânci. Ole

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
mai erau și alte lucruri În afară de asta și mă bucuram că am coborât de acolo, departe de primăvara nefirească de pe munte, În dimineața asta de mai din vale. Hangiul stătea pe verandă, cu spătarul scaunului rezemat de peretele din spate. Bucătarul stătea lângă el. — Schi-heil! ne strigă hangiul. — Heil! Îi răspunserăm, rezemând schiurile de zid și lăsând rucsacurile din spate. Cum a fost sus acolo? — Schön. Cam mult soare totuși. — Da. Pe vremea asta e mereu prea mult soare. Bucătarul stătea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
spate. Bucătarul stătea lângă el. — Schi-heil! ne strigă hangiul. — Heil! Îi răspunserăm, rezemând schiurile de zid și lăsând rucsacurile din spate. Cum a fost sus acolo? — Schön. Cam mult soare totuși. — Da. Pe vremea asta e mereu prea mult soare. Bucătarul stătea pe scaunul lui. Hangiul intră cu noi, Își deschise biroul și ne aduse scrisorile primite Între timp. Erau un morman de scrisori și câteva ziare. — Să luăm niște bere, spuse John. — Da. Și-o bem Înăuntru. Proprietarul ne aduse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
moară de apă. În fața morii vedeam un buștean lung În care tăia un ferăstrău. Părea că taie de unul singur, nesupravegheat. Patru ciori mergeau pe câmpul Înverzit. Alta le privea din copac. Uitându-mă afară, pe verandă, Îl văzui pe bucătar ridicându-se de pe scaun și traversând holul care ducea În bucătărie. Înăuntru, lumina soarelui se răsfrângea În paharele goale de pe masă. John se culcă cu capul pe coate. Uitându-mă pe fereastră, văzui doi bărbați care urcau treptele hanului. Intrară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
fața Îi era albă și mâinile la fel, albe și mici. — N-ai de gând s-o Închizi odată? — Ba da, sigur, spusei, Închizând ușa. — Mulțumesc, spuse. Unul dintre bărbați chicoti. — Ai mai avut de-a face vreodată cu un bucătar? Îmi spuse cel care chicotise. — Nu. — Păi, poți să ai de-a face cu ăsta, spuse, uitându-se spre bucătar. Îi plac treburile astea. Bucătarul se uită În altă parte strângând din buze. — Își dă cu suc de lămâie pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
da, sigur, spusei, Închizând ușa. — Mulțumesc, spuse. Unul dintre bărbați chicoti. — Ai mai avut de-a face vreodată cu un bucătar? Îmi spuse cel care chicotise. — Nu. — Păi, poți să ai de-a face cu ăsta, spuse, uitându-se spre bucătar. Îi plac treburile astea. Bucătarul se uită În altă parte strângând din buze. — Își dă cu suc de lămâie pe mâini, spuse tipul. Nu și le-ar băga În apa de la vase pentru nimic În lume. Uită-te și tu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Mulțumesc, spuse. Unul dintre bărbați chicoti. — Ai mai avut de-a face vreodată cu un bucătar? Îmi spuse cel care chicotise. — Nu. — Păi, poți să ai de-a face cu ăsta, spuse, uitându-se spre bucătar. Îi plac treburile astea. Bucătarul se uită În altă parte strângând din buze. — Își dă cu suc de lămâie pe mâini, spuse tipul. Nu și le-ar băga În apa de la vase pentru nimic În lume. Uită-te și tu ce albe sunt. Una dintre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
avut vreo sută șaptej’ de kile. Toate trei purtau rochii din alea care fac ape. Stăteau pe bancă, una lângă alta. Erau uriașe. Celelalte erau doar curve obișnuite, blonde oxigenate. — Uite ce mâini are, spuse tipul, arătând cu capul spre bucătar. Curva râse din nou, cutremurându-se. Bucătarul se-ntoarse spre ea și se răsti: — Ditamai muntele scârbos de carne ce mai ești și tu! Ea continuă să râdă și să se cutremure. — O, Doamne, spuse cu o voce plăcută, o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
trei purtau rochii din alea care fac ape. Stăteau pe bancă, una lângă alta. Erau uriașe. Celelalte erau doar curve obișnuite, blonde oxigenate. — Uite ce mâini are, spuse tipul, arătând cu capul spre bucătar. Curva râse din nou, cutremurându-se. Bucătarul se-ntoarse spre ea și se răsti: — Ditamai muntele scârbos de carne ce mai ești și tu! Ea continuă să râdă și să se cutremure. — O, Doamne, spuse cu o voce plăcută, o, Dumnezeule! Celelalte două curve, alea grase, tăceau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
două curve, alea grase, tăceau placide, de parcă nu s-ar fi simțit, da’și ele erau mari, aproape la fel de masive ca cea mai mare. Treceau și ele de o sută douășcinci. Celelalte două păstrau o atitudine demnă. Dintre bărbați, În afară de bucătar și de cel care vorbise, mai erau doi tăietori de lemne, dintre care unul asculta cu interes, dar era timid, și altul care parcă se pregătea să spună ceva; și mai erau doi suedezi. Doi indieni stăteau la capătul băncii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
ai urca pe-o claie de fân. Eu am izbucnit În râs și i-am povestit și lui Tommy. — Să mor dac-am mai văzut vreun loc ca ăsta, zise el. Uită-te și tu la alea trei. Apoi vorbi bucătarul: — Câți ani aveți, băieți? — Eu am nouășase și el șaijnouă, spuse Tommy. — Hă, hă, hă, râse curva grasă, cutremurându-se. Chiar c-avea o voce frumoasă. Celelalte curve nici nu zâmbiră măcar. — Of, nu puteți să vă purtați și voi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
băieți? — Eu am nouășase și el șaijnouă, spuse Tommy. — Hă, hă, hă, râse curva grasă, cutremurându-se. Chiar c-avea o voce frumoasă. Celelalte curve nici nu zâmbiră măcar. — Of, nu puteți să vă purtați și voi ca oamenii? spuse bucătarul. V-am Întrebat doar din politețe. — Șapteșpe și nouășpe, Îi spusei eu. — Ce te-a apucat? spuse Tommy Întorcându-se spre mine. — Stai liniștit. — Mie să-mi ziceți Alice, spuse curva cea grasă și Începu să se cutremure din nou

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Stai liniștit. — Mie să-mi ziceți Alice, spuse curva cea grasă și Începu să se cutremure din nou. — Așa te cheamă pe bune? Întrebă Tommy. — Sigur, spuse ea. Nu mă cheamă Alice? Continuă, Întorcându-se spre tipul care stătea lângă bucătar. — Ba da, Alice. — Ți se potrivește, spuse bucătarul. — Păi, oricum, pe bune c-așa mă cheamă. — Și pe celelalte fete cum le cheamă? Întrebă Tom. — Hazel și Ethel, răspunse Alice. Hazel și Ethel zâmbiră. Nu erau prea istețe. Pe tine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
curva cea grasă și Începu să se cutremure din nou. — Așa te cheamă pe bune? Întrebă Tommy. — Sigur, spuse ea. Nu mă cheamă Alice? Continuă, Întorcându-se spre tipul care stătea lângă bucătar. — Ba da, Alice. — Ți se potrivește, spuse bucătarul. — Păi, oricum, pe bune c-așa mă cheamă. — Și pe celelalte fete cum le cheamă? Întrebă Tom. — Hazel și Ethel, răspunse Alice. Hazel și Ethel zâmbiră. Nu erau prea istețe. Pe tine cum te cheamă? o Întrebai pe una dintre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
blonda oxigenată. Nu cu voi. — Scuipă foc, gagica, spuse bărbatul. Scorpie mică. Prima blondă se uită la cealaltă, clătinând din cap: — Ai dracu’ retarzi. Alice Începu din nou să râdă și să se cutremure. Nu-i nimic de râs, spuse bucătarul. Râdeți cu toții, da’ nu-i nimic de râs. Voi unde trebuie să ajungeți, băieți? — Da’ tu unde te duci? Întrebă Tom. — Tre’ să ajung În Cadillac. Ați fost vreodată? Surioara mea stă acolo. — Da’ și el e tot o surioară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Tom. — Tre’ să ajung În Cadillac. Ați fost vreodată? Surioara mea stă acolo. — Da’ și el e tot o surioară, spuse tipul cu pantalonii de piele Întoarsă. — Nu vrei să-ncetezi cu chestiile astea? Nu putem vorbi ca oamenii? spuse bucătarul. — Din Cadillac sunt Steve Ketchel și Ad Wolgast, vorbi și tipul timid. — Steve Ketchel, spuse una din blonde cu o voce Înaltă, ca și cum numele ăla i-ar fi aprins un beculeț. Propriul său tată l-a Împușcat și l-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]