1,277 matches
-
și cu Orci. În 1998, el a reușit să înregistreze în interiorul zidurilor de la Palatul Potala din Lhasa, Tibet. Horn a fost primul occidental căruia i se acordă permisiunea de a interpreta în interiorul acestei structuri massive, considerată drept legătura spirituală a budismului tibetan. Horn urma să se întoarcă în Tibet în 2003, pentru filmări pe muntele sfânt Kailash, unde Horn urma să împrăștie cenușa partenerului său de călătorie, călugăr budist Lama Tenzin. Fiind un practicant al muzicii jazz, multe din lucrările sale
Paul Horn () [Corola-website/Science/326270_a_327599]
-
Gao Xingjian. Arta se dezvoltată pe teritoriul Chinei începînd din mileniul al IV-lea î.Hr.. Pagodele, templele, palatele prezintă o arhitectură specifică, realizată la început din lemn, apoi din cărămidă și piatră, cu o bogată decorație sculptată, influențată, după pătrunderea budismului, de arhitectura indiană. Din timpul dinastiei Ming (1368 - 1644) datează construcția actualului Beijing (începutul sec. al XV-lea) și reconstrucția Marelui Zid (construit în sec. al III-lea î.Hr.). Primele manifestări din sculptură sînt legate de cult. Ele sunt realizate
Chinezi Han () [Corola-website/Science/326335_a_327664]
-
Giorgi, și care l-a îndemnat pe Csoma să învețe limba tibetană. Cu scrisori de recomandare din partea lui Moorcroft, Csoma a fost acceptat de o mănăstire budistă din Zanskar din Munții Hindukuș în 1823, unde a studiat limba tibetană și budismul. Csoma, care a folosit numele Skander Beg la începutul călătoriei sale, a fost primul european care a ajuns prin acele locuri. Între 1827-1834 a fost bursier al guvernului britanic la Ladakh, călătorind încă de două ori în Tibet. Din 1831
Sándor Kőrösi Csoma () [Corola-website/Science/322711_a_324040]
-
a limbii tibetane, "A Grammar of the Tibetan Language" (publicată la Calcutta), iar un an mai târziu un dicționar tibatano-englez, "Essay towards a dictionary Tibetan and English" (Calcutta). Tot în 1835 a publicat "Analysis of the Kandjur", o descriere a budismului. A murit de malarie la Darjeeling, unde este înmormântat.
Sándor Kőrösi Csoma () [Corola-website/Science/322711_a_324040]
-
nivelul unui, grup, societate, etc. Cele mai puriste forme de comportament prosocial sunt motivate de altruism, altruist un interes în a ajuta o altă persoană. Altruismul este predat de fiecare religie practicată pe scară largă în lume -, iudaism, islamism, hinduism, budism și creștinism Circumstanțele cele mai probabile pentru apariția altruismului sunt empatia pentru un individ în nevoie, sau o relație strânsă între binefăcător și destinatar. Multe comportamente care apar prosocial altruistă sunt, de fapt, motivate de norma de reciprocitate, care este
Comportament prosocial () [Corola-website/Science/322167_a_323496]
-
fost pedepsit să devină un cerșetor timp de doisprezece ani. În cele din urmă Brahma l-a iertat și întâmplarea a fost dată uitării. Bhairava este considerat protector al zeităților hinduse de sex feminin. De asemenea el este venerat în budism și jainism.
Bhairava () [Corola-website/Science/329546_a_330875]
-
्वर lit. "Domnul care se uită în jos") este un bodhisattva care încorporează compasiunea tuturor Buddha. În diferite culturi apare pictat ca fiind femeie, în altele că bărbat, este unul dintre cei mai vast venerați bodhisattva, în principal în Budismul Mahayana și Budismul Vajrayana , dar și neoficial în Budismul Theravada. Numele original al acestui bodhisattva a fost Avalokitasvara. Numele chinezesc pentru Avalokitasvara este Guănshìyīn Púsà (觀世音菩薩), fiind o traducere pentru numele de dinainte "Avalokitasvara Bodhisattva". Acest bodhisattva este descris în
Avalokiteśvara () [Corola-website/Science/327682_a_329011]
-
Domnul care se uită în jos") este un bodhisattva care încorporează compasiunea tuturor Buddha. În diferite culturi apare pictat ca fiind femeie, în altele că bărbat, este unul dintre cei mai vast venerați bodhisattva, în principal în Budismul Mahayana și Budismul Vajrayana , dar și neoficial în Budismul Theravada. Numele original al acestui bodhisattva a fost Avalokitasvara. Numele chinezesc pentru Avalokitasvara este Guănshìyīn Púsà (觀世音菩薩), fiind o traducere pentru numele de dinainte "Avalokitasvara Bodhisattva". Acest bodhisattva este descris în diferite moduri ca
Avalokiteśvara () [Corola-website/Science/327682_a_329011]
-
este un bodhisattva care încorporează compasiunea tuturor Buddha. În diferite culturi apare pictat ca fiind femeie, în altele că bărbat, este unul dintre cei mai vast venerați bodhisattva, în principal în Budismul Mahayana și Budismul Vajrayana , dar și neoficial în Budismul Theravada. Numele original al acestui bodhisattva a fost Avalokitasvara. Numele chinezesc pentru Avalokitasvara este Guănshìyīn Púsà (觀世音菩薩), fiind o traducere pentru numele de dinainte "Avalokitasvara Bodhisattva". Acest bodhisattva este descris în diferite moduri ca fiind bărbat sau femeie și se
Avalokiteśvara () [Corola-website/Science/327682_a_329011]
-
personale și voluntare, nu a unor porunci sau mesaje divine. Al treilea precept din "Cele Cinci Precepte" impune „Să eviți să comiți imoralități sexuale”. Totuși din ce constă imoralitățile sexuale este ceva vag și adesea controversat, iar diferite școli ale budismului au interpretări diferite ale "Celor Cinci Precepte". Trebuie înțeles că budismul, în mod practic, a fost propus de Buddha ca o metodă prin care oamenii pot să iasă din suferință, să scape din ciclul reincarnărilor și să atingă iluminarea prin
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
treilea precept din "Cele Cinci Precepte" impune „Să eviți să comiți imoralități sexuale”. Totuși din ce constă imoralitățile sexuale este ceva vag și adesea controversat, iar diferite școli ale budismului au interpretări diferite ale "Celor Cinci Precepte". Trebuie înțeles că budismul, în mod practic, a fost propus de Buddha ca o metodă prin care oamenii pot să iasă din suferință, să scape din ciclul reincarnărilor și să atingă iluminarea prin a-și învinge ignoranța, poftele și prin realizarea biunivocei vacuități a
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
iluminării. Se poate de asemenea susține că pentru o persoană laică atenția "excesivă" acordată plăcerii sexuale poate fi un mod de a nu urma calea de mijloc. Totuși, asta nu se aplică stimulării sexuale moderate și sănătoase, conform multor tradiții. Budismul predică de asemenea importanța compasiunii și atenției, deci este teoretic posibil ca masturbarea să permită cuiva să se lipsească de imoralități sexuale grave care ar putea dăuna altor ființe simțitoare, ea fiind în această situație permisibilă ba chiar încurajată. Atât
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
com sugerează ca masturbarea este lipsită de daune pentru un laic, fiind cel puțin în afara domeniului karmic. Călugărul theravadin realizat Bhante Shravasti Dhammika citează Vinaya Pitaka în ghidul online Guide to Buddhism A to Z, afirmând următoarele: Sublinierea castității în budism este cu atât mai aplicabilă pentru bhikkus și bhikkunis (călugări și călugărițe), de la care el se așteaptă să urmeze Vinaya (codul etic tradițional pentru călugării și călugăritele budiști). Ei nu doar că trăiesc în celibat, dar trebuie să lupte să
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
călugării și călugăritele budiști). Ei nu doar că trăiesc în celibat, dar trebuie să lupte să-și înfrângă dorințele mult mai mult ca laicii. În Theravada, masturbarea este menționată ca fiind mai dăunătoare pentru Upăsaka și Upăsikă (laicii care aprofundează budismul urmând mai multe precepte) care practică cele Opt Precepte în zilele de Uposatha, care au un mod de viață mai ascetic care nu permite masturbarea. Exista de asemenea referințe în Upasakasila Sutra, în particular: Fraza „sexul legat de corpul propriu
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
care nu permite masturbarea. Exista de asemenea referințe în Upasakasila Sutra, în particular: Fraza „sexul legat de corpul propriu” se referă în general la masturbare și este definită de adâncirea preceptelor ca nefiind imoralitate sexuală pentru Upăsaka și Upăsikă în budismul chinez. Astfel, în budism masturbarea și permiterea ei depind cel mai adesea de circumstanțe, depinzând de nivelul propriu de urmare a preceptelor și de a avea sau nu statut de monah. Povestea biblică a lui Onan este în mod tradițional
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
Exista de asemenea referințe în Upasakasila Sutra, în particular: Fraza „sexul legat de corpul propriu” se referă în general la masturbare și este definită de adâncirea preceptelor ca nefiind imoralitate sexuală pentru Upăsaka și Upăsikă în budismul chinez. Astfel, în budism masturbarea și permiterea ei depind cel mai adesea de circumstanțe, depinzând de nivelul propriu de urmare a preceptelor și de a avea sau nu statut de monah. Povestea biblică a lui Onan este în mod tradițional legată de menționarea masturbării
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
și încearcă să o venereze. Cultul ei individual este rezervat adorării eroice, tantrice, de către "tantrika", sau asceți care renunță la lume. Chinamasta este recunoscută și de către hinduși și de către budiști. Este în strânsă legatură cu Chinnamunda - forma decapitată a zeiței budismului tibetan . Chinamasta este populară în Tantra și în budismul tibetan, unde este numită Chinnamunda(“cea cu capul retezat”) - forma decapitată a zeiței sau Vajravarahi - o formă teribilă a celei din urmă, care este zugrăvită în mod similar cu Chinamasta. Textele
Chinnamasta () [Corola-website/Science/327969_a_329298]
-
rezervat adorării eroice, tantrice, de către "tantrika", sau asceți care renunță la lume. Chinamasta este recunoscută și de către hinduși și de către budiști. Este în strânsă legatură cu Chinnamunda - forma decapitată a zeiței budismului tibetan . Chinamasta este populară în Tantra și în budismul tibetan, unde este numită Chinnamunda(“cea cu capul retezat”) - forma decapitată a zeiței sau Vajravarahi - o formă teribilă a celei din urmă, care este zugrăvită în mod similar cu Chinamasta. Textele budhiste vorbesc despre nașterea Chinnamundei budiste(apariția Chinnamundei în
Chinnamasta () [Corola-website/Science/327969_a_329298]
-
să atingă dimensiuni de la câțiva cm până la 2-3 m. Omul de zăpadă este cunoscut în Lituania sub numele de „"Omul fără minte"”. În Japonia, se numește „"Yuki Daruma"”, poartă pe cap o găleată răsturnată și are o strânsă legătură cu budismul. În Unicode, simbolul « om de zăpadă » este U+2603. Imagini
Om de zăpadă () [Corola-website/Science/328010_a_329339]
-
sunt cele mai importante texte sacre ale budismului. Acestea sunt texte ce conțin predici din timpul vieții lui Buddha. Cuvântul "sūttras" vine din limba sanscrită și înseamnă "predică" sau "discurs". au fost predicile făcute de către Buddha în timpul vieții sale. La scurt timp după moartea sa, a fost organizat
Sūtrele () [Corola-website/Science/330638_a_331967]
-
vieții sale. La scurt timp după moartea sa, a fost organizat Primul consiliu budist, unde călugării budiști au luat hotărârea să scrie predicile sale pe hârtie. Acestea au devenit ulterior sūtrele de astăzi, textele canonice și cele mai importante ale budismului, împreună cu Vinaya, regulile monahale. Înițial au fost nouă sūtre, apoi doisprezece, apoi numărul lor a tot crescut ajungând la un număr extrem de mare.
Sūtrele () [Corola-website/Science/330638_a_331967]
-
(Limba sanscrită: मण्डल "Maṇḍala") constituie un simbol și totodată un ritual, originare din Hinduism și din Budism, reprezentând Universul. este o diagramă circulară ce păstrează cu rigoare o anumită simetrie care se concentrează cu toată forța asupra unui centru, având ca structură tipică împărțirea suprafeței în patru segmente egale. Termenul "mandala" este moștenit din limba sanscrită și
Mandala () [Corola-website/Science/330642_a_331971]
-
este o sectă budistă ezoterică , a budismului Mahayana și una dintre numeroasele școli majore ale budismului japonez. Numele de "shingon" vine din limba sanscrită și înseamnă "cuvântul adevărului". Ideile școlii au apărut în secolul al VIII-lea, în China, odată cu venirea călugărului indian Śubhakarasiṃha. După conceptul lui
Shingon () [Corola-website/Science/330647_a_331976]
-
este o sectă budistă ezoterică , a budismului Mahayana și una dintre numeroasele școli majore ale budismului japonez. Numele de "shingon" vine din limba sanscrită și înseamnă "cuvântul adevărului". Ideile școlii au apărut în secolul al VIII-lea, în China, odată cu venirea călugărului indian Śubhakarasiṃha. După conceptul lui, toate ființele posedă natura lui Buddha. El mai considera
Shingon () [Corola-website/Science/330647_a_331976]
-
divin al sectei și în magia și misterele practicate în timpul ceremoniilor. Multe ritualuri le regăsim și în secta Tendai. Cu toate că Shingon avea un număr mare de adepți, iar influența sa rivaliza cu Tendai, ambele secte au suferit odată cu apariția sectelor budismului Jōdo și a altor școli budiste. În ziua de astăzi, Shingon rămâne o sectă foarte importantă în Japonia.
Shingon () [Corola-website/Science/330647_a_331976]