1,635 matches
-
realizat roman, prin complexitatea construcției și a personajelor este care s-a vândut în Japonia în peste 300000 de exemplare. Mishima a izbutit să dea o foarte verosimilă justificare psihologică unui gest criminal - incendierea faimosului Pavilion de Aur al templului budist Rokuon-ji din Kyoto. Incendierea monumentului național de către un ministrant budist suferind de tulburări psihice, fapt autentic, petrecut în iulie 1950, a constituit însă numai punctul de plecare al romanului, pentru că Mishima a transfigurat artistic evenimentul, pentru a crea o lume
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
s-a vândut în Japonia în peste 300000 de exemplare. Mishima a izbutit să dea o foarte verosimilă justificare psihologică unui gest criminal - incendierea faimosului Pavilion de Aur al templului budist Rokuon-ji din Kyoto. Incendierea monumentului național de către un ministrant budist suferind de tulburări psihice, fapt autentic, petrecut în iulie 1950, a constituit însă numai punctul de plecare al romanului, pentru că Mishima a transfigurat artistic evenimentul, pentru a crea o lume care-și are propria realitate. "Templul de aur" a fost
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
1985, la Editura "Univers", apoi în anul 2000 la Editura "Humanitas", în colecția "Cartea de pe noptieră". Romanul este confesiunea lui Mizoguchi un tânăr, debil fizic și bâlbâit, respins de toți cei din jurul său pentru aceste handicapuri. Fiu al unui preot budist sărac, Mizoguchi incendiază templul la care fusese primit pentru a se iniția și a deveni preot, ca și tatăl său. Întreg romanul e o poveste care conduce în final la acest sacrilegiu. Călugărul, un tânăr desfigurat și bâlbâit, cu un
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
îl răsplătește cu două cartușe de țigări Chesterfield. Imaginea "Templului de aur" se amestecă, într-o proiecție suprarealistă, cu viziunea puternic sexualizată a sânului unei femei conducând la gestul final al arderii din temelii a templului. Una dintre pildele filozofiei budiste pe care starețul o citește în momentul în care Japonia capitulează e cea în care călugărul Nansen ucide o pisică. O pisică apărută în templu îi împarte pe locuitorii templului în două tabere, iar starețul Nansen o ucide pentru a
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
prințesa tailandeză, preocuparea lui Honda constă în implicațiile dezvăluirii misterului vieții. Al patrulea volum "Tennin gozui" ("Decăderea unui înger", 1971) sintetizează teme din cele trei volume precedente: decăderea tradițiilor japoneze de curte și al idealului samurailor; esența și valoarea filozofiei budiste; și la baza tuturor acestor teme, viziunea apocaliptică a lui Mishima cu privire la opera modernă, prevestind într-un anume fel “sfârșitul care se apropie”. Unii critici consideră tetralogia lui Mishima drept o ilustrare simbolică a destinului națiunii japoneze în secolul al
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
asigurate de oameni diferiți, deci se pare că ele pot fi citite separat. Dar aceasta se poate face numai cu primele două volume, celelalte fiind greu inteligibile fără trimiteri la primele. Stilul tetralogiei se adâncește tot mai mult în doctrina budistă, ceea ce o face prea puțin atractivă publicului cititor. Aceste cărți sunt oarecum greu de citit, datorită faptului că în ele apar multe reflectări budiste, pe măsură ce Honda încearcă să înțeleagă conceptul reîncarnării. Bibliografie: C.B., „Yukio Mishima: “Marea fertilității””, „Studii nipone” (An
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
fiind greu inteligibile fără trimiteri la primele. Stilul tetralogiei se adâncește tot mai mult în doctrina budistă, ceea ce o face prea puțin atractivă publicului cititor. Aceste cărți sunt oarecum greu de citit, datorită faptului că în ele apar multe reflectări budiste, pe măsură ce Honda încearcă să înțeleagă conceptul reîncarnării. Bibliografie: C.B., „Yukio Mishima: “Marea fertilității””, „Studii nipone” (An I, nr. 1, 2000) Care ar putea fi motivele sinuciderii lui Mishima? Presa japoneză a vremii s-a limitat doar la câteva explicații. Printre
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
Budismul tibetan (numit impropriu și lamaism, după numele acordat gurușilor religioși ai ramurii, acela de "lama") este corpul de doctrina și instituții budiste caracteristic Tibetului și regiunii munților Himalaya. O învățătură complexă și sincretica, axată pe punerea în practică a unor metode valabile pentru fiecare din nivelurile condiției umane: Theravada, Mahayana, Vajrayana (Calea tantrica) și Ați (Dzogcen). Liderul spiritual al budiștilor tibetani este
Budism tibetan () [Corola-website/Science/298944_a_300273]
-
și instituții budiste caracteristic Tibetului și regiunii munților Himalaya. O învățătură complexă și sincretica, axată pe punerea în practică a unor metode valabile pentru fiecare din nivelurile condiției umane: Theravada, Mahayana, Vajrayana (Calea tantrica) și Ați (Dzogcen). Liderul spiritual al budiștilor tibetani este Dalai Lama . Uneori acest tip de budism mai este numit și "budism ezoteric" sau "budism tantric" , datorită diverselor ritualuri și ceremoni magice ce țin de Tantra și de alte învățături mistice . Astăzi, budismul tibetan are mulți adepți în
Budism tibetan () [Corola-website/Science/298944_a_300273]
-
al nemulțumirii lui Stalin privind acțiunile liderului comunist mongol Peljidiin Genden. Genden, printre altele, redusese aplicarea economiei planificate, refuzase să-și dea acordul pentru amplasarea de baze militare sovietice pe teritoriul Mongoliei și respinsese ordinul lui Stalin pentru "lichidarea" călugărilor budiști. Atunci când Stalin a sporit presiunile exercitate asupra Mongoliei, Genden l-a acuzat de imperialism. În 1936, Genden a fost înlăturat de la conducere, fiind, în scurt timp, arestat și apoi ucis. Cioibalsan, dispus să urmeze fără discuții dispozițiile lui Stalin, a
Horlooghiin Cioibalsan () [Corola-website/Science/298940_a_300269]
-
Mongolia din 1932 până în 1936. Genden a frânat punerea în practică a unei economii planificate, a refuzat să permită trupelor sovietice să își constituie baze în Mongolia, și nu a respectat un ordin al lui Stalin de a "lichida" călugării budiști. În 1936, Horloogiin Cioibalsan a ajuns, cu sprijin sovietic, lider al PPRM și șef al guvernului. Genden a fost arestat și executat, iar partizanii săi au fost marginalizați. Cioibalsan era un discipol de-al lui Iosif Stalin i a emulat
Republica Populară Mongolă () [Corola-website/Science/298941_a_300270]
-
religia islamică, dar există și țări în care predomină alte religii: iudaică (în Israel) și ortodoxă (în Armenia și Gruzia). În sudul Asiei predomină religia hindusă (India), iar în peninsula Indochina, cea budistă. În Asia de Est este predominantă religia budistă, combinată cu religia taoistă (în China și Coreea) și cea șintoistă (Japonia). În Golful Persic și în preajma Mării Caspice industria predominantă este cea energetică, în timp ce în țări precum India, China, Japonia, Coreea de Sud activitatea majoritară se desfășoară în cadrul industriei energiei electrice
Asia () [Corola-website/Science/297757_a_299086]
-
bolul împăratului, făcând culoarea apei să se schimbe. Curios din fire, Shennong lua o sorbitura și fu plăcut surprins de aroma și de proprietățile revigorante ale băuturii. Altă legendă, din vremea dinastiei Tang, atribuie răspândirea ceaiului lui Bodhidharma, fondatorul școlii budiste Zen. Acesta, după ce meditase în fața unui zid timp de nouă ani, s-a întâmplat să adoarmă. Disprețuindu-se pentru slăbiciunea să, isi taie pleoapele și acestea căzură pe pamant unde prinseră rădăcini, din ele crescând tufe de ceai. Dovezi materiale
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
și a calităților sale medicinale. Ceainăriile atrăgeau artiștii vremii, unul dintre ei, Lu Yu (723-804) fiind autorul primului tratat despre ceai: "Cha Jing (Obiceiurile ceaiului)". Cam în aceeași perioadă (648-749), ceaiul a fost introdus și în Japonia de către un călugăr budist, "Gyoki"; el a plantat arbuștii în 49 de grădini ale templelor; în secolul al XIII-lea un preot Zen a creat Ceremonia ceaiului ("Cha-no-yu"). Pe la sfârșitul secolului al XVI-lea apar mențiuni rare despre acest obicei și la europeni, autorii
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
prin lovire tăiere sau apăsare se poate spune că interviul de presă a ajuns să cunoască în publicistica românească un loc de primă însemnătate parte din fosta pădure a fost păstrată fiind un loc de plimbare preferat al locuitorilor comunitatea budistă ocupă un rol important în mijlocirea eliberării credinciosului charlie este un bun catolic care încearcă să împace credința cu violența vieții din jurul său difuzia ionilor este alt factor care duce la apariția potențialului de repaus în alte țări musulmane narghileaua
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
în afară de cel bizantin capa a înlocuit definitiv felonul vechi alții susțin că bătălia înseamnă doar respingerea unui raid și nu a fost un eveniment marcant de altfel capitala este centrul religios al țării precum și un centru important al întregului cult budist produsele rezultate din agricultură sunt comercializate în piețele ieșene totuși propoziția a fost înlocuită mai târziu ca urmare a reacției utilizatorilor apariția ei este fiziologică dacă survine după un efort fizic digestiv sau după emoții plaja fiind un mediu mereu
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
spectacole înăuntrul bisericilor sau în piețele din fața lor mai ales cu ocazia festivalelor religioase se încearcă creșterea calității vieții pentru persoanele cu dizabilități de dezvoltare si familiile acestora dar nici una din aceste propuneri nu a fost pusă în practică Școlile budiste timpurii sunt școlile în cadrul cărora budismul a fost divizat în primele secole decizia- persoana se angajează în activități care conduc la opțiunea de a adopta sau dimpotrivă de a respinge inovația cred că victoriile adunate până acum pot contribui la
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
docent la Universitatea din Berlin până în anul 1831, când, din cauza unei epidemii de holeră, a cărei victimă a fost Hegel, se refugiază la Frankfurt am Main, unde va trăi retras până la sfârșitul vieții ca filozof liber. Aici începe studiul filozofiei budiste și hinduiste precum și al misticilor creștinismului primitiv, fiind influențat în special de Meister Eckhart și Jakob Böhme. În acest timp îi apar lucrările "Voința în natură" ("Über den Willen in der Natur", 1836), "Cele două probleme de bază ale eticii
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
Schopenhauer și a avut, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea până în actualitate, o influență crescândă asupra gândirii filozofice. Concepțiile lui Schopenhauer asupra literaturii și artei sunt o consecință directă a pesimismului său și a influenței filozofiei budiste. Voința este un impuls existențial care nu dă nici o satisfacție, dimpotrivă, creând permanent noi necesități ce nu pot fi în întregime satisfăcute, devine o sursă de suferință. De aceea nu poate exista o fericire de durată; viața este o vale
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
modalitate a comportamentului moral. Prin compătimire și înțelegerea suferinței lumii, omul își depășește egoismul și se identifică cu semenii săi ("Über die Grundlage der Moral", 1840). Metafizica lui Schopenhauer poartă eticheta budismului; tot astfel etica sa este impregnată de concepția budistă asupra lumii și de misticismul creștin. La apariția operelor sale, Schopenhauer nu s-a bucurat de o atenție deosebită. Mai târziu însă, mulți s-au revendicat de la gândirea sa. În domeniul filozofiei a exercitat o influență deosebită asupra gândirii lui
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
lumii s-a identificat ca aparținând uneia din cele trei religii abrahamice tradiționale (33% creștini, 21% musulmani, 0.22% evrei). Alte religii avraamice includ Credința Bahá'í, Samaritanismul, Mișcarea Rastafari, Yazidismul și Biserica unificării. Din restul de 46%, 6% sunt budiști, 13% hinduși, 6% religii tradiționale chineze, 6% cu diferite alte religii și 16% nereligioși (atei, agnostici, sau persoane care au răspuns cu „fără religie” în cadrul studiilor efectuate). Majoritatea acestor religii implică credința într-un zeu sau în mai mulți zei
Dumnezeu () [Corola-website/Science/297907_a_299236]
-
cu multe minorități în regiunile urbane. Între 80% și 90% din populația musulmană este Sunni, ceilalți formând câteva subgrupuri Shi'i, majoritatea din descendenți asiatici. Putem întâlni de asemenea comunități active ale altor grupuri religioase, mai ales pe continent, ca budiști, hinduși și Baha`is. Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 7 obiective din această țară.
Tanzania () [Corola-website/Science/297922_a_299251]
-
un ordin inițiatic ai cărui membri sunt înfrățiți prin idealuri comune morale, spirituale și sociale, prin inițierea conformă unui ritual comun, prin jurământul depus pe una din cărțile sfinte ale marilor religii (Biblia, Coranul, Dao de Jing, Vedele hinduse, Tripitaka budiste, sau alte scrieri considerate sacre) și, în majoritatea ramificațiilor, prin credința într-o „Putere Supremă“ spusă „Mare Arhitect al Universului“. Organizațiile masonice, prezente în majoritatea țărilor, se regăsesc sub forma obediențelor autonome, „mari loje” sau „Mare Orient” (grupări de loji
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
0,56% (1.643), coreenii cu 0,36% (1.049) și alte grupuri mai mici. În total sunt 97 de grupuri etnice trăitoare în republică. Kalmâkia se deosebește de vecini prin aceea că este unicul teritoriu cu populație de confesiune budistă (varianta budismul tibetan) din Europa. Rușii au adoptat în secolul al XVI-lea etnonimul turcic "kalmîc" ("kalmak", "kalmük"), care înseamnă „rămași; rămășițe”, de la tătari. El este însă atestat încă din sec. XIII și XIV. Rușii îi numeau în 1530 „tătarii
Kalmâkia () [Corola-website/Science/298491_a_299820]
-
cultura lor se pierd rapid datorită numărului mic de oameni și a presiunilor de tot felul. Deși unii dintre acești calmîci sunt azi musulmani, cei mai mulți dintre ei, atât din fosta URSS cât și din străinătate, au fost și au rămas budiști tibetani/lamaiști, care-l recunosc pe Sfinția Sa Dalai Lama ca liderul lor spiritual. Există, de asemenea, o comunitate mică kalmîcă în SUA, în statele Pennsylvania și New Jersey. Ei sunt descendenții celor care au emigrat prin Germania, Franța și Iugoslavia
Kalmâkia () [Corola-website/Science/298491_a_299820]