1,960 matches
-
Bunul-simț arătat de manageri facilitează orice Ă de la creativitate la munca În echipă. Comparați totuși regulile de comportament ale lui Washington cu standardele de astăzi și veți vedea că ne-am Îndepărtat de decență și respect. Când nu mai există bun-simț În afacerile din ziua de azi, bunul-simț a fost Înlocuit cu aroganța. Uneori, aroganța este palpabilă, așa cum a fost În cazul unui cunoscut jucător din liga de baseball, care și-a exprimat nemulțumirea față de decizia unui arbitru scuipându-l În
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de la creativitate la munca În echipă. Comparați totuși regulile de comportament ale lui Washington cu standardele de astăzi și veți vedea că ne-am Îndepărtat de decență și respect. Când nu mai există bun-simț În afacerile din ziua de azi, bunul-simț a fost Înlocuit cu aroganța. Uneori, aroganța este palpabilă, așa cum a fost În cazul unui cunoscut jucător din liga de baseball, care și-a exprimat nemulțumirea față de decizia unui arbitru scuipându-l În față. Cel mai adesea, aroganța este manifestată
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
a fost În cazul unui cunoscut jucător din liga de baseball, care și-a exprimat nemulțumirea față de decizia unui arbitru scuipându-l În față. Cel mai adesea, aroganța este manifestată de către manageri, care se cred mai presus decât semenii lor. Bunul-simț este un concept pe cale de dispariție În mediul afacerilor. În vreme ce mulți sunt de părere că este doar un concept Învechit În mediul acesta competitiv, unde trebuie să faci orice ca să supraviețuiești, studiile indică faptul că lipsa de politețe afectează grav
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
un concept Învechit În mediul acesta competitiv, unde trebuie să faci orice ca să supraviețuiești, studiile indică faptul că lipsa de politețe afectează grav performanțele companiilor. Peter Drucker, una dintre cele mai respectate autorități din managementul afacerilor, remarcă faptul că, „atunci când bun-simț nu e, nimic nu e”. Bunul-simț Ă curtoazia și considerația Ă poate transforma o companie medie Într-un jucător serios. Companiile care pun accent pe așa ceva se pot aștepta la beneficii de genul: Ă Angajați care se simt prețuiți și
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
competitiv, unde trebuie să faci orice ca să supraviețuiești, studiile indică faptul că lipsa de politețe afectează grav performanțele companiilor. Peter Drucker, una dintre cele mai respectate autorități din managementul afacerilor, remarcă faptul că, „atunci când bun-simț nu e, nimic nu e”. Bunul-simț Ă curtoazia și considerația Ă poate transforma o companie medie Într-un jucător serios. Companiile care pun accent pe așa ceva se pot aștepta la beneficii de genul: Ă Angajați care se simt prețuiți și apreciați. Ă Puține animozități și conflicte
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
să folosească limbajul vulgar În prezența clienților spun doar atât: „Suntem dispuși să riscăm să vă jignim”. Nimeni n-a pierdut vreodată o comandă pentru că s-a abținut de la folosirea cuvintelor vulgare. Transformarea eșecului În victorie 1. Recunoașteți faptul că bunul-simț este un standard de excelență perfect compatibil cu nevoia de a fi insistent, agresiv sau competitiv. Comportamentul adecvat nu poate duce decât la consolidarea poziției dumneavoastră. De fapt, Într-o lume În care atâtea companii și produse sunt la fel
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de excelență perfect compatibil cu nevoia de a fi insistent, agresiv sau competitiv. Comportamentul adecvat nu poate duce decât la consolidarea poziției dumneavoastră. De fapt, Într-o lume În care atâtea companii și produse sunt la fel, bunele maniere și bunul-simț pot reprezenta un avantaj. 2. Asigurați-vă că personalul dumneavoastră Înțelege principiile etichetei În afaceri. Multe companii, știind că acest lucru reprezintă un avantaj competitiv, Își trimit angajații Ă mai ales pe cei care au contact cu publicul Ă la
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
că poziția dumneavoastră privind conduita adecvată de la birou este Înțeleasă de toată lumea. Dacă o persoană nu se comportă cum trebuie, nu ezitați să-i atrageți atenția. 4. Acceptați responsabilitatea de a prelua conducerea În departamentul dumneavoastră atunci când vine vorba de bun-simț și etichetă. Fie că vă place sau nu, acțiunile managerilor devin etalon. 5. Modelați comportamentul pe care Îl așteptați. Tratați-i pe oameni așa cum ați vrea să fiți tratat Ă sfatul a rămas valabil. Noțiuni de bazătc "Noțiuni de bază
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
posesor de cartelă alimentară și carnet de partid. Printr-o curioasă îmbinare de zel neomarxist și râvnă evanghelică, teologii oficiali ai țărilor socialiste au înfierat „neagra orânduire capitalistă”1. „Înfrățirea între popoare” era legitimată prin recurs la izvoarele patristice. Sfidarea bunului-simț a făcut din omiletica de tip monastic o feudă pentru ecumenismul stângist (altminteri, profund costisitor). Citarea trunchiată din operele unor autori ca Vasile cel Mare sau Ioan Casian a putut dezlega atacul împotriva pieței concurențiale, favorizând ideea centralismului dirijist în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
care utilizează categorii predefinite, bazate pe teorie, prin contrast cu cele empirice induse de text, nu sunt totuși atât de diferite pe cât ar părea, pentru că cititorul se apropie în mod inevitabil de text, având deja anumite presupuneri teoretice sau de bun-simț (Linde, 1993). Care ar fi atunci numărul optim de categorii și cât de largitrebuie să fie ele? Răspunsul la această întrebare depinde în mod firesc de scopurile cercetării, ca și de anumite considerații practice.Cercetătorul urmărește să atingă un echilibru
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
să reprezinte elemente normale, pentru ca o relație fructuoasă să se instaleze între părinți și cadrul didactic. Continuitatea și dezvoltarea acestor relații nu se pot întemeia pe duplicitate, pe minciuni și pe lingușiri, ci pe adevăr, comunicat cu realism și cu bun-simț; e. percepția selectivă și subiectivitatea se referă la împrejurarea că simplul volum al datelor accesibile implică faptul că trebuie să avem o oarecare bază pentru a decide ce mai trebuie să căutăm și la ce să reacționăm. Din acest volum
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sens, un studiu de sociologie care arată că persoanele cele mai cultivate nu sunt, contrar a ceea ce am putea crede, cele mai sceptice, profesorii fiind, de exemplu, printre cei mai atrași de diverse fenomene. Însă, în ciuda convingerii lui Descartes, nu bunul-simț este cel mai bine distribuit în rândul lumii, ci mai curând credulitatea... Căci credințele sunt destul de generale și nu sunt neapărat franceze. Țările nord-americane cred mai degrabă în religiile deprinse din creștinism. De exemplu, credința în Dumnezeu, în Diavol sau
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în ultimă instanță, această poezie vorbește și despre posibilitatea și imposibilitatea reprezentării este îndeajuns de evident, dar nu se poate contesta nici faptul că o face într-un limbaj direct, transparent, substituind aplecarea către obscuritate cu argumentele rațiunii și ale bunului-simț. De aceea nu este cu totul inadecvată afirmația conform căreia poezia lui Francis Ponge întrunește caracteristicile „fabulei”264 (aici fabula este pură descriere, nu povestire), nu numai prin morala implicită sau explicită pe care o presupune, în buna tradiție a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
zi cu zi ajungem ca, până la un punct, fiecare dintre noi să fie un „expert” în problemele ridicate de spațiul de muncă și de viață nemijlocit. Funcționează aici ceea ce se numește cunoașterea la nivelul conștiinței comune, al simțului comun, al bunului-simț, adică sistemul de reprezentări, cunoștințe, explicații și interpretări obținute în mod spontan, fără o cercetare sistematică și după modele științifice, ci doar pe baza activităților și în contextele obișnuite (loc de muncă, familie, organizații politice, cercuri de prieteni etc.). Imaginile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
propun schimbări sociale etc., fără a fi studiat tratate de sociologie și psihologie. (Anticipăm că această foarte evidentă constatare nu este un argument în a susține inoportunitatea existenței și dezvoltării disciplinelor socioumane, a înlocuirii sociologiei științifice cu o „sociologie a bunului-simț”, așa cum mai pledează prin publicațiile noastre anumiți foști teoreticieni ai socialismului științific rămași fără obiect de activitate. În fond, oamenii nu numai că au trăit în grupuri, au socializat copiii și și-au rezolvat numeroasele probleme de natură psihologică și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
două niveluri (comun și științific) în elaborarea de „teorii” este uneori mai degrabăde limbaj. Astfel, în psihosociologia afinităților, spre exemplu, s-au formulat două „teorii” cu privire la mecanismele legării de prietenii (dragoste): a) atracție prin asemănări și b) atracție prin complementaritate. Bunul-simț a condensat și, desigur, într-o anume măsură, a și simplificat aceste explicații prin expresii de genul: a) „cine se aseamănă se adună” și b) „contrariile se atrag”. Cititorul ar putea face un interesant și, probabil, util exercițiu de transcriere
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
trebuia luptat pentru a demonstra necesitatea rigorii și profesionalismului în culegerea și interpretarea informațiilor din științele sociale. 2.2. Limite generale ale cunoașterii comunetc "2.2. Limite generale ale cunoașterii comune" Recunoașterea virtuților pe care le are cunoașterea pe baza bunului-simț (comună,cotidiană) și a faptului că, pe linia ideilor generale, a teoriilor, ea nu se situează uneori mult sub valoarea celei științifice trebuie completată cu evidențierea neajunsurilor, limitelor, riscurilor și erorilor pe care acest tip de cunoaștere le comportă, deducând
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau aproape total) rațional, așa cum este el presupus în teoria alegerii raționale, dar nici prins cu o atât de mare frecvență în erori logico-cognitive, după cum ne lasă să deducem experimentele de natură cognitivistă. Pot fi evidențiate și alte erori ale bunului-simț (vezi, de exemplu, Mihu, 1992 și 1996), cum ar fi aceea a recurgerii la expresia „excepția întărește regula”. Atunci când observațiile obținute în cercetare infirmă ideile noastre, suntem tentați - și de multe ori o și facem - să ne apărăm propriile concluzii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
altă parte, cred că întrebările deschise tind să furnizeze un material ce este extrem de variabil, cu o slabă fidelitate (reliability) și dificil de codificat (Foddy, 1993, p. 127). Autorul menționat consideră că argumentele în favoarea întrebărilor deschise sunt invocate pe baza bunului-simț și că nu toate rezistă unei analize temeinice. El comentează, pe rând, următoarele teze: 1. Întrebările deschise nu sugerează răspunsuri. Este probabil principalul argument ce se invocă - și, de cele mai multe ori, pe bună dreptate - în favoarea acestor întrebări. Este limpede că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
construirea scalei lui Edwards și în pretenția sa de a putea controla astfel, prin ponderări, respectiva variabilă era implicat postulatul că toți subiecții percep, în esență, același dezirabil, că fiecare item are o încărcătură specifică absolută de dezirabil. Or, așa cum bunul-simț ne sugerează și cum au arătat diferitele studii în domeniu, dezirabilul nu este atât de omogen; e necesar să avem în vedere și grupul de referință al subiectului și, nu în ultimul rând, concepția personală, individuală despre dezirabil. S-a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de regulă, cea solicitată prin cercetările pe bază de anchetă. Și ele se referă nu numai la reconstituirea a ceea ce au simțit și gândit indivizii, ci și la întrebările factuale, la evenimente, activități, acțiuni. O primă constatare este una de bun-simț, și anume: cu cât intervalul de timp dintre desfășurarea unui eveniment și chestionare (despre respectivul eveniment) este mai mare, cu atât probabilitatea de a apărea răspunsuri greșite sau nonrăspunsuri crește. Această idee își găsește confirmarea în cercetările cu caracter metodologic
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ale valorilor reale la nivel de populație, de care cele culese diferă cu certitudine, cel puțin din cauza formei selective a studiului (presupunând, ceea ce vom face în continuare, că nu mai intervin și alte erori). De aici decurg unele lucruri aproape de bun-simț, încât este inexplicabil cum pot fi atât de des ignorate. Mai întâi, să menționăm o chestiune elementară: exprimarea cifrică a rezultatelor. Fie că e vorba de proporții în formă procentulă, fie de alte genuri de mărimi statistice (medii, coeficienți de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din poem ne face atenți să nu greșim. În imaginarul heliadesc există totdeauna un asemenea deget mustrător, În mijlocul vîrtejului se ridică, amenințător, degetul pedagogului care nu vrea ca discursul său să bată prea mult cîmpii, ca fantasmele să Înăbușe rațiunea. Bunul-simț clasic Învinge pe omul romantic din Heliade. Oricum am judeca lucrurile, Visul moralizator și alegorizant, lipsii de aripi onirice (Bachelard), publicat În 1836, anunță cea mai profundă, poate, temă a lirismului heliadesc: tema ascensiunii, tema Înfrîngerii limitelor. Ea este prefigurată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nebunie scrisul Îngorgonat. Meșteșugul adevărat se cunoaște, Însă, după „buna potrivire” și „stilul luminat”. Buna potrivire pare o anticipare a clarității, geometriei argheziene. Pann mai introduce două principii: cuviința și regula (retorica). Scrisul trebuie, dar, să urmeze buna-cuviință, adică firescul, bunul-simț și, neapărat, sistemul de reguli (retorice). Cuviința a luat-o de la proverbele românești, ca și tonul (stilul) expresiei. El face și o mică teorie asupra tîlmăcirii, justificînd prelucrarea. Dar să rămînem la nemulțumirea față de scrisul gorgonat și la obediența poetului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ideilor revoluției. Mă fascinează figurile oamenilor Convenției, agitația acelor ani și, trebuie să spun, primejdia la fiece moment de a merge la eșafod. Îmi plac personajele cele mai detestate: Robespierre, Marat, Saint-Just, eroii absurzi, făcând o politică aparent lipsită de bun-simț, descreierată. (Ioanide: "Robespierre voia ceva onorabil: să doboare despotismul monarhic!") O paranteză: Bunul-simț n-are succes în istorie. Spre pildă, Napoleon. Toate campaniile lui sunt iraționale, politica lui este ieșită parcă din capul unui poet epic în delir. Și cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]