1,209 matches
-
păstrează sabia, se poate elibera tăind lanțul. Este rândul lui Boris. El îl va înfrunta deschis pe Jack. Sabia lui Jack se va rupe în pieptarul lui de metal, după care Boris îl va distruge pe Jack tocându-l cu buzduganele. Necunoscutul își bate joc de planul lui Boris, Boris se enervează și se repede asupra lui, dar necunoscutul îi neutralizează atacul, ridiculizându-l. Apoi își scoate coiful și se prezintă: vestita Prințesă andaluviană Mira. Jujunga și Gentilomul își aduc aminte
Prințesa și vânătorii de recompense () [Corola-website/Science/319452_a_320781]
-
țara ei este bogată. Ceilalți acceptă. I îi va fura lui Jack sabia, trăgând-o cu lanțul. Jujunga îi va sufla săgeata în gât, Gentilomul îi va arunca imparabil cuțitele, iar Mira și Boris îl vor lovi cu sabia, respectiv buzduganele. Am va arunca de sus ploaia de bombe. Planul Mirei e acceptat și toți încep să-și sape ascunzătorile în zăpadă, mai puțin Am care se va ascunde prin copaci. Boris încearcă să comploteze cu Gentilomul, dar acesta îl refuză
Prințesa și vânătorii de recompense () [Corola-website/Science/319452_a_320781]
-
8 m; h = 0,15 m Refacere apărare de mal cu gabioane, L = 20 m, zonă pod DJ209A Refacere drum DJ 178B, sat Grănicești. Refacere drum DJ 175, sat Bobeica. Refacere pod de beton armat peste pârâul Suha Mare, zona Buzdugan, comuna Mălini Refacere pod din beton pe DJ 209A peste pârâul Suha Mare, sat Mălini Refacere drum DJ 209L, sat Pleșa, 9-11+500. Spălare balast pe o lungime de 2,5 km, l 5 m Refacere podeț pe DJ 176
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Ferdinand a preluat prerogativele regelui Mihai pe timpul minoratului său, era slabă. Prințul Nicolae nu avea nici o tragere de inimă să-și îndeplinească rolul ce i se încredințase. Patriarhul Miron se mulțumea să acumuleze bani și să-și protejeze acoliții. Regentul Buzdugan, singurul demnitar care-și îndeplinea rolul cu convingere, nu putea face față, în mod obiectiv, sarcinilor constituționale, fiind subiectiv și angrenat în sfera de interese a partidului liberal. Armata simțea nevoia unei căpetenii, Prințul Nicolae neavând vocațiunea de a o
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
din mediu nemusulman). Așîkpașazade este printre primii cronicari care relatează înființarea ienicerimii. Toți ienicerii făceau parte dintr-un ordin sufit, Bektași. Aceștia erau organizați din mai multe corpuri, iar conducătorul suprem al lor era Aga. Dotarea ienicerilor era variată: săbii, buzdugane, arcuri, arme de foc. Funcțiile ienicerilor erau zdrobirea trupelor ianimice, rezistentă la atac inamic prin disciplină de fier și prin echipament potrivit, păzirea fortărețelor. În urma acțiunilor, aceștia erau avansați pe linie administrativă ( până la funcția de mare vizir) sau li se
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
provincială numită Sfatul Țării". Prima întrunire a Sfatului Țării a avut loc în ziua de 21 noiembrie 1917 când a fost ales în funcția de președinte Ion Inculeț, în timp ce Pan Halippa a fost ales vicepreședinte, iar secretar a devenit Ion Buzdugan. Sfatul Țării a proclamat oficial Republica Democrată Moldovenească (și nu "Basarabeană") la data de 2 decembrie 1917. Minoritățile aveau deasemenea reprezentanți în Sfatul Țării. Apărut la Chișinău abia în 1906, primul ziar de limba română, "Basarabia", funcționează mai puțin de
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
coordona funcționarii. Era comandantul suprem al armatei, mobiliza oastea, deși putea delega atribuții militare și unor demnitari. Declara război și pace, încheia tratate de pace, de alianța și vasalitate. Era judecătorul suprem al țării, asistat de Sfatul domnesc. Purta coroana, buzduganul în cadrul ceremoniilor de marele spătar, sceptrul. Succesiunea era ereditar-electivă, astfel, orice membru al familiei domnitoare putea deveni sau putea fi ales domnitor. Puteau să se impună fie prin lupta, fie ei înșiși, fie de către o putere externă, dar respectând formal
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
pretendenți la tron. Urmașul putea domni în asociere cu tatăl sau, domnul titular. Din secolul al XV-lea, domnitorul era confirmat de sultan, iar din secolul al XVI-lea, era numit direct de către Poartă, acordându-i-se însemnele puterii: caftanul, buzduganul, calul și steagul. Adunările stărilor aveau un rol consultativ, se convocau în momentele decisive pentru țară, ca alegerea domnitorului, deciziile pe plan extern-depunerea omagiului regelui Ungariei, aprobarea plății sau tributului către Sultan, declarația de război sau pace. Convocarea era sporadică
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
perioada interbelică a fost reședința plășii Baraolt, în cadrul județului Trei Scaune. Descoperirile arheologice ne dovedesc faptul că zona a fost locuită încă din "eneolitic" și epoca bronzului. Pe teritoriul acestei localități s-au găsit mai multe fragmente ceramice și un buzdugan de piatră din epoca bronzului timpuriu. Pe malul stâng al pârâului Baraolt, în locul numit "Pădurea Mare", se află o stațiune locuită în mai multe perioade istorice: în epoca bronzului ("culturile Wietenberg" și "Noua"), în perioada "hallstattiană", în epoca dacică și
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
proclamă moștenitor pe prințul Mihai. După moartea regelui Ferdinand la 24 noiembrie 1927, Mihai I este proclamat rege, domnind sub o regență formată din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea și primul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Gheorghe Buzdugan. Neînțelegerile dintre cei trei subminează monarhia constituțională, încurajând agitațiile care susțineau revenirea lui Carol II la tron, ca „salvator" al țării. Datorită morții, la 24 noiembrie 1927, a lui I.I.C. Brătianu, P.N.Ț. obține la alegerile din 1927 o majoritate
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
erau reprezentate de arme de tăiere și împungere (spade, săbii, pumnale, cuțite de luptă), arme de aruncare și împungere (lănci și sulițe), arme de lovire și tăiere (securi și topoare de luptă, halebarde), arme de lovire și izbire (ghioage, măciuci, buzdugane) și arme de aruncare la distanță (arcuri și arbalete). Armele de foc erau portative, de calibru mai mic și cu țeavă lungă (sânețe, archehuze) și grele, de calibru mare, cu țeava scurtă, duse pe care sau tractate (bombarde și tunuri
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
(n. 2 decembrie 1935, Poiana Mărului, comuna Mălini, județul Baia, în prezent județul Suceava - d. 22 decembrie 1956, București) a fost un poet român. Criticul Eugen Simion l-a supranumit „buzduganul unei generații”. A fost fiul învățătorilor Eugen și Ana-Profira, iar școala primară o începe în satul natal în clasa mamei sale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial tatăl pleacă pe front, iar familia se refugiază în comuna Mihăești, satul
Nicolae Labiș () [Corola-website/Science/297551_a_298880]
-
Helichrysum arenarium"), "Hottonia palustris" - o plantă acvatică din familia Primulaceae, iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), mătreață ("Peplis portula"), sisinei (din speciile: "Pulsatilla montana" și "Pulsatilla patens ssp. patens"), piciorul cocoșului ("Ranunculus lingua"), ciurlan ("Salsola kali ssp. ruthenica"), buzdugan ("Sparganium minimum"), "Utricularia bremii" (specie floristică carnivoră); precum și un pir din specia "Corynephorus canescens". În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
sală lungă continuată cu un coridor din ce in ce mai îngust și sinuos. Aici poate fi văzut tot ce s-a descris până aici dar la superlativ. Trebuie menționate discurile imense prinse de tavan sau perete, orizontale sau oblice încărcate cu cristale excentrice, buzdugane de cristale și ele crescute în toate direcțile sfidând gravitația și legile de cristalizare. Pojarul Poliței este una dintre peșterile cele mai bogate în concrețiuni din România, în care însă nu numărul formațiunilor contează, ci varietatea lor. Se pot deosebi
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
scări de lemn la cele două săritori. După 1990 peșteră este administrată de Clubul Sfinx din Garda de Sus. În 1983 Dorel Ludușan confecționează o poartă nouă pentru Pojarul Poliței. Poartă veche cedase și din Pojar diparuse deja un unicat, „Buzduganul”. O construcție solidă de 200 kg, făcută din prăjini de foraj, a fost tranportată pe panta abruptă a Pojarului până la intrarea peșterii. Instalată și betonata, ea a protejat timp de 30 de ani peșteră. După 1995 Ovidiu Băcioiu preia conducerea
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
unor lucrări de larg interes tehnic: traduce o mare parte din vol. 1 din "Taschenbuch für den Maschinenbau" de Heinrich Dubbel, contribuie cu aproape 2000 de expresii la "Lexiconul Tehnic Român" și elaborează capitolul „Căldura” din "Manualul Inginerului" (coord. Gheorghe Buzdugan) din 1956. Colaborează cu Combinatul Siderurgic Reșița, al cărui consilier tehnic era, realizând calculul termic și de rezistență al organelor motorului Diesel 12-LDA și calculul termic și de rezistență a suflantei de turbo supraalimentare a motorului respectiv. De asemenea, colaborează
Ioan Vlădea () [Corola-website/Science/320308_a_321637]
-
Piața Victoriei, lângă Biserica Mavrogheni, topită de comuniști. Potrivit machetei, monumentul va fi instalat în Piața Victoriei și va avea în spate parcul, ca un zid de protecție natural. Ferdinand, personajul central, va fi reprezentat pe cal, purtând coroană și buzdugan. În jur va fi un ansamblu monumental, cu un semicerc larg de 30 metri, care se va deschide cu stema lui Mihai Viteazul și anul 1601 și se va încheia cu stema României Mari de la 1918. Spațiul va fi public
Florin Codre () [Corola-website/Science/321640_a_322969]
-
activat Ion Pelivan, fiind numit în postura de locțiitor, apoi și de judecător . În scurt timp, el adună un mare grup de luptători pentru libertatea ținutului natal: Porfirie Fală, Dumitru Vrabie, Nicolae Stamati, Emanoil Catelly, Nicolae Borcea, Simion Murafa, Ion Buzdugan etc. Sub influența acestui grup cu sentimente naționale, intelectualii locali, devin mai conștienți în privința originii naționale și încep a utiliza limba română în instituțiile publice din Bălți . Procesele judiciare în care erau implicați țăranii moldoveni, Ioan Pelivan le examina în
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
înscenat un proces învățătorului Porfirie Fală, pe care l-au alungat din învățământ pentru că a instruit copiii în limba maternă - româna. Datorită lui Pelivan, Fală a fost restabilit în serviciu. Pentru motive similare, a fost pedepsit și învățătorul Ion A. Buzdugan, iar Th. M. Ciugureanu a fost întemnițat. La 16 mai 1912 autoritățile orășenești au organizat o sărbătoare cu ocazia centenarului de la anexiunea Basarabiei de către Rusia, iar Ion Pelivan a îmbrăcat o haină de doliu, purta o cocardă tricoloră cernită, (în
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Buzduganul (din ) este o armă albă folosită în evul mediu, formată dintr-o ghiulea de fier de circa 10 - 15 kg (după dorința celui care comanda arma la manufactură), așezată în capul unei cozi de lemn sau legată de coadă cu
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
15 kg (după dorința celui care comanda arma la manufactură), așezată în capul unei cozi de lemn sau legată de coadă cu un lanț. Din prima formă derivă sceptrul, ca însemn al puterii suverane. A doua formă era, ca și buzduganul, o armă masivă. La o coada de lemn se atașa, cu un lanț, o ghioagă metalică, cu sau fără țepi. Acest tip de armă se numea și "bici de luptă". Buzduganul derivă din ghioaga din lemn prevăzută cu țepi de
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
al puterii suverane. A doua formă era, ca și buzduganul, o armă masivă. La o coada de lemn se atașa, cu un lanț, o ghioagă metalică, cu sau fără țepi. Acest tip de armă se numea și "bici de luptă". Buzduganul derivă din ghioaga din lemn prevăzută cu țepi de metal, folosită ca o armă a țăranilor chemați la luptă, care erau prea săraci să-și permită o sabie. În Imperiul Roman, buzduganul (care purta denumirea de "clava") a fost întrebuințat
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
de armă se numea și "bici de luptă". Buzduganul derivă din ghioaga din lemn prevăzută cu țepi de metal, folosită ca o armă a țăranilor chemați la luptă, care erau prea săraci să-și permită o sabie. În Imperiul Roman, buzduganul (care purta denumirea de "clava") a fost întrebuințat pe scară largă în sec. II d.Hr. Avea un corp metalic pe care sunt montate vârfuri masive ascuțite cu înmănușare tubulară. De formă mai, mică era întrebuințat de cavalerie la sfârșitul
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
a fost întrebuințat pe scară largă în sec. II d.Hr. Avea un corp metalic pe care sunt montate vârfuri masive ascuțite cu înmănușare tubulară. De formă mai, mică era întrebuințat de cavalerie la sfârșitul Imperiului. În Dacia este cunoscut buzduganul descoperit la Romula. În secolul al XV-lea, pentru buzdugan se folosea forma cilindrică, întarită cu șase fețe proeminente, iar în secolul al XVI-lea cu șase până la opt fasete arcuite. Capul buzduganului a cunoscut forme diferite, de la cele cu
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
Hr. Avea un corp metalic pe care sunt montate vârfuri masive ascuțite cu înmănușare tubulară. De formă mai, mică era întrebuințat de cavalerie la sfârșitul Imperiului. În Dacia este cunoscut buzduganul descoperit la Romula. În secolul al XV-lea, pentru buzdugan se folosea forma cilindrică, întarită cu șase fețe proeminente, iar în secolul al XVI-lea cu șase până la opt fasete arcuite. Capul buzduganului a cunoscut forme diferite, de la cele cu dardă în vârf, înconjurat de corpi ascuțiți până la cele cu
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]