56,840 matches
-
Iulia Mesea, potrivit unui anunț postat pe site-ul Ministerului Culturii. Publicul va avea prilejul să admire tablouri de valoare excepțională, opere de referință din creația maeștrilor români. Printre aceste, pe simeza expoziției se vor afla "Ulcica cu flori de câmp", a lui Ioan Andreescu, "Pierrot", de Ștefan Luchian, "Pescarul și muza" și "Pe verandă", ale lui Nicolae Tonitza, "Frații", de Sava Henția, și "Cusătoreasa" lui Nicolae Vermont. "Pierrot" este unul dintre cele mai reușite portrete din creația pictorului Ștefan Luchian
"Maeştri ai picturii româneşti” la Muzeul Brukenthal by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21986_a_23311]
-
scapați de sub tirania comunistă. În paralel cu ziarul a funcționat Editura „Cuvântul Românesc", unde au văzut lumina tiparului lucrări valoroase, din care se pot aminti cărțile - „Poezii din închisori" culese de poetul Zahu Până și „Pitești" de Dumitru Bacu. La „Câmpul Românesc" din Hamilton, proprietate a Asociație Culturale Române, a fost înființat Centrul Cultural „Nae Ionescu", unde prin contribuția sa ca director, a organizat „Săptămânile Culturale", eveniment de nivel academic, la care prin conferințe, mese rotunde, forumuri etc. au participat reprezentanți
Pentru concursul cinci și cinci Biografie – GEORGE BĂLAŞU, mare luptător anticomunist din exil. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_472]
-
dau și cu 5 lei, numa’ să scap de ele. În magazine le găsești la peste 15”. Se vând de toate „la Big”. Puțin mai sus de taraba lui Gelu, un bătrân la vreo 70 de ani vinde flori de câmp, probabil din producția proprie. Sloganul său e simplu: „floricele, floricele”. „Hai ia-i fetii niște flori. Doar 2 lei, taică”. Trage de mânecă tinerii în stânga și-n dreapta, dar nimeni nu pare să-l bage în seamă. Dar bătrânul este
BIG Berceni, paradisul contrabandei din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/22142_a_23467]
-
la Maiorescu" și care și-a aflat justa tonalitate în punerile la punct ale condeielor critice contemporane, dintre care cel mai autorizat - prin opera și prin personalitatea ce îl garanta - fiind al Domniei Voastre însuși". Oricîte s-au schimbat în cîmpul criticii din anii '40 pînă acum, oricît se cuvine a ține seama (fără a le fetișiza!) de "noile metode" venite în flux continuu și frecvent înlocuindu-se, în ritm alert, una pe alta, rămîne - să recunoaștem - o permanență a esteticului
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
Critica literară față cu romanul" a fost tema unei alte "sesiuni" a Colocviului, una dintre cele mai animate. Cele mai multe discuții, și controverse, le-a stârnit opinia lui Laurențiu Ulici privitoare la schimbarea în prezent a funcțiunilor criticii literare și a câmpului ei de adresare. Ea nu se mai poate adresa, cum a făcut-o până acum, în primul rând "cititorilor profesioniști", ci mai ales neprofesioniștilor lecturii, cărora trebuie să le furnizeze informații și să-i orienteze în arhiabundenta producție editorială de pe
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
din cameră). Interesant e faptul că această deconstrucție nu duce la haos, adică la un arbitrar în ordinea lirică. Refuzînd formal "sinteza" universală, războindu-se cu ea prin mijloacele discrete ale mefienței și ironiei, Ioan Moldovan se află, totuși, în cîmpul său de iradiere, cu caracter fatal. În pofida tuturor strategiilor analitice, imaginarul său dizolvant îi restituie coeziunea, în perspectiva bucolismului transilvan, ale cărui sucuri izvorăsc de mai departe de Blaga, din Coșbuc, Iosif, Goga. Obîrșiile nu sînt abandonate, ci reformulate. Satul
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
să plătească din puținul lor venit oalele sparte. Caută responsabili, pretind conștiință, ba chiar elan și voie bună, cer jertfe și privațiuni, reducînd la minimum posibilitățile de cîștig și implicit nivelul de trai al populației. Fabuloase bunuri agricole rămîn pe cîmpuri; diriguitorii economiei preferă să le piardă decît să-i stimuleze pe țărani prin prețuri de achiziție cît de cît rezonabile. Cît o să mai dureze oare situația asta?". Absurdul socialismului real e sesizat și transcris cu o temerară fidelitate. Asemenea lui
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
drept mine însămi, sau să rămînem mereu aceeași? Supraviețuirea sau identitatea de sine? Sau se reduc cele două la una singură? În filozofia contemporană chestiunea supraviețurii, formulată în termenii experimentelor mentale din categoria celor despre fiziune, aparține unui mai larg cîmp de probleme privitoare la identitate. Scepticismul lui David Hume a dat tonul unei tradiții importante în gîndirea occidentală, care consideră că a căuta să găsești și să definești sinele e fie imposibil (căci scotocind în noi înșine după acel miez
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
originea acestui nume, de astă dată mai limpede și mai apropiat celui presupus a fi la origine, Cranga, dacă nu chiar Creanga sau Creangă, observă: "Creangă putea, ca nume, să fie un toponimic, să fie denumirea unui loc, a unui cîmp, a unei păduri. În lipsa oricărei dovezi, în discuție rămîne substantivul "creangă", ceea ce înseamnă după dicționarul lingvistic "Ramură a unui copac", dar mai înseamnă și "Ramură a unei familii de oameni"." Autorul adaugă că numele celor doi din conscripția din 1754
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
în 1983) era un omagiu adus lumilor lingvistice. Un alt volum al său, Les passions impunies (penultimul înainte de autobiografica Errata), oferă, la ora culturii imaginii și mașinii electronice, o viguroasă lecție de lectură și de asimilare a culturii, al cărei cîmp, zice el, se îngustează tot mai mult. De ce? Pentru că se subestimează importanța limbajului, pentru că generații de tineri sînt educate fără să aibă idee de gramatică (gramatica este, după Steiner, "muzica gîndirii", ea imprimă unor limbi "o anume sexualitate" care lipsește
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
Rodica Zafiu În dinamica lingvistică a ultimului deceniu se reflectă și unele dintre principalele tendințe ale vieții publice românești; în anumite cîmpuri semantice și lexicale se poate astfel urmări evoluția de la frenezia și agitația primilor ani către o relativă normalizare politică. La începutul anilor '90 am comentat cîteva din formulele de desemnare ale lui Ceaușescu: ele constituiau un veritabil indicator al pozițiilor
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
talent de scenograf, și de cameraman, și o solidă cultură plastică (pentru imaginea la Legend, de pildă, s-a inspirat, în mod declarat, din pictura prerafaelită!). Și Gladiatorul are o energie plastică remarcabilă; nimic nu miroase a butaforie; Roma, străzile, cîmpurile, arenele - au substanță, autenticitate, expresivitate; totul palpită în ritmul unei tehnici cinematografice demne de anul 2000. Pentru că, între un film ca vechiul Spartacus și Gladiatorul de acum, au trecut patruzeci de ani de tehnică cinematografică! Ne aflăm într-o altă
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
film), generalul trebuie să-și trăiască "viața, ca un vis înfricoșător", trebuie să ajungă sclav, gladiator, trebuie să audă urletul arenelor dezlănțuite, trebuie să joace în spectacolul morții care cheamă aplauze. Poate din pricina violenței uneori amuțitoare din arenă sau de pe cîmpul de bătălie, filmul a fost "restricționat", în America, pentru publicul sub 17 ani. Altminteri, acest spectacol înflăcărat despre "putere și onoare" pare făcut în primul rînd pentru publicul foarte tînăr, pentru vîrsta la care se citește Spartacus. Russell Crowe, interpretul
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
egală măsură, "a apăra demnitatea gîndirii și a menține rigoarea valorilor", ea articulează un rol de-o covîrșitoare importanță, de care s-a achitat cu onoare. Opera lui Virgil Ierunca s-a împotrivit, cu o indenegabilă eficiență, celor care "în cîmpul minat al totalitarismului au făcut din minciună un destin, din nerușinare o profesie, sau din complezență o scuză pioasă". Ca și moștenitorilor acestora ori - adesea - acelorași personaje, revenite în perioada de după decembrie '89, chiar dacă s-a întîmplat, dintr-un impuls
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
așa cum a fost ea descrisă muzeografic și cum poate fi dedusă din cronologia formelor, înseamnă o permanentă luptă cu gratuitatea, cu expresivitatea pură, și una la fel de acerbă pentru recuperarea sensului spiritual, de multe ori pentru recuperarea lui cu orice preț. Cîmpul acestei bătălii acerbe este flancat de două mari momente: cel inițial, ale cărui forme sînt abstracte, decorative și eterice, și cel actual care dezgroapă masivitatea figurativă, un fel de primitivism paleocreștin sau romanic, în a cărui iconografie și retorică religiosul
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
Conferința de pace de după sfîrșitul său glorios pentru Antanta, nu a adus nimic favorabil revendicărilor aromânilor. Și după primul război mondial și după cel de al doilea, precizează dl Carageani, "aromânii au pierdut și puținele drepturi cucerite cu greu în cîmpul libertăților religioase, situație ce persistă și astăzi". Aș adăuga că au pierdut și drepturile cetățenești, nemairecunoscîndu-li-se nici calitatea de minorități naționale în țările balcanice în care locuiesc. Din nenorocire, situația geografică sau geopolitică e aici de așa natură încît nu
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
refuzînd angajarea în conflagrație, știind bine că aceasta n-ar fi adus nimic teritorial țării peste care domnea. Dar omul politic Venizelos, care se visa dictator, voia contrariul, agitînd spiritele pentru intrarea țării în război alături de Antanta. Grecia devenise un cîmp al luptelor fratricide, mereu agitate de Venizelos și alții. Regele era prezentat drept dușman al dezideratului marii Grecii (firește, în dauna Turciei dar și a altor țări balcanice de vreme ce se revendica întreaga Macedonie). S-a întîmplat totuși ca, în ciuda adversităților
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
soldatul Ryan; din cîteva firimituri rămase de la acea masă (plus rețeta universală, aducătoare de bani) s-a născut ideea Patriotului. Scenariul a funcționat ca un mixer; sînt amestecate, vitejește, de toate. Avem și discurs patriotic - drapelul american fîlfîind glorios pe cîmpul de luptă, deschizînd calea Lumii noi; avem și melodramă (...un văduv...șapte copii...soldățeii de plumb ai unui copil ucis de un monstruos ofițer al Coroanei, topiți și transformați, de tatăl patriot, în gloanțe pentru inimile vrăjmașilor... tineri căsătoriți morți
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
în lipsa "desenului" scenic. Regia și scenografia îi aparțin Monei Chirilă, iar interpreții sunt Miriam Cuibus și Dragoș Pop. Două personaje pe "urmele Memoriei", reconstituită din frînturi de viață-vis, formate din scenete cu tematică diversă: drumul, ambarcațiunea, luneta, pîlnia și Stamate, cîmpul de bătălie, fuga, memoria, îngerii școlari, îngerii extravaganți, hanul-spital. Aparent, n-au nici o legătură între ele. Și totuși, imagini fidele derulărilor retrospective, unde pregnanța amintirilor ignoră coerența. Ce reținem din vise la trezire... ce rămîne din iubiri, din "goana" calendarului
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
Și e prea puțin important cum cînta! Eu surîd, încerc vioara, îi caut prin buzunare, sar pe nasul lui. El bîzîie ca o muscă. Doar capul meu zboară încetișor prin cameră. Plafonul transparent. Nori și stele albastre pătrund o dată cu mirosul cîmpului, al staulului și al drumurilor. Mi-e somn." Iată un tablou de Chagall în a cărui preistorie se găsesc toate reveriile unei mari sensibilități și o realitate halucinant de concretă. Viața mea, admirabil tradusă în românește de Oana Popescu, ridică
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
nu, într-o manieră explicită, din simplul motiv că suflul divin e apt a se manifesta pe mai multe căi, pe întreaga claviatură a axiologiei noastre. Iar ideile nu sînt totdeauna, în ingeniozitatea lor, "diavolești", analoage buruienilor care invadează un cîmp fertil: Tînjesc după un cîmp mănos, făgăduind rod bogat, care, brusc, a fost năpădit de buruieni. Nu mi se pare că există o altă imagine mai crud-metafizică decît aceasta. Poate doar aceea a lui Saturn înghițindu-și copiii. În loc să fie
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
din simplul motiv că suflul divin e apt a se manifesta pe mai multe căi, pe întreaga claviatură a axiologiei noastre. Iar ideile nu sînt totdeauna, în ingeniozitatea lor, "diavolești", analoage buruienilor care invadează un cîmp fertil: Tînjesc după un cîmp mănos, făgăduind rod bogat, care, brusc, a fost năpădit de buruieni. Nu mi se pare că există o altă imagine mai crud-metafizică decît aceasta. Poate doar aceea a lui Saturn înghițindu-și copiii. În loc să fie semănat cu semințele viitoarelor roade
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
făgăduind rod bogat, care, brusc, a fost năpădit de buruieni. Nu mi se pare că există o altă imagine mai crud-metafizică decît aceasta. Poate doar aceea a lui Saturn înghițindu-și copiii. În loc să fie semănat cu semințele viitoarelor roade, acest cîmp a fost semănat cu idei. Căci în planul vieții și al fecundității ideea se înscrie ca o dureroasă negativitate". "Negativitatea" ideii în sine nu constituie ea însăși o idee reducționistă, menită a zăgăzui, printr-o exagerare artificială, spiritul uman deschis
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
e vorba de un dat. Nu împărtășesc părerea tînărului Cioran că România și cultura ei ar fi condamnate la un destin mediocru. Nu cred în tragedia fatală a culturilor mici. Toată problema este ideologică și s-a ivit tîrziu în cîmpul speculației culturale, ca un complex de superioritate izvorît dintr-unul de inferioritate și pe care se străduiește să-l mascheze. Forma grotescă a acestui complex este protocronismul din anii '70, reînviat după 1989. Dar toată istoria din ultima sută și
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
notează Ion Bogdan Lefter, un deficit de vocație a tropismelor ci o adecvare deplină a manierei la efectul de sugestie urmărit. Maniera, cum s-a văzut, recurge la factori repetitivi (refrene, cu deosebire) în scopul obținerii fondului monoton sonorităților prozaice, cîmpului semantic dominat de dizarmonie. Primul articol din care am și citat (Bacovia, un model al tranziției) consideră că scriitura "albă" are drept scop să reflecte decupajul deconcertant și atît de memorabil, relativa simetrie strofică fiind mărită de seducția pleonasmelor, de
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]