15,206 matches
-
pentru următoarele zile. Joi vremea se menține foarte caldă, iar regiunile vestice se vor afla în continuare sub influența caniculei în orele amiezii. Temperaturile maxime vor fi cuprinse vineri între 25 de grade pe litoral și 35 de grade în Câmpia de Vest, iar sâmbătă vremea va fi călduroasă în cea mai mare parte a țării. Joi vremea se anunță mai caldă decât în mod obișnuit pentru această perioadă, iar regiunile vestice se vor afla în continuare sub influența caniculei în
Scăpăm de caniculă? Vezi prognoza meteo până duminică by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78417_a_79742]
-
ușor pragul critic de 80 de unități, al disconfortului termic. Temperatura aerului, în scădere în partea de sud a țării, va avea valori maxime ce vor porni de la 25 de grade în nordul Moldovei, până la aproximativ 36 de grade în Câmpia de Vest. Soarele domină cerul, dar, mai ales în partea a doua a zilei, se înmulțesc norii ce aduc averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului, local la munte și pe arii restrânse în centrul, vestul și
Scăpăm de caniculă? Vezi prognoza meteo până duminică by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78417_a_79742]
-
intensificări de scurtă durată ale vântului. Este posibil să cadă grindină. În celelalte zone soarele stăpânește cerul și nici vorbă de ploaie. Amiaza vine cu temperaturi de la 27 de grade în estul Transilvaniei până la 34 de grade în zonele de câmpie din sudul și sud-vestul teritoriului. Dacă sâmbătă vă aflați în Capitală, vă puteți planifica o ieșire în aer liber, pentru că vremea rămâne călduroasă și însorită. Vântul nu se simte, iar mercurul se avântă în termometre, la umbră, spre 33 de
Scăpăm de caniculă? Vezi prognoza meteo până duminică by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78417_a_79742]
-
local caniculară după-amiază în vestul, centrul și sudul țării, unde indicele temperatură - umezeală va atinge pragul critic de 80 al disconfortului termic. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 28 de grade în Bucovina și 35 de grade în zonele de câmpie și podiș din regiunile sudice, vestice și centrale. Soarele ține agenda zilei și doar cu totul izolat, în partea a doua a zilei, în zona de munte vor fi ploi de scurtă durată, însoțite de descărcări electrice. Și în Capitală
CANICULĂ! Vezi prognoza meteo pentru începutul de săptămână by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78485_a_79810]
-
facil, cu efecte de sunet cîteodată spectaculoase, îi sînt dedicate lui Ion I. Pillat. Strofe-le pentru lumină mizează pe surpriza aglomerării, a unui crescendo melodic: Și le-arătași albastrul însângerat de soare, pădurile cu cedri și munții cu cărbuni, câmpiile cu grâne și mările cu sare, livezile cu prune și iarba cu căpșuni?". Aproape că-ți vine să te miri de ce bine sună banalitatea. Frazarea diferă de la un element al naturii la altul, pe ritmuri care izbîndesc, în caricatură, sonoritățile
Facilități by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7860_a_9185]
-
acestor deplasări circulare e vegheat, la orizont, de niște stranii proeminențe ale terenului, ,a căror urzeală e taina trecutului și podoaba pustietății. De la movila Neacșului de pe malul Ialomiței pînă la movila Vulturului din preajma Borcei, ele stau semănate în pre largul cîmpiei, ca sentinele mute și gîrbovite subt ale lor bătrîneți." Cu adaosul unei tîlcuiri a ciudatelor vestigii, același peisaj va tenta, mai tîrziu, și penelul lui Sadoveanu: ,Curînd născu geana trandafirie a zorilor și deodată mi-au apărut în largul pustiei
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
făcut el vătămare altui om, așa să i se facă și lui. Cel ce va ucide un dobitoc să dea altul; iar cel ce va ucide un om să fie omorât". Legea a fost repetată pentru a treia oară, în câmpiile Moabului, când evreii trebuiau să pornească la cucerirea Țării Promise. Atunci Moise le-a spus: "Să nu-l cruțe ochiul tău, ci să ceri suflet pentru suflet, ochi pentru ochi, dintre pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior" (Dt
"Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte". A permis Moise Legea Sharia? by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78817_a_80142]
-
i-a fost coleg la Adevărul, a declarat pentru că este șocat de această veste dureroasă. UPDATE: Slujba de înmormântarea va începe vineri, 1 august, la orele 12,00, la Capela Bisericii Sf, Ierarh Calinic Titan și Cuvioasa Parascheva din str. Câmpia Libertății, nr 62, Sector 3. Înmormântarea va avea loc la orele 13,00, la Cimitirul Cărămidarii de jos din Berceni. "Încă sunt sub șocul acestei vești. Este foarte greu să vorbești la trecut de oamenii care ți-au fost colegi
Maria Manoliu a murit. Victor Ciutacu: Încă sunt sub șocul acestei vești by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78880_a_80205]
-
decesele colegilor. Este o meserie păguboasă care nu te lasă să îmbătrânești în ea", ne-a mai zis Victor Ciutacu. Sicriul cu trupul neînsufleți al Mariei Manoliu se află depus în capela "Sfântul Ierarh Calinic Titan și Cuvioasa Parascheva", str. Câmpia Libertății, nr 62, Sector 3.
Maria Manoliu a murit. Victor Ciutacu: Încă sunt sub șocul acestei vești by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78880_a_80205]
-
culori, fie alb, roz, violet sau galben, străluceau ca niște briliante sub vălul sclipitor al mărețului astru." (Stela Brie); "Mă nasc sub curcubeul celor șapte culori,/ Care-mi pune în palmă lumina purpurie,/ Pe malul calm, albastru, întins ca o câmpie,/ Al mării ce mă cheamă spre viața nouă-n zori./.../ Destinul mă leagănă-n lanțuri de coral./ Mă-ndepărtez pe valuri spre noul ideal. (Maria Marin); "Tulpina - o rază/ retezată cu ochii,/ răsădită în inimă,/ neîncetat izvorând.// Iar sus:/ amprentele
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
monosilabe-n/ monumente monoxile" (Emil Stănescu). RESUSCITAREA POEZIEI PROPAGANDISTICE. Pare de necrezut, dar există încă autori care reeditează, mândri de ei înșiși, versuri propagandistice dinainte de 1989: "Sub razele plăcute,/ La piatra, Săvinești ,/ Pământuri renăscute,/ Zidiri ca în povești./ Bacăul din câmpie/ Cu ale lui grădini,/ E plin de veselie,/ De muncă în uzini.// Bârladul și Galațul/ Ne cântă imnuri noi,/ Mărăștii-ntinde brațul/ Cu bravii lui eroi./.../ Pe Trotuș e amploare/ Șosele, sonde, fum,/ Termocentrală, soare,/ Ce n-au fost pân-acum
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
o sută de mii de guri ale presei și ale tribunei îi strigă în același timp: "Organizați munca și muncitorii./ Extirpați egoismul./ Reprimați insolența și tirania capitalului./ Faceți experiențe asupra bălegarului și asupra ouălor./ Brăzdați țara de căi ferate./ Irigați câmpiile./ Împăduriți munții./ Fondați ferme-model./ Fondați ateliere armonioase./ Colonizați Algeria./ Alăptați copiii./ Instruiți tineretul. Ajutați bătrânețea./ Trimiteți la țară locuitorii orașelor./ Ponderați profiturile tuturor industriilor./ Împrumutați bani, și fără dobândă, celor care doresc./ Eliberați Italia, Polonia și Ungaria./ Creșteți și perfecționați
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
numit prea distinct față de lumea din jur dinadins îndrăznind să capete un nume despărțindu-l de ea și în zbor peste gardul de mărăcini spinul rebel ținându-mă de cracul pantalonului vrând parcă să mă oprească m-am uitat spre câmpia largă întinsă care nu avea nici o identitate în afară de aceea că era încinsă orbitoare și care nu părea a fi decât ceea ce este cu iarba ei încâlcită cu salcâmii strâmbi arși de arșița verii și mi-am zis că omul este
Frază neterminată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7408_a_8733]
-
pentru o veșnicie care nu era chiar veșnică după cum era în prima natură și cum devenise în cea făcută în a doua trecătoare sau invers în a sa trecătoare veșnicie deși veșnică... (...) ...deci continuam să fug după ce sărisem gardul pe câmpia necuprinsă vorbindu-i ca unei prietene cu pulpa zgâriată de mărăcinele acela neavând măreția pe care omul o dă ca un sclav celui de sus învățat să laude și să preamărească de teamă și de atâta supunere oarbă și de
Frază neterminată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7408_a_8733]
-
ar fi fost invidios pe autorul operei Carmen. "Am ascultat ieri - mă veți crede? - pentru a douăzecea oară capodopera lui Bizet. Din nou am stăruit pînă la capăt într-o blîndă reculegere, din nou am reușit să nu-mi iau cîmpii. Această victorie asupra nerăbdării mele mă surprinde. Cum ne mai desăvîrșește o asemenea operă! Ascultînd-o, devii tu însuți un fel de Ťcapodoperăť. Într-adevăr, de cîte ori am ascultat Carmen, mi s-a părut că devin mai filozof, un mai
Șarpele cu clopoței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6860_a_8185]
-
această toamnă, încă înainte ca Hertei Müller să-i fi fost decernat Nobelul , editura a scos un dublu disc compact, însoțit de o hartă a Banatului, ilustrat cu imagini dintr-un sat uitat de lume, pînă nu demult, în întinsa cîmpie de Vest, devenit celebru peste noapte:Nitzkydorf, satul natal al autoarei. Albumul cuprinde , povestite în stil oral, amintiri din copilăria petrecută în Banat. Tot peste noapte, editura Supposé a fost luată cu asalt de public, albumul s-a epuizat fulgerător
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
mai mare parte a Munteniei unde se vor înregistra temperaturi maxime de 35...36 de grade, iar izolat chiar 37 de grade. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge și depăși ușor pragul critic de 80 al disconfortului termic în zonele de câmpie și pe arii restrânse în cele de deal și de podiș. Notă: În cursul zilei de marți 5 august în sud-estul țării vremea se va menține caniculară, cu temperaturi maxime în jurul valorii de 35 de grade și disconfort termic ridicat
CANICULĂ ȘI DISCONFORT TERMIC, informarea ANM pentru 3 și 4 AUGUST by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78975_a_80300]
-
a pădurilor/ respiră mierea lăptoasă a ninsorilor/ pietrele macină priviri ostenite/ izvoarele pulsează începuturi de grație/ în timp ce păsările răzbat în aripă/ inimi de aer și de lumină/ către Comarnic trenul zvâcnește/ prin roți și table încinse/ măcinând secundele/ spre adăpostul câmpiei/ ce se diluează câte puțin în spuma/ apelor care nu cunosc decât/ prefacerea noastră fără de sfârșit." Ape de primăvară: "în timp ce aștept tăcută,/ speranțe proaspete/ rostuiesc în aluviuni/ semințele unui posibil mâine/ apele adâncului/ pulsează mai năvalnic/ copacii iar respiră/ cu
Poemul Și scrisoarea by Cristina-Monica Moldoveanu () [Corola-journal/Journalistic/7922_a_9247]
-
muzicile" pure apărute de mult, din plamădă țărănească. Taraful din Goicea (Dolj) Nea Costină, lăutaru' din Cezieni (Olt), fanfara din Dârvari (Mehedinți), muzicanți și horitori din Maramureșul Voievodal, fanfara din Boroaia (Suceava), comunitatea din Vinerea (Alba), taraful din Soporu de Câmpie (Cluj), taraful Gorjului, fanfara din Lăpușnicu Mare (Caraș Severin) și taraful din Ianca (Olt) vin la cea de a opta ediție a Festivalului de Tarafuri și Fanfare, selectat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), în cadrul concursului de proiecte culturale, desfășurat
Festivalul Tarafuri și fanfare: Cine va hori pe ulițele Muzeului Satului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/74465_a_75790]
-
deslușesc ceva din misterioasa atracție a "locurilor natale". Bunicii mei, țărani ardeleni plini de inițiativă, au aparținut generației pentru care drumurile în America, "țara tuturor posibilităților", erau ceva obișnuit. O lungă perioadă, viața lor a fost un du-te-vino sacadat între câmpia Aradului și Mid-West-ul american: un an sau doi de muncă în fabricile din Cleveland sau Chicago, apoi un an-doi acasă, lucrând pământul cumpărat pe bani americani, apoi iar un an-doi în America, și iar acasă. Intervalele americane însemnau muncă pe
V-ați gândit să plecați din România? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7446_a_8771]
-
mult decât mi-aș fi închipuit și mai mult decât pot îndura. Avem în comun, eu și bunicii mei, același lucru: nu ne-am dorit niciodată să trăim în alte părți. Cel mai bine mă simt în zona mea de câmpie, unde puținele bucurii și desele necazuri pot fi zărite cu multă vreme înainte de a se produce. Înțeleg, datorită acestor determinări biografice, suferința cumplită a celor care, în Antichitate, erau condamnați la exil. Aceasta era una din cele mai cumplite pedepse
V-ați gândit să plecați din România? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7446_a_8771]
-
care o înfățișează această poezie are un vădit aer hermetic. E un Purgatoriu în care se petrec evenimente procesionale, în care lumea jelește misterios împinsă de o putere nerevelabilă, cu sentimentul unei catastrofe universale. De ce cresc aici numai fluturi și câmpii sunt de o inutilă mătase ? De ce tot norodul cântă coral ? De ce apele au grai ? De ce bolesc toți ca într-un apocalips ? Pentru ce această tulburătoare ceremonie ? Mișcarea poeziei este dantescă și jalea a rămas pură, desfăcută de conținutul politic", scria
Câteva metode (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7448_a_8773]
-
o curiozitate tipic... literară (motivată de faptul că nu demult am finalizat o lucrare despre opera bănulesciană) vă întreb: Cum era Ștefan Bănulescu? Ați debutat editorial în același an: dumneavoastră cu Vântul cutreieră apele, el - cu reportajele din Drum în câmpie. Ați fost colegi la revista Luceafărul... - Ștefan Bănulescu rămâne în viața mea una din prezențele nobile, necontenit binevoitoare. Ca om, era o ființă "zăvorâtă" (cum ar fi spus Mateiu Caragiale), fără ostilitate, pe care nu am încercat niciodată s-o
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
fără ostilitate, pe care nu am încercat niciodată s-o forțez la dialog. Născut în 1926 (precum alt mare autor al generației șaizeci, Leonid Dimov), el a debutat odată cu noi, în septembrie 1960. L-am admirat încă de la Drum în câmpie, celălalt prozator al promoției fiind Nicolae Velea, cu volumul Poarta. Nu se cuvine să abuzăm de dedicațiile primite pe o carte sau alta, dar îmi e drag s-o citez pe cea mie acordată de Ștefan Bănulescu pe o reeditare
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
Google) Fostul portar al echipelor Steaua, Jiul Petroșani și Sportul Studențesc, Vasile Suciu, a încetat din viață, sâmbătă, la vârsta de 71 de ani, informează frf.ro, potrivit Mediafax. Vasile Suciu s-a născut la 21 octombrie 1942 (Soporu de Câmpie, județul Cluj). A început fotbalul la Izolatorul Turda, în 1955. Peste trei ani s-a mutat la Arieșul. După un tur petrecut la Viitorul București (cu care a debutat în Divizia A), în 1963 s-a transferat la Steaua. Sezonul
Un fost jucător al Stelei a murit by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/74655_a_75980]