5,695 matches
-
și „erezii” care dau poemului, de data aceasta strict religios, aripi, revelații laice notabile și arierplanuri poetice îndrăznețe și vădit moderne. Cîntarea Cîntărilor excelează în acest sens. Tehnica poetică din Cîntarea Cîntărilor este întrutotul asumată de Sfântul Ioan al Crucii. Cântare spirituală, Văpaia vie a iubirii, Noaptea întunecată a sufletului și, în principal, Păstorelul, sunt argumente limpezi că până și sfinții-poeți nu sunt străini de vocile lumii căzute și sunt extrem de atenți la facerea textului, la corpul poemului, la construcția lui
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
ce-o-ncropim. Din care arc săgeata a pornit? Spre ce mă-ndrept? Ce culme a țintit? Lui Johannes Brahms întins în straturi sînt de mîndre flori ce-n necuprinse zări ai risipit de viitor. Să nalț am năzuit spre-azur cîntarea dulce de viori. Azi mă lipsesc, căci pentru-a te cinsti nu-i de ajuns deșarta osteneală numită îndeobște cu pripeală și îngîmfare arta de-a slăvi Spre-a te cinsti nevoie-i de lumină și de curaj. Sînt laș
Jorge Louis BORGES by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/10335_a_11660]
-
Geo Vasile " Câtă lumină în această stingere!/ Câtă culoare în această pieire!/ Mai întârzii și tu/ ca o părere, fie și-atât!/ în loc de cântări la ferești,/ rugăciuni și vitralii/ mesaje de dincolo/ prin ziduri vibrări din cupole,/ sub genunchii tăi/ cenușă de clopote...". Iată veștile pe care ni le dă Ion Horea despre starea propriei ființe și poezii prin cea mai recentă plachetă de
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
viitoare Sub cerul rece, sumbru, de granit, înalță-nfricoșatele pridvoare Din soare-apune pîn^la răsărit Iar cîntecul durerilor străbune Răsună sub înaltul baldachin, Cu glasul, lui de falnică minune, Izbăvitor de lacrimi și de chin. O, voi ce-ați înțeles cîntarea asta Și voi ce glasul ei n-ați priceput, Spre cerul pur deschideți azi fereastra, Eliberați de patimi și de lut. Cînd ora dăltuirilor supreme Va glăsui în turnul de cleștar, Un nimb de aur plebea va s-o cheme
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
luna, anotimpurile, ciclurile agricole, omul religios. Profunzimea temporală (de la origini, adică de la începutul secolului XX, de când a nins fabulos ca o ,minune cerească", întemeietoare de lume) creează impresia unui poem al istoriei nefericite. Așa cum își prezintă Alecu Russo patria în Cântarea României, și-o prezintă și Ion Druță în Povara bunătății noastre, roman care s-ar putea intitula foarte bine : țară frumoasă și amărâtă, eroică și nefericită. În tonalitățile lirice ale poemului patriotic despre o Basarabie mândră și oropsită se îmbină
Cântarea Basarabiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10014_a_11339]
-
un coleg de an. În fiecare seară ba în careu, ba în cabina unuia sau a altuia, ba la pupă navei unde era grătarul, se desfășurau activități cultural-artistico-sportivo-bahice denumite după caz simpoyioane, olimpiade, cenacluri, nunți sau dacă era mai grav, “Cântarea României” (aia ținea până în zori). Participăm la absolut fiecare dintre ele, perfect integrat în echipaj. Eu, că-colegul, o fire mai retrasă, după ce și-a vomat și fierea după un amărât de “cenaclu”, a declinat invitațiile ulterioare. Într-una dintre nopți
Gafa se întoarce, acum într-o nouă prezentare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18926_a_20251]
-
zmei Înfoindu-și crestele! Macii leagănă pe câmp Cupe pline de nectar, Amețiți de zborul tâmp Fluturii dorm sub umbrar. Sânzâienele pe deal Farmecele își întind, Ape curg mai în aval Cerurile oglindind. Se desfac aripile Peste lanul înflorit Înălțând cântările Ca un tril de gângurit! Saltă vara sus prin tei În rochițe aurii, Flori se leagănă-n cercei, Iar în ochi raze zglobii. Vântul hâtru, pătimaș Îi scutură poalele Alergând peste imaș Până ce vin zorile! Referință Bibliografică: Zi de vară
ZI DE VARĂ SÂNZÂIANĂ de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373676_a_375005]
-
pentru catehumeni. Liturghia este precedată de pregătirea darurilor de pâine și vin aduse de credincioși, în cadrul unui ritual pe care preotul îl săvârșește în taină, înainte de începerea Liturghiei propriu-zise. Ritualul Liturghiei euharistice este foarte bogat și plin de simboluri, iar cântarea este numai vocală. Atmosfera bisericii este plină de mister, invită la interiorizare, la contemplarea Tainei vieții Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe care Sfânta Liturghie o reactualizează, începând cu Nașterea Sa, până la Înălțarea la cer. Se știe că Biserica Ortodoxă are
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
doruri cerești și împodobită Cu pietre scumpe și nestemate Așa, Ești Iubire, în inima-mi smerită. În ploile Tale de har să mă-mparți... Cu mâinile-Ți sacre, Iubire, mă las În versuri mărețe să curg cu nesaț... În cuvinte, cântări și-n al rugii popas Cluj Napoca, 25 octombrie 2015 M-ai săpat M-ai săpat în palma veșniciei Tale, Și acolo m-ai ascuns de ura lumii. Să-Ți pot cânta întruna osanale Și să înving cu armele iubirii. Mi-
IUBIREA CA O PLOAIE DE HAR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384750_a_386079]
-
auzea Și dorința -i întrupa. Dar vai mie, biata mamă, Nu-și lua fetița-n seamă Căci născând în trudă grea Pe pruncuță, ea murea. Și-mpăratul s-a-nsotit Cu o alta-n asfințit Când se-adună vrăjitoare Murmurând de jar cântare. Împăratul s-a pierdut De al ei mister țesut, Căci era frumoasă tare, Cea mai mândră vrăjitoare. O oglindă întreba Despre frumusețea sa: -Tu, oglindă, oglinjoară, Cine-i mai frumoasă-n țară? -Ești frumoasă-mpărateasă, Că a soarelui mireasă, Însă frumusețea
POVESTEA FETEI NAIVE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384773_a_386102]
-
închinate numai lui Eminescu, unde mentorul acestei originale întâlniri cu o pleiadă de personalități culturale, a fost Domnia Sa ), ori sub clapele pianului, înșirate ca niște cochilii de mărgăritar ( Flori de cactus; Marină II; Despre ploaie; De toamnă; Crochiu; Poemul cochilie cântare, Când taina-și dorește auzul aproape Păstrând răsucite-n sonata-i lentoare Mările lumii cu suflet de ape. Ghiocul blestem și comoară Vie în palmă-amintirea furtunii Și muzica veșnică a orei de seară Umbra rotundă de cântec a lumii. ,, - Poemul
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
dar apoi, transformându-le din forma viziunii plastice în poezie...cristalizându-o în idei lăuntrice cu o fină precizie. Poeta oferă prin poezia din această carte, compoziții monumentale dar și cu o linie acustică iscoditoare: ( Ou; Să mâncăm un măr; Cântarea cântărilor; Adâncul; Cartea lui Iov; Cameleonul ). ......................................................... ,, Unde-i credința, unde-i neprihana Ce-o cauți ca năuc între jivine ? Cresc coroane și copite iar dojana Ți-e punte spre trăirile de mâine. Un alb de floare-n vis m-a
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
apoi, transformându-le din forma viziunii plastice în poezie...cristalizându-o în idei lăuntrice cu o fină precizie. Poeta oferă prin poezia din această carte, compoziții monumentale dar și cu o linie acustică iscoditoare: ( Ou; Să mâncăm un măr; Cântarea cântărilor; Adâncul; Cartea lui Iov; Cameleonul ). ......................................................... ,, Unde-i credința, unde-i neprihana Ce-o cauți ca năuc între jivine ? Cresc coroane și copite iar dojana Ți-e punte spre trăirile de mâine. Un alb de floare-n vis m-a-nmiresmat
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
semn că astăzi este mare sărbătoare, De Florii, Iisus în Ierusalim a intrat Și a adus întregii omeniri iertare. În zori, cu ramuri de sălcii plângătoare, Pornit-au credincioșii în procesiune, Slăvind biruința Primăverii nemuritoare, Înălțând osanale pentru această minune. Cântări de bucurie răsună pe pământ, Lumina Sfântă în suflete vibrează, Fiul Domnului recunoscut prin Cuvânt, Prin Duhul Sfânt, Adevărul creează. Spre seară, bucuria Floriilor apune, O Săptămână de Patimi și osândă urmează Dar, după drumul crucii cu lacrimi și suspine
DE FLORII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384795_a_386124]
-
Autorului Din lacrima iubirii a izvorât cuvântul și a-nflorit apoi in poezie, cu fiecare dor și-a primenit veșmântul l-a colorat cu vise, speranțe, nostalgie; a renăscut în doine, în zboruri către stele, în șoapte murmurate ori în cântări rebele. Referință Bibliografică: CUVÂNTUL... / Cora Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2217, Anul VII, 25 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cora Dimitriu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CUVÂNTUL... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384806_a_386135]
-
nenorocire și mare durere pentru unchiul Bil moartea ghitaristului ăsta cu păr creț la care se uită ei în bar, acolo în fund, lîngă budă, stau la masă și se holbează la fotografie. E așa ca și cînd asculți niște cîntări ale nespălaților plini de pureci de pe marginea trotuarelor din Chigaco, din Los Angeles, din L.A., adică „El-Ei”, și pietonii burghezi yankei se uită indignați cum se scoală cutare de acolo din gașcă și merge la unul dintre pretenarii lui, dintre
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
și să ne întîlnim în numele memoriei lui Pearl, iubita noastră Pearl, sora Janis Joaplin, care s-a sfîrșit, iubita noastră, în anul din urmă în octombrie, puneți muzică la radiocasetofonul vostru cît mai tare, lăsați-o să cînte pe Pearl cîntarea ei cea neuitată Me And Bobby McGee, acolo în piața Kutl, în piața Lahovari, în piețele astea bătrîne, mergeți și în Unirii și puneți muzica surorii Pearl cît mai tare și dați ălora care se vor aduna lîngă voi porumb
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
Șerban Foarță Singurul vers citabil (pe de-a-ntregul) dintr-un poem proletcultist, Cântarea României (sic!), al lui M. R. Paraschivescu, este acela-n care autorul, amintindu-și că, în tinerețe, cochetase cu surrealismul, închipuie o scenă insolită, demnă de penelul lui Dalí: „Un cal care nechează într-o sufragerie”. Prin nu știu ce coincidență stranie
Circul nostru vă prezintă două puncte by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/13571_a_14896]
-
nu trebuie să fii gelos. Ne-am întâlnit de câteva ori. Platonic? Am avut câteva conversații metafizice și multe zvârcoliri. Platonice? Are o gură frumoasă care rostește ușor și folosește cuvinte înălțătoare. Platonice, sau de la tine le știe? Nedormitule, intru Cântarea Nedormiei, fie că zilele noastre de nastere să se facă surori de cruce, iar la prima Nedormie promit să mă tăi primul la vena. La Mulți Ani! DANKO CVETIC: Cu umilință îmi redic previrea către-a Dumnezeirii mândră faptă. Tu
Cântarea Nedormiei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19070_a_20395]
-
o strigare spre cer când norii deasupra se plimbă cu sete privind pământul erau clipele-n floare ca umbra pe mână când dai să ieși la lumină dintr-o pădure de ploi repezi de vară la pas cu oile cântam cântarea lor pe strunele vremii de vis spre Măgura Vadului de la Ogrădeasa privind în anii copilăriei zvântată pe umeri ca o cădere în brațe când bucuria te ninge cu fulgi de surâs vara se revărsa cum o cascadă în fiecare privire
OGRĂDEASA ȘI MĂGURA VADULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385282_a_386611]
-
Acasă > Poezie > Amprente > FUGE UMBRĂ PE PERETE Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Picura Cu flori de tei Și cu flori Astăzi de roua Tu Cîntarea să o iei Chiar Cu miinile-amindoua Căci iată E sărbătoare Duhul Celui veșnic Sfînt Cînd la noi S-a pogorît Firul vieții Să ni-l schimbe Și prin Sfîntul Lui cuvînt În lumina Să ne plimbe Că și apa de
FUGE UMBRA PE PERETE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385322_a_386651]
-
împreună cu lucrările sale, sunt conduse de către P.Cuv. Părinte Arhim. Ieronim Crețu - Superiorul Așezământului Românesc de la Ierusalim, care este Reprezentanța Patriarhiei Române (de) la Locurile Sfinte. Cuprinși fiind de profunde emoții am vizitat ambele așezăminte românești - unde am oficiat rugăciuni și cântări și ne-am întreținut foarte frumos cu obștea, și cu muncitorii acestor așezăminte, în frunte cu Părintele Ieronim și cu Părintele Serafim Pașca. Părintele Stareț Ieronim ne-a prezentat istoricul, statutul și activitatea acestor două așezăminte românești, astăzi, greutățile cu
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
pe frunte-n noaptea asta /și dorul tău mă-ncearcă iar acum, /îmi scot batista-ceea, Tita dragă, /care mai poart-o urmă de parfum. (Înviere, 13 Aprilie 1958, Min. Interne, celula 35 subsol). Slovele sale plouă peste noi cu mângâieri de cântare ca frumoșii ochi de Fecioară, care tremură în pleoapele moi prin cuiburi de lumină. Neobosite de așteptări, dorințele încununează trăirea, bând frumusețea unei vieți. Inima lui caldă, dogoritoare ne deschide porțile sufletului. Cântarea răsună din adânc și ne inundă făptura
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
sale plouă peste noi cu mângâieri de cântare ca frumoșii ochi de Fecioară, care tremură în pleoapele moi prin cuiburi de lumină. Neobosite de așteptări, dorințele încununează trăirea, bând frumusețea unei vieți. Inima lui caldă, dogoritoare ne deschide porțile sufletului. Cântarea răsună din adânc și ne inundă făptura. Poezia lui bate-n aripile cugetului nostru dorinți înviorate, chemări din Slava Luminii. Un crâmpei de soare umblă /prin zăbrele loc să-și facă, /a împins vreo zece suliți /în celula mea opacă
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
minunea de poveste /de când strămoșii dejugară, /durând pe plaiurile-aceste /din piatră temelii de țară. / Ei rădăcini de neam, străbunii, /ne-au semănat aici în glie, /și la răscruvile furtunii /legatu-ne-au de veșnicie. / De-atunci alungi cu-a ta cântare /urâtul zilelor ursuze, /și în urcușuri pe calvare /blestemele oprești pe buze. /Și ori de câte ori destinul /ne toarnă în pahar otravă, /tu, Doină, îndulcind veninul, /ne vindeci inima bolnavă. Iar când în jale și-n durere, /de soartă sufletul ni-i
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]