1,737 matches
-
s-ar aranja”. Răspunsul Regelui a fost tranșant: „pe Carp nu Îl pot chema fiindcă cel puțin În probleme ca cea a războiului există În țară o puternică opinie publică și că Petre Carp nu ar avea putință, fiind la cârmă, să impună țării o politică hotărât potrivnică simțământului public”. În timp ce În țară se organizau acțiuni progermane, erau publicate știri de pe front, care prezentau victoriile obținute de Germania și situația precară a armatelor Antantei, stiri ce nu puteau mulțumi poporul. Toate
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
simpatic, fiindcă omul acesta avea față de toată lumea și chiar față de monarhul său, o natură prea independentă”. Disprețuind o popularitate pe care nici n-a avut- o decât pentru puțin timp, Carp a guvernat rar și a plecat repede de la cârmă, iar soarta i-a dat atâtea zile ca la sfârșit (după jumătate de secol de politică), să cunoască o supremă amărăciune: nu numai că țară nu i-a ascultat sfaturile dar să vadă că dacă ar fi făcut-o ar
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
au redus înălțimea sau au dispărut, de-a dreptul, lățimea corpului a mai pierdut în favoarea lungimii, partea din spate n-a mai fost așa de îngustată, lucruri care au conferit navelor o formă mai frumoasă și mai pronunțat hidrodinamică. Pana cârmei, mișcată odinioară greoi, prin două pârghii plasate sub dunetă, a fost manevrată, începând cu secolul al XVIII-lea, prin timonă - o roată cu cavile, situată deasupra, pe punte, la pupa, care transmitea mișcarea rotită echei prin troțe și scripeți. Gabiile
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
alte geamuri laterale, pentru lumină și mai mult confort (ele imitau marile ferestre din arhitectura; repere : cel puțin două catarge ; bompresul, cu propria-i vergă ; suprastructurile înalte la prova și pupa ; gabia rotundă, pe catarge ; vele mari, pătrate și triunghiulare ; cârma cu pană și eche interioară ; prezența ciocului alungit, deasupra etravei, și a balconului, la etambou - obligatorii la galioane. Galion spaniol (repere : prezența unor punți, sub cea principală ; tunurile scoase prin saborduri ;duneta la pupa, înălțată în trepte, destinate cabinelor ofițerilor
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
se ivește, adesea, câte un coș de evacuare a fumului ; pupa se rotunjește, pierde stucaturile frumoase și ferestrele pătrate, încadrate în rame rafinat lucrate ; geamurile sunt puține, de formă rotundă (hublou), dispuse de-a lungul carenei ; prova pierde ciocul ; pana cârmei face loc elicei ; velele capătă o suprafață mai mică și se înmulțesc, pe un singur arbore ; sub ansamblele din metal dau un cu totul alt aspect unei punți de velier. Armele și mai ales artileria de punte e total revoluționară
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
se ivește, adesea, câte un coș de evacuare a fumului ; pupa se rotunjește, pierde stucaturile frumoase și ferestrele pătrate, încadrate în rame rafinat lucrate ; geamurile sunt puține, de formă rotundă (hublou), dispuse de-a lungul carenei ; prova pierde ciocul ; pana cârmei face loc elicei ; velele capătă o suprafață mai mică și se înmulțesc, pe un singur arbore ; sub ansamblele din metal dau un cu totul alt aspect unei punți de velier. Armele și mai ales artileria de punte e total revoluționară
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
prova (se zăresc grătarul de protecție, bompresul, cavilele pentru agățat parâme, toboganul de lemn folosit ca wc, cu scurgere direct în mare) ; cabina mare a căpitanului, de la pupa, servind drept careu al ofițerilor (masă comună, cufere, dulapuri, ferestrele pupei, parâmele cârmei, pe tavan) ; dunetă, pupa (se zăresc tambuchiurile de acces dedesubt, cu grătare, timona, ghiul randei, câteva parâme, un felinar) (commons.wikimedia.org). în rândul tâlharilor de mare, dispuși, adesea, să-și riște libertatea sau viața pentru mărunțișuri accesibile și sigure
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
excrescențe asemănătoare unor coarne ; puntea liniară, fără nicio suprastructură, dar cu bocaporți, pentru acces dedesubt, în magazie ; un catarg cu o velă mare, pătrată, învergată, pentru vânt din spate, și una triunghiulară, cu propria vergă mobilă, pentru vânt din travers ; cârmă de galeră, alcătuită din două rame, de o parte și de alta a carenei, prevăzute cu mânere prelungite lateral, pentru manevrare manuală ; copastie cu saborduri, pentru vâsle sau evacuarea apei- iată arhitectura unei asemenea corăbii, făcute, de presupus, din stejar
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
la bompres, barcă susținută de gruie, în afara pupei, fără suprastructuri ; la a doua navă, arhitectura e tipică finalului de secol al XIX-lea, cu opera vie e acoperită cu plăci din metal, împotriva coroziunii apei, cu elicea motorului lângă echea cârmei, cu hublouri mici, pe carenă ; singura suprastructură e cabina centrală, lângă care se văd coșurile de fum ; se mai pot distinge ornamentele etravei, sub bompres, pe care, simetric, le avea și pupa. Constanța, a ars într-un bombardament sovietic, în
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
la bompres, barcă susținută de gruie, în afara pupei, fără suprastructuri ; la a doua navă, arhitectura e tipică finalului de secol al XIX-lea, cu opera vie e acoperită cu plăci din metal, împotriva coroziunii apei, cu elicea motorului lângă echea cârmei, cu hublouri mici, pe carenă ; singura suprastructură e cabina centrală, lângă care se văd coșurile de fum ; se mai pot distinge ornamentele etravei, sub bompres, pe care, simetric, le avea și pupa. iar după Războiul de Independență, pentru România, devenită
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pe vasul care se apropiase mult de noi. După câteva clipe, o lumină roșie scăpără prin nouri, un bubuit răsună în urma noastră și auzirăm bine șuierul unui obuz, care zburase pe deasupra capetelor. Ne-am lungit cu burta pe punte, schimbând cârma într-un bord, ca să fugim din drumul fregatei. Al doilea obuz izbucni în arboradă ; catargul din provă trosni, prăvălindu-se pe punte. Pânzele întinse și toate frânghiile încurcate, care căzuseră umplând puntea, ne strângeau dedesubt, fără a mai putea face
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
lui este cunoscută aproape în întregime. Se cunosc aspecte din copilăria lui, din perioada lui de școlarizare și studenție, atât din țară cât și din afară și bineînțeles, cele mai multe informații le avem referitoare la perioada în care a fost la cârma Bisericii din Bucovina. Revista „Candela”, revistă teologică și bisericească, care a apărut un timp și sub patronajul viitorului mitropolit, ne oferă, prin cei care au publicat aici, cele mai multe informații despre cel care a fost Nectarie Cotlarciuc, ca de altfel, cele mai multe
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
clerul salvat de la strâmtoririle datoriilor și nădăjduiam să vedem pornit mai cu putere nava bisericii noastre printre valurile acestei mări, când cârmuitorul nostru, în a cărui însănătoșire mai speram, a trebuit să-și plece capul înaintea morții și să lase cârma prea timpuriu”. În „Calendarul Glasul Bucovinei” pe anul 1936, în articolul dedicat instalării Înaltpreasfințitului mitropolit Visarion al Bucovinei, colectivul de redacție scria: „Î.P.S. Sa Mitropolitul, a luat locul văduvit al scaunului Arhiepiscopiei Cernăuților..., fiind vrednic urmaș al marelui luptător
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
este un copil care, într-un colț al vaporului, se juca fără nici o frică. „Cum? Tu te joci? Nu-ți este teamă?“. „Tatăl meu e cel care conduce vaporul! De ce ar trebui să mă tem?“. Dragi și iubiți frați, la cârma vaporului e Tatăl nostru ceresc. De ce să ne temem? Vor veni furtunile, dificultățile: nu vă temeți! Cârmaciul nu va greși în misiunea sa, iar noi vom ajunge siguri în portul mântuirii veșnice. Capitolul XVI Autoritățile bisericești Don Giovanni Calabria se supunea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
decât anti-breban, nu și antiamerican. Pentru mine, ca francez, e mai ușor. În Franța, umoriștii și satiricii îl prezintă pe Bush ca pe un debil mintal. Ziariștii serioși vorbesc despre matrapazlâcurile lui și ale vicepreședintelui Cheney înainte de a ajunge la cârma Statelor Unite, acest pachebot imens și ușor amețit despre care e greu de spus încotro se îndreaptă. Dar președintele Chirac? Doar n-o fi alb ca o lebădă?... Dar Berlusconi? Fac eforturi să nu trag concluzia că, în comparație cu conducătorii acestor mari
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
La Roma, deștiul lui Chivu, fisurat între un șpriț și-un tenis cu piciorul. Pe bancă, un general decrepit, care linge icoanele ca un popă de țară și gîndește fotbalul ca un instructor de cultură fizică din anii ’50. La cîrma Federației, un șmecher de kilometrul zero cu mentalitate de mahala, care, de un deceniu și jumătate, îngroapă fotbalul cu mîinile goale, fără cazma. Ăștia sîntem, asta putem, atît merităm. Facem meci nul cu unii care n-au bătut pe nimeni
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
extirpațiune: Mi-e bolnav cugetul și-aș vrea să-l rup - Cum rupi unui păianjen un picior! Aci întunecat, spiritul merge în noapte ca pe corăbii cu felinare verzi, aci purificat, alunecă pe o luntre serafică cu un crin la cârmă. Viața poetului este astfel o veșnică trecere din negru în alb (dispozițiune romantică), din crunte melancolii în extaze și jubilări. Vântul bătrân într-o clipă de umoare neagră capătă guri de câini lătrători, se înfurie ca un taur și urmărește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pat până la ora 7. Am încercat să transcriu ceva, dar,. . n-a fost posibil. Gândurile, gândurile nu-mi dau pace. Am vrut să fiu creștin bun și preot cinstit. Ce-am ajuns ? Sunt ca o corabie bătută de furtună, cu cârma ruptă. Lovită de valurile furioase, barca se pleacă când într-o parte, când în cealată parte, până la creasta valurilor. Cât timp va dura acest joc sinistru ? Viața-mi apare fără culoare, fără sens. Nu mă atrage nimic. Orice încerc îmi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Ilfov, la alegerile din februarie 1911 și apoi, din nou, în 1912. În Patriotul, Bacalbașa, nominalizat în frontispiciu, în primii ani de apariție, ca redactor șef, a scris articolul-program al gazetei („Întot deauna în împrejurările periculoase, națiunile conștiente au încredințat cârma mâinilor celor mai vânjoase și minților celor mai puternice; la noi, tocmai studiu introductiv 11 dimpotrivă...10, precum și numeroase editoriale cu referire la proble mele politice ale zilei, dovedind o independență de gândire remarcabilă, fără a renunța (nici nu i-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1870 din gruparea de centru-dreapta a lui D. Ghica și Vasile Boerescu („partidul ordinii“); a fost trimis în Parlament de alegătorii Colegiului Foarte la modă în cei patru ani ai guvernării conservatoare, a dispărut definitiv de îndată ce au venit liberalii la cârmă în 1877.350 În alegerile făcute sub ministerul Manolache Costache în 1876, George Brătianu a fost combătut și de conservatori, cari nu-l iertau că a luptat contra lui Lascăr Catargiu, și de liberali, cari aveau candidații lor. Și astfel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
plauzibile. 350. Datele amintite în grabă de Bacalbașa sunt, bineînțeles, greșite; guvernul conservator al lui Lascăr Catargiu a stat la putere cinci ani - și nu patru - de la 11/23 martie 1871 la 4/16 aprilie 1876; liberalii au venit „la cârmă“ la 24 iulie/5 august 1876 și nu în 1877. 351. Bacalbașa se pripește din nou, așezându-l alături de Kogălniceanu, orator politic de valoare incontestabilă, pe Nicolae Ionescu - și el luptător pașoptist -, orator cu accente demagogice, a cărui popularitate - reală
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Europei în preziua războiului ruso-turc. Dar generalul Florescu pregătea oștirea, umplea depozitele cu efecte de echipament, cu căciuli, cizme, lopeți etc. etc. Fiindcă sferele guvernamentale știau ce se pregătește în apropiere și erau încredințate că partidul conservator va fi la cârmă în ziua cea mare.* La 25 iulie se pune piatra fundamentală a Circului. În București se înființează o Societate ecuestră al cărei scop era să con struiască un circ de zid în dosul Episcopiei, adică pe locul unde s-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1875. Coaliția de la Mazar-pașa. Acțiunea și agitația opoziției. Convențiunea comercială cu Austro Ungaria.] Cu capitolul acesta intru într-o nouă fază a vieții bucureștene. Aceasta este faza pregătitoare a marilor evenimente cari vor schimba fața țării, vor aduce definitiv la cârmă burghezia, vor pune temeliile puterii partidului liberal. Clasa dominantă a țării era încă puternic reprezentată prin fruntașii partidului conservator. Liberalii, deși numărau un număr de personalități de valoare puși în lumină prin revoluția de la 1848, totuși nu dispuneau de un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acești conservatori ar fi rămas strânși uniți e de presupus că opoziția liberală n-ar fi izbutit să răstoarne pe conservatori cari posedau, precum am mai spus, un mănunchi însemnat de oameni de valoare. Dar dihonia intrase în partidul de la cârmă.7 238 bucureștii de altădată (1866) și Franței (1870-1871) era interesată în provocarea unor stări conflictuale în această parte a Europei, care să macine între ele marile puteri, sprijinind, în acest scop, politica intervenționistă a Rusiei, pentru a determina deteriorarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
partidul ce avea în frunte pe Ion Brătianu și C.A. Rosetti, partidul cu tradițiile în anul 1848, partidul care fusese revoluționar la Paris și purta încă ponosul ideilor răsturnătoare. Acest partid reprezenta în România toată democrația și, venind la cârmă după revoluția din 186618, adusese câteva reforme care aminteau opera revoluționarilor francezi de la 1848, între altele și garda națională.19* 244 bucureștii de altădată 17. Fostul maior englez Stephen Bertlett Lakemann (1825-1897), care servise în armata turcească sub numele de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]