1,691 matches
-
dulce și frumoasă”), În care viața este „o desfătare”, ca un paradis culinar În care „omul n-are nici-o grijă”, ca un „tărâm al făgăduinței” În care vinul curge În valuri („vinul românesc e un deliciu”), iar mămăliga, brânza și cârnații sunt din belșug : „Mi-e inima plină, nu există o viață mai bună”. Fenomenul comentat mai sus nu trebuie exagerat nici din punct de vedere socio-economic, nici din punct de vedere cultural. El a fost și a rămas un fenomen
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(138)"/>. Pe la Începutul lunii mai 1946, la talciocul din Budapesta (din Piața Teleki), În mod tradițional dominat de mici comercianți evrei, s-au produs unele tulburări pe motiv că mai mulți oameni s-au simțit rău după ce au mâncat cârnați. Incidentul s-a transformat Într-o isterie colectivă, În urma unui zvon bine lansat : niște evrei ar fi vândut, chipurile, „cârnați făcuți din carne de copii creștini” (unii au pretins că ar fi găsit În cârnați unghii umane). Fiind preluată de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comercianți evrei, s-au produs unele tulburări pe motiv că mai mulți oameni s-au simțit rău după ce au mâncat cârnați. Incidentul s-a transformat Într-o isterie colectivă, În urma unui zvon bine lansat : niște evrei ar fi vândut, chipurile, „cârnați făcuți din carne de copii creștini” (unii au pretins că ar fi găsit În cârnați unghii umane). Fiind preluată de un cotidian budapestan (Világ, 12 mai 1946), știrea s-a răspândit În toată țara. Peste doar câteva zile (21 mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
simțit rău după ce au mâncat cârnați. Incidentul s-a transformat Într-o isterie colectivă, În urma unui zvon bine lansat : niște evrei ar fi vândut, chipurile, „cârnați făcuți din carne de copii creștini” (unii au pretins că ar fi găsit În cârnați unghii umane). Fiind preluată de un cotidian budapestan (Világ, 12 mai 1946), știrea s-a răspândit În toată țara. Peste doar câteva zile (21 mai), la târgul săptămânal dintr-un sat din estul Ungariei (Kunmadaras), s-a produs un adevărat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un cotidian budapestan (Világ, 12 mai 1946), știrea s-a răspândit În toată țara. Peste doar câteva zile (21 mai), la târgul săptămânal dintr-un sat din estul Ungariei (Kunmadaras), s-a produs un adevărat pogrom Împotriva evreilor care fac „cârnați din carne de copil”. Și asta fără să se fi Înregistrat măcar dispariția vreunui copil. Agenții poliției locale au fost solidari cu pogromiștii. Rezultatul : trei morți, mulți răniți, plus jafurile uzuale. În aceste cazuri, pretinsului infanticid nu i s-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ordinului ce am primit dela Domnul Ministru de Resbel (...) vă invit ca În unire cu Domnul Primar local căruia tot acum i sau scrisu sub No. (...) să dați știință Prefecturei multu până În 24 de ore ce cantitate de pastramă și cârnați uscați sar putea requisiționa din acest orașu”. Comisarul Holban de la Despărțirea a II-a scăpase relativ ușor de corvoada cârnaților uscați și a pastramei, pasând-o unui anume domn Buznea, „...ajutorul Primăriei (viceprimarul de acum, n.n.)” care „... a luat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
i sau scrisu sub No. (...) să dați știință Prefecturei multu până În 24 de ore ce cantitate de pastramă și cârnați uscați sar putea requisiționa din acest orașu”. Comisarul Holban de la Despărțirea a II-a scăpase relativ ușor de corvoada cârnaților uscați și a pastramei, pasând-o unui anume domn Buznea, „...ajutorul Primăriei (viceprimarul de acum, n.n.)” care „... a luat la cunoștință ca câtă cantitate de pastramă și cârnați uscați este În acest orașu spre a se requisiționa rămânând ca asemine
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Holban de la Despărțirea a II-a scăpase relativ ușor de corvoada cârnaților uscați și a pastramei, pasând-o unui anume domn Buznea, „...ajutorul Primăriei (viceprimarul de acum, n.n.)” care „... a luat la cunoștință ca câtă cantitate de pastramă și cârnați uscați este În acest orașu spre a se requisiționa rămânând ca asemine lămurire să o dea D-l Buznea”. Oarecum, tot rechiziție se putuse numi cererea armatei române privind necesarul de patru brutari și doi măcelari care ar fi urmat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
zis și eu : să te ferească Dumnezeu de furia poporului !... Ce să vezi, domnule ? Steaguri, muzici, chiote, tămbălău, lucru mare, și lume, lume,... de-ți venea amețeală nu altceva.” O altă „revuluție” se transformă în Boborul într-un chef cu cârnați, vin și lăutari, așa cum revoluția cu năbădăi a intratabilei ploieș- tence, Mița Baston, în D’ale carnavalului este pe punctul de a deveni un act amoros. Cum se poate observa, violența potențială în opera lui Caragiale se convertește fie libi-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
parcursul revoluționar este deturnat către cel al fiestei, iar glisarea se face aproape firesc. La ora 6 populația se adună în Piața Unirii, iar naratorul ține să precizeze, pe locul actualului monument, iar „Prezidentul, urcat pe un scaun de tocat cârnați, citește actul solemn de întemeire a Republicii”. Următorul pas este radical schim- bat, el marchează spiritul sărbătorii, „La 7, se desfundă în toate răspântiile boloboace, în sunetele marșului eroic de la ’48”, urmează, „La 8, o parte din popor, cu polițaiul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
parte din popor, cu polițaiul și un taraf de lăutari”, „sunt sublime momentele când un popor martir sfarmă obedele și cătu- șele tiraniei ă...Ă și - te pupă ! O !”, „și să spargă o oală cu poporul lui”, „ Încet-încet, cu ultimii cârnați, cu ultimele fleici și oale, se strecură și poporul martir ...”, „ alergăturile cu poporul” etc.. Poporul sau mai precis Boborul devine expresia unei exorbitări care ține de utilizarea au pied de la lettre a celeilalte accepții, a poporului în calitate de corp politic, „poporul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a poporului în calitate de corp politic, „poporul suveran”. Cea de-a doua deformare pe care o propune autorul ține de faptul că întreaga retorică revoluționară este deturnată în beneficiul sărbătorii. Fapt emblematic, Prezidentul vorbește Poporului urcat pe un scaun de tăiat cârnați. Gestul oricât de secundar ne-ar părea întoarce pe dos o altă imagine revoluționară, sinistră, invocând „mânia poporului”, imaginea ghilotinei. Nu capete cad la această revoluție, ci boloboacele sunt rostogolite, nu curge sânge, ci vin. „Poporul” în calitate de corp politic se
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cutie rotundă pentru pălării - simbolul călătorului. Seara i-am servit pe cei la care stăm - dona Maria și soțul ei, un peruan mic de statură, cu pălincă și cașcaval afumat, iar ei ne-au dat un lichior de ghindă și cârnați de casă. A fost un schimb de „experiență” agreabil. Ieri (luni) am fost treziți de ropotul ploii pe care, însă, am ignorat-o. După ce am mâncat și ne-am băut cafeaua, am pornit spre Centul Cultural „Reina Sofia”, unde am
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
centură neagră" în urma frecventării în anii studenției a "Academiei de șeptic" Ilie et co. Partidele aveau loc în prezența nelipsiților chibiți și se desfășurau pe mese încărcate cu bunătăți venite "de acasă" pentru mahării din Ardeal: șuncă afumată, șuncă fiartă, cârnați afumați, cârnați cu boia, cu usturoi, tobă, leber, dulciuri fel de fel și bineînțeles nelipsitele clondire cu tărie. Partidele durau ceasuri întregi, timp în care tăria, servită în pahare de apă, încingea atmosfera. Eu nu prea mă omoram nici cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în urma frecventării în anii studenției a "Academiei de șeptic" Ilie et co. Partidele aveau loc în prezența nelipsiților chibiți și se desfășurau pe mese încărcate cu bunătăți venite "de acasă" pentru mahării din Ardeal: șuncă afumată, șuncă fiartă, cârnați afumați, cârnați cu boia, cu usturoi, tobă, leber, dulciuri fel de fel și bineînțeles nelipsitele clondire cu tărie. Partidele durau ceasuri întregi, timp în care tăria, servită în pahare de apă, încingea atmosfera. Eu nu prea mă omoram nici cu delicatesele ardelenești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
punct, când mă sună șeful echipei de filmare și-mi spune că mai au nevoie de câteva zile "de pândă la urs", că fără ursul carpatin, filmul nu face doi bani. N-a avut noroc de prelungire și nici de cârnați și pastramă de urs! În dimineața zilei respective îmi reținuse atenția în "România liberă" la rubrica "Mica Publicitate" un anunț al circului Globus: "Vindem urs bătrân, preț 500 lei. Cei interesați se pot adresa la telefonul...". Am pus mâna pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
aceasta, având în vedere că în prezent există tot felul de sporuri la salarii, suplimentar pentru personalul MAE din Asia, Africa și America Latină aș propune un "spor de Crăciun" compus din sprayuri cu miros de zăpadă și brad din Bucovina, cârnați de Pleșcoi, "trandafiri" de casă, caltaboș, piftie de porc și cozonac, toate expediate prin Curier diplomatic! Ar fi în conformitate cu articolul 1 din Constituție, care spune că toți românii sunt egali în fața... Crăciunului!) Am împodobit și noi în salonul cel mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pe o noapte superbă, se contopeau într-un spectacol unic, de neuitat! Am mai fi stat, dar ne-am gândit la cei rămași la Consulat și la Revelionul nostru. Așa că ne-am desfășurat cum se cuvine, cu băuturi românești, cu cârnați făcuți la Consulat și sarmale idem, cu cozonac și cu muzică romanească "de pahar", colinde cu Hrușcă și Corul Madrigal și cu veșnic tânărul și iubitul Gică Petrescu. A doua zi fiind liberă, Sfântul Vasile Consul General îi avea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
următor: Îl convingeam pe unul din cei doi șoferi să mă lase la un colț al drumului spre școală (amândoi erau băieți cumsecade și refuzau efectiv să-mi primească banii - monede comode de cinci ruble scoase din bancă În ispititori cârnați alcătuiți din zece sau douăzeci de monede sclipitoare, de care-mi pot Îngădui să-mi amintesc cu o plăcere estetică acum, când mândria mea rănită de emigrant aparține de asemenea trecutului). N-am avut probleme nici cu minunatul nostru Ustin
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ca să nu fiu nevoit să-i văd. Când totuși nu se poate să nu ies (am, ca tot omul, un servici, ba chiar două), nu plec aproape niciodată fără mici provizii pentru cei mai oropsiți dintre ei („grăunțe” Whiskas, oase, cârnați). O picătură într-un ocean, evident! Uneori mă întreb dacă nu cumva e vorba de o ispită diavolească; în loc să-mi fie milă de tata, de cerșetori (îmi este milă și de tata, și de cerșetori!), sufăr din pricina pisicilor și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de dimineața până seara, hrănind câinii vagabonzi. Poartă la șold o traistă țărănească, încăpătoare, din care scoate tot ce le place câinilor să mănânce. Când traista se golește, intră în prima alimentară ce îi iese în cale și cumpără oase, cârnați, conserve... când obosește, se refugiază într-o bodegă și bea rom sau o bere (iar uneori un rom cu bere). Copiii se țin după el și îl batjocoresc. Adulții îl privesc cu dispreț, numindu-l „Moș Crăciun al patrupedelor”. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cu capul gol, numai în cămășuici. Părintele a cerut :”să vie mămica la mine”. Un copil a răspuns că „nu-i acasă nici tătica nici mămica, numai eu cu Vasilica”. Atunci părintele a luat din lădița „șaretei” o bucată de cârnaț, a ridicat-o în sus, le-a arătat-o copiilor și le-a zis. „aduceți așa o bucată de cârnaț la mine”. Copiii, când au văzut cârnațul, n-au mai auzit ce le-a spus părintele, dar le-a lăsat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
-i acasă nici tătica nici mămica, numai eu cu Vasilica”. Atunci părintele a luat din lădița „șaretei” o bucată de cârnaț, a ridicat-o în sus, le-a arătat-o copiilor și le-a zis. „aduceți așa o bucată de cârnaț la mine”. Copiii, când au văzut cârnațul, n-au mai auzit ce le-a spus părintele, dar le-a lăsat gura apă de poftă și cel mai mărișor a strigat „dă-mi-o mie taică părinte s-o mănânc eu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
eu cu Vasilica”. Atunci părintele a luat din lădița „șaretei” o bucată de cârnaț, a ridicat-o în sus, le-a arătat-o copiilor și le-a zis. „aduceți așa o bucată de cârnaț la mine”. Copiii, când au văzut cârnațul, n-au mai auzit ce le-a spus părintele, dar le-a lăsat gura apă de poftă și cel mai mărișor a strigat „dă-mi-o mie taică părinte s-o mănânc eu cu Vasilica”. La auzul acestei rugăminți, părintele
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ce le-a spus părintele, dar le-a lăsat gura apă de poftă și cel mai mărișor a strigat „dă-mi-o mie taică părinte s-o mănânc eu cu Vasilica”. La auzul acestei rugăminți, părintele a pus bucata de cârnaț în lădița șaretei, a dat bici calului și a plecat la poarta casei vecinului lui Gruia unde a reluat dialogul”. Părintele Cristea Popescu a fost un preot vrednic, credincios, cu preocupări intelectuale, cu copii școliți. N-a asuprit pe nimeni
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]