1,134 matches
-
poate schimba acest lucru: aceste amintiri sunt fragmente din identitatea noastră”. În alte părți, persistă Însă zone de umbră. În Polonia, unde un Institut al Memoriei Naționale se străduiește să Încurajeze investigarea temeinică și științifică a unor subiecte istorice controversate, căința oficială a Poloniei pentru felul În care și-a tratat minoritatea evreiască a suscitat obiecții vehemente. Un exemplu deprimant este reacția lui Lech Wa³êsa, eroul Solidarității și laureat al Premiului Nobel pentru Pace, la apariția În 2000 a cărții istoricului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu au părăsit câmpul de luptă, nu i-a înfricoșat chinul, nici moartea. Nu și-au trădat convingerile și nu i-a părăsit nădejdea mântuirii. Să nu-i uităm! În fața greșelilor, nu trebuie să-ți ascunzi fruntea, e nevoie de căință și rugăciune. L-am cunoscut pe Toma Bontaș și am lucrat cu el până la plecarea mea în munți, pe 25 mai 1948. S a născut în comuna Răcătău, județul Bacău, comună de răzeși. Mai mare decât mine cu câțiva ani
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Azi suntem amenințați mai mult ca oricând. Trăim zile amare! Să nu ne lăsăm copleșiți. Cu tunete de foc și dangăt de clopot, chemare divină, să înfruntăm dușmanii, otravă murdară, și să privim încrezători albastrul zorilor și zilelor de mâine. Căința postumă înseamnă abur și pieire. SUNTEM DEZRĂDĂCINAȚI „Spune legenda că a fost o țară, Cu holde de-aur și cer fermecat, Cu freamăt de codru și cântec de ape, Cu sfinte troițe la uliți de sat. Erau cosânzene cu bucle
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a răului, artificială și coruptă ca florile cu care se regizează seducția. În catalogul celei de-a doua expoziții a lui Th. Pallady ținute la Ateneu 370, apar listate printre compozițiile sale de factură simbolistă, Christ răstignit, Ispită, În infinit, Căință, Sirenă, Studiu pentru Cosinzeana, și numeroase tablouri cu subiecte florale, o parte dintre acestea, Kala albă, Kala și Iris, reflectând interesul pictorului pentru horticultura exotică care participă la câteva din mizanscenele senzualității decadente. Un nud similar, în aceeeași postură, dar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inventar 915181), reluare în bronz a lucrării cu același titlu executată în marmură (ronde-bosse în marmură, 46,5 x 55 x 28 cm, nesemnat, nedatat, inventar 915471), în 1904, pentru care mai există tot o variantă în bronz datată 1903, Căința (ronde-bosse în bronz, nesemnat, nedatat, 13,5 x 13,7 x 7,5 cm, inventar 916173, 1903). Tristețea este valorizată ca pocăință, se încarcă de un sens religios, femeia stând în genunchi cu corpul pliat și fruntea sprijinită de pământ
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oficială a statelor naționale față de propriul lor trecut. Un întreg cortegiu de regrete exprimate oficial, penitențe publice și declarații de nostra culpa s-au succedat în sfera publică internațională în ultimele decenii. Cazuistica este bogată, iar protagoniștii acestor acte de căință diverși. Papa Ioan Paul al II-lea și-a exprimat în 1992 regretele în numele Bisericii Catolice față de tratamentul inchizitorial la care a fost supus Galileo Galilei, prin care a deschis lungul șir al regretelor formale pe care avea să le
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este dată de existența unui ethos european al aducerii aminte înlăuntrul căruia rezidă imperativul moral al "politicii regretului" (Nienass, 2013). Politica românească a regretului. Restructurări ale memoriei naționale. Statul român s-a racordat cu întârziere la noua cultură europeană a căinței, exprimându-și regretele formale prin două documente menite să reconcilieze societatea românească cu trecutul său problematic. România s-a alăturat galeriei de "state ale părerii de rău" (Lind, 2008: sorry states), împărtășindu-se astfel din cultura căinței, odată cu asumarea Raportului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cultură europeană a căinței, exprimându-și regretele formale prin două documente menite să reconcilieze societatea românească cu trecutul său problematic. România s-a alăturat galeriei de "state ale părerii de rău" (Lind, 2008: sorry states), împărtășindu-se astfel din cultura căinței, odată cu asumarea Raportului Final elaborat de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România (Wiesel, 2004). Raportul, comisionat de președintele Ion Iliescu în 2003 și finalizat un an mai târziu, reprezintă ieșirea statului român din lunga stare de amnezie istorică cu privire la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au răsculat și s-au dedat la devastări; supuși fiind mai apoi nemaiauzitelor pedepse corporale ce au suferit nu numai cei care au fost dovediți capi ai răscoalei, ci mai toți locuitorii satului Umbrărești”. În final, protopopul intermediază ca „în vederea căinței ce fac și a ertării ce cer de la Sfinția Voastră” se roagă de iertare. Firul derulării răscoalei de la Umbrărești poate fi reconstituit urmărind documentele ce se referă la sfârșitul faptelor, când preoții de la parohii sunt obligați de către forurile superioare să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]