27,540 matches
-
cu deprinderea aceluia de a compara tot ce vede în țările Apusului cu ce se petrecea la noi, stările de acolo cu ale noastre, felul de a acționa în cutare împrejurare al lor și al nostru. La fel ca pe călătorul de odinioară, deosebirile îl pun pe gânduri și pe Mircea Zaciu, iar câteodată îl și amuză. Are alte puncte de raportare, bineînțeles. Iată la cinematograf, la ei și la noi: „Sala e aproape goală. La noi, lumea s-ar fi
Prin teritoriile lui Mircea Zaciu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4492_a_5817]
-
Capitolul 1 Peronul, luminat ici-colo, era aproape pustiu. Băncile erau goale, acoperite de un strat subțire de zăpadă cenușie. Doar câțiva călători,împrăștiați de-a lungul căii ferate, parcă pentru a părea mai mulți, așteptau sosirea acceleratului de Timișoara. În rest, nimeni și nimic; doar o noapte de iarnă, ca oricare alta, o gară obișnuită, cu nimic diferită de celelalte, poate cu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
închis porcul! Și tu ce stai ca un tâmpit, îmbracă-te imediat și hai să vedem ce mai putem face! Epilog Peronul, luminat ici-colo, era aproape pustiu. Băncile erau goale, acoperite cu un strat subțire de zăpadă cenușie. Doar câțiva călători, împrăștiați de-a lungul căii ferate, parcă pentru a părea mai mulți, așteptau sosirea acceleratului de București. În rest, nimeni și nimic. Doar o noapte de iarnă, ca oricare alta, o gară obișnuită, cu nimic diferită de celelalte, poate cu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
să-și recite într-o italiană aproximativă monologul menit să stoarcă bani de la turiștii creduli. Are o poveste exact ca în Filantropica. Îi tai scurt elanul și-l îndemn politicos în dulcele nostru grai să-și încerce norocul cu alți călători. El se conformează fără să protesteze, iar vecinul meu de drum devine curios. Îl lămuresc ce și cum și astfel conversația pornește. Nu, nu știe multe despre România, dar ar fi interesat să afle. Este irlandez, reprezintă o companie farmaceutică
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
tot ansamblul de haine și accesorii care mă alcătuiesc și, când totul e în regulă, iau hotărârea să lovesc asistența cu stilul meu. Scot laptopul și mă gândesc c-a fost o idee bună că am lăsat mașina acasă. Restul călătorilor au înțeles deja că eu n-am ce căuta acolo, că sunt un tip care zboară business și conduce ultimul model de BMW. Îmi ridic brusc ochii spre un bărbat pe care-l simțeam cercetându-mă și-l fixez neîntrerupt
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
2 picioare)(65 cm), lungă de 3 picioare(97,5 cm), așezată pe patru roți, construite dintr-o singură bucată cu toporul, din gros și pe două osii de lemn”. Că a fost așa pe vremuri, o confirmă și relatarea călătorului francez, seniorul de Forquevauls François de Pavie, care în 1585, a trecut prin Moldova folosindu-se “de o căruță cum se uzitează în această țară, așa de mică și ușurică, încât la un pas greu, o poți lua pe umeri
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
solii străini se bucurau de multe alte privilegii: primeau de la domn scrisori de trecere prin țară, nu plăteau vamă, erau găzduiți și ospătați, aveau întâietate, la trecerea prin vaduri etc. De înlesniri și atenție, se bucurau și alte categorii de călători, mai ales, personalitățile de seamă ale vremii. Iată ce a consemnat Paul de Alep, despre călătoria patriarhului Antiohiei, prin țările române, pe la mijlocul secolului al XVII-lea: “De cum am sosităla Galați-n.a.), sa dat de știre domnului printr-un călăraș
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștal, trecându-l în anul 1775, în grija statului. Ca urmare, s-au dezvoltat releele de poștă, numite menziluri, dirijate de un căpitan de menzil, devenit apoi căpitan de poște. S-au construit clădiri, locuință pentru căpitanul poștei, camere pentru călători, adăpost pentru cai, furaje etc. La relee se aflau cai și olace pentru transportul curierilor domnești, a dregătorilor, a persoanelor autorizate de domn și a altor funcționari în misiune. Căpitanii de poștă aveau în subordine un personal numeros și variat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
aveau în subordine un personal numeros și variat: beșlii, bicigași, surugii, rotari, dârvari și păzitori. Ipsilanti a organizat serviciul poștal drept instituție de stat, la dispoziția publicului larg, suportând cheltuielile necesare funcționării. Contra cost, orice persoană putea expedia corespondență și călători cu poșta. În secolul al XVIII-lea, principalele drumuri de poștă erau: București-Silistra sau GiurgiuConstantinopol; Iași-Bârlad-GalațișumlaConstantinopol și Iași-Hârlău-Cernăuți. Poșta din Muntenia mai deservea două trasee: București Târgoviște și București Craiova. Aceleași drumuri erau folosite de poștă și în secolul trecut
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
celor ce merg și vin și a celor ce merg cu ugeritul, și a celor ce merg fără ugerit...” etc. Relatări despre serviciile poștale din Moldova secolului al XVIII- lea, au rămas și de la misionarul englez Boscowich. Privitor la acest călător și funcționarea poștei, Nicolae Iorga arăta: “Când și când vede câte un călăraș domnesc care duce scrisori la Țarigrad, și curieri de-ai ambasadorilor, căci poșta ambasadorilor cu Turcia se făcea pe la noi. Între alții ... Curierii aceștia mergeau cu cea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
trecea prin pasul Prislopului, iar prin pasul Oituz și mai puțin prin Ghimeș, se făcea legătura cu Brașovul. Pe drumurile respective cu ramificațiile lor, au circulat în toate direcțiile carele cu mărfuri ale negustorilor moldoveni și străini, tot felul de călători, soli și de bună seamă trimiși ai Domnului și curieri. Aceste trasee au înlesnit desfășurarea comerțului, schimburile de mărfuri între diferi te așezări, contribuind la creșterea și prosperitatea orașelor. Baia, Siretul și Suceava, au ajuns în a doua jumătate a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a doua sa domnie(1741-1743), a luat întreținerea serviciului de poștă pe seama statului. Deși, mai târziu s-a revenit la vechiul sistem, nu s-a renunțat definitiv la ideea domnitorului. Cum funcționau poștele pe atunci, rezultă și din relatările unor călători străini. Poștele moldovene erau bune, dar existau încă multe abuzuri în privința rechizițiilor, consemna un misionar, Boscowich, care a călătorit în 1762, de la Galați la Iași și până la frontiera austriacă din nordul Moldovei. "În toată Moldova stăpânirea are obiceiul barbar de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din nordul Moldovei. "În toată Moldova stăpânirea are obiceiul barbar de a răpi, pentru serviciul public, tot ce se întâlnește în cale, fără nici o considerație, fără plată, precum boi, care, cai, ce se răpesc de la țăranii din sate și de la călători, de pe drumurile mari. Aceste exacțiuni se fac nu numai când trece un ambasador, ci și când trece un curier al prințului moldovean, și al vreunui Domn strein. Așa se explică că un număr considerabil de frumoase regiuni care se află
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
răspunderea lor și cu plata prin înțelegere. Așa se poate explica regularitatea și rapiditatea cu care se făcea și mai înainte de 1834, schimbul de corespondențe particulare între Fălticeni, capitală și alte orașe. Scrisorile particulare sau comisioanele circulau și prin mijlocirea călătorilor, mai ales a negustorilor care cutreierau drumurile, în interesul afacerilor. La fel se realiza schimbul de corespondență între persoanele particulare din Moldova și cele din Țara Românească sau din alte țări. O scrisoare din București, datată 16 iulie 1826, adresată
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
expedierea la destinație prin curieri, precum și distribuirea lor, ținându-se evidența primirilor și predărilor. De asemenea, centraliza după folosire permisele de călătorie în contul statului, le înainta lunar Ministerului de Finanțe, încasând contravaloarea și împărțea antreprenorilor sumele cuvenite; încasa taxele călătorilor particulari, colecta pe cele strânse la relee și le împărțea antreprenorilor după distanțele parcurse în fiecare despărțire. Condițiile de arendare mai prevedeau: să fie în sarcina statului cheltuielile pentru personalul poștal al Direcțiunii și cel din orașe; funcționarea unui oficiu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
scrisorile preschimbate în interiorul regatului, până la o greutate de 15 grame. Tot în 1852, se înființează un serviciu de diligențe, la început numai pe distanțele: Iași - Galați și Iași - Mihăileni, dar ulterior s-a extins și pe alte drumuri principale, oferind călătorilor un oarecare confort. Concomitent s-au diversificat și trimiterile poștale, putându-se expedia prin poștă: scrisori recomandate cu confirmare de primire, gazete, calendare, cărți, tipărituri, gropuri cu bani în aur și argint, pachete și probe de mărfuri. Mult mai târziu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Adolphe Billecocq, care a călătorit prin Țările Române "Țăranul moldo-valah devine, odată ce s-a urcat pe cal, cel mai intreprid, ca și cel mai iscusit surugiu din întreaga lume". "Vizitii ca, cei moldovalahi, credeți-mă, nu se găsesc nicăieri. Orice călător, până și cel mai indiferent, cel mai îngândurat, cel mai posac, nu poate să nu se învioreze văzând îndemânarea, verva, antrenul, filozofia, rapiditatea, veselia vizitiului său moldo-valah". Retragerea treptată a trupelor ruse din Moldova și Țara Românească, a fost înlocuită
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
important schimb de corespondență în perioada respectivă. Iarmarocul din Fălticeni era cel mai important din Moldova, ocupând un prim loc în volumul de tranzacții comerciale. Aici s-au adus în 1855, mărfuri în valoare de peste 4.000.000 florini. Un călător scria în 1849, că iarmarocul din Fălticeni este unul din cele mai însemnate bâlciuri ale Europei. Ceva mai înainte de apariția primei emisiuni de mărci poștale, Oficiul Poștal Fălticeni a fost înzestrat cu un "ștemplu", o ștampilă de zi. Avea forma
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fostei așezări Filipești, comuna Forăști), pe șoseaua RomanFălticeni. Necesitatea acesteia a fost, probabil, impusă de distanța prea mareăcirca 36 km) între cele două stații de la Fălticeni și Cristești. La fiecare stație de poștă trebuie să fi fost: o clădire pentru călători și căpitanul poștei, un grajd pentru cai și adăpost pentru hrană, bordeie pentru surugii, rotari etc. Prin anul 1940, se mai vedeau încă urmele clădirilor și grajdurilor pe locul unde a fost stația de poștă Capu Dealului. Pentru ca populația să
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la locul de schimb și s-a admis antreprize între diferite localități, cu un număr fix de curse pe săptămână. Antreprenorii transportau expedițiile poștale cu diligența sau cariola și primeau în schimb, prețul obținut la licitație, plus taxele încasate de la călători. Din octombrie 1871, cursele poștale au fost date în antrepriză după aceste noi condiții, pe măsura reînnoirii contractelor. O problemă care cerea rezolvare urgentă, privea poșta internațională. Pentru intrarea României, în mod direct, în traficul poștal internațional, trebuiau desființate poșta
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ambulantă. Pentru actualizarea unor acte normative anterioare, s-a pus în aplicare la 15 octombrie 1870, un alt regulament privind “fixarea taxelor poștale în România”, și la 1 octombrie 1871, o altă lege telegrafo-poștală. Regulamentul viza corespondența, mesageriile și transportul călătorilor prin diligențe. Față de alte țări din Europa, taxele poștale pentru scrisorile interne erau mai mici, înlesnind populației comunicarea. Regulamentul a stabilit pentru prima dată, taxe poștale la publicațiile periodice, la căsuțe poștale și la livrete de recipise. La cerere se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ianuarie 1865. În primul articol se prevedea: “Statul își rezervă dreptul sau monopolul telegrafo-poștal; acest monopol constă în transmiterea de corespondență prin telegraf și transportul scrisorilor, ziarelor și imprimatelor de tot felul, probelor de mărfuri, banilor, valorilor, obiectelor de greutate, călătorilor și al bagajului lor, prin schimbarea mijloacelor de transport, adică releuri de cai cu stațiuni fixe sau prin un serviciu regulat de diligențe”. Legea conținea prevederi referitoare la: executarea serviciului poștal și telegrafic, taxarea trimiterilor și a călătorilor, scutiri de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de greutate, călătorilor și al bagajului lor, prin schimbarea mijloacelor de transport, adică releuri de cai cu stațiuni fixe sau prin un serviciu regulat de diligențe”. Legea conținea prevederi referitoare la: executarea serviciului poștal și telegrafic, taxarea trimiterilor și a călătorilor, scutiri de taxe, despăgubiri, manipularea banilor, contravenții, garantarea secretului corespondenței etc. Pentru prima dată s-a admis expedierea banilor prin mandate poștale interne. Mandatele poștale se puteau prezenta la orice oficiu, achitarea însă numai la casieriile de la reședința județului. Scăderea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
oficiu telegrafic, expedierea de către cel mai apropiat oficiu; prelungește dreptul de reclamație pentru trimiterile la care se acordă despăgubiri și altele. Totodată, prin această lege s-au stabilit taxele telegrafice, taxele pentru obiectele de corespondență, mesagerii și mandate, precum și taxele călătorilor și ale bagajului lor. Legea menționează în mod expres că taxa corespondenței în toată întinderea României, cuprinde și predarea la domiciliul destinatarilor. De altfel, taxa cuvenită factorilor poștali, la care ne referim, pentru aducerea corespondenței la locuința adresanților, stabilită o dată cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
toate dus-întors. Războiul a pricinuit distrugeri de bunuri și materiale, inclusiv de căi ferate. Din această cauză, abia din 15 mai 1919, a fost posibilă redeschiderea liniei principale spre Nordul Moldovei și Bucovinei, intrând în funcțiune în componența trenurilor de călători, birourile poștale ambulante nr. 1.2 și 5.6, București Cernăuți și retur. Tot atunci a început să funcționeze o cursă poștală feroviară nr. 313.314, pe traseul Dolhasca-Fălticeni și retur. Din același an, au funcționat curse poștale feroviare pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]