26,421 matches
-
este mai mare. Conceptul a fost introdus de fizicianul Rudolph Clausius în 1856, pe când lucra la formularea celui de-al doilea principiu al termodinamicii, urmărind să definească variația de entropie care se produce atunci când energia este transferată sub formă de căldură unui sistem. Astfel, în termodinamică, entropia este o măsură a cât de aproape de echilibrul termodinamic este un sistem termodinamic. Practic, principiul al doilea al termodinamicii precizează condițiile în care are loc transformarea energiei termice în energie mecanică. Accentul se pune
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
cantitățile de energie schimbate. În fond, reprezintă o particularizare a principiului general al schimburilor de energie, conform căruia transformările spontane de energie se realizează de la potențialul mai înalt spre potențialul mai scăzut. Conform formulării lui Clausius, într-un proces arbitrar, căldura trece de la sine doar de la corpurile cu temperatură mai mare la corpurile cu temperatură mai mică. Aceasta înseamnă că nu este posibil să se treacă căldură de la un corp mai rece la un corp mai cald, fără cheltuială de lucru
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
mai înalt spre potențialul mai scăzut. Conform formulării lui Clausius, într-un proces arbitrar, căldura trece de la sine doar de la corpurile cu temperatură mai mare la corpurile cu temperatură mai mică. Aceasta înseamnă că nu este posibil să se treacă căldură de la un corp mai rece la un corp mai cald, fără cheltuială de lucru mecanic. Prin urmare, entropia este o funcție de stare, cu referire la calitatea energiei depozitate într-un sistem termodinamic. În analogia pe care o întreprindem, avem în
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
mărime a varației Mins în raport cu Fmz ; variație - expresivitate; variația entropiei - expresivitatea raportului între variabila Mins și variabila Fmz; variație pozitivă - caracterul de raționabilitate al variabilei Mins; variație negativă - caracterul de iraționabilitate al variabilei Mins; lucru mecanic - Mins uniformă (variabil predictibilă); căldură - Mins aleatorie (variabil impredictibilă). Mișcarea muzicală este un concept referit modului de instrumentare (Mins) a Fmz în efectivizarea sonoră. Ca atare, Mins este un fapt de abordare interpretativ-muzicală. Specific Mins este să-și repereze Fmz ca dpc, respectiv ca posibilitate
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
timpică); Lungimea (Lgp), ca întindere de pas-anume, profilând o melocronie în secvențializare (formulare / împerechere ritmică). Din perspectiva constantei mărimii pasului ca Tcp, respectiv a tempoului de instrumentare în parcurs, C-Mins o analogăm variației de entropie. Am considerat astfel, analog transferului căldurii, două coordonate de adecvare Mins în-parcurs (fapt): I. stare timpo-tempică sau de tempo - ca energie Mins distribuită într-un interval de timp (div) sau tactată linear (pulsată pe o L-dpc) - determinând calitatea expresiei de continuitate a U-Fmz, în armocronie cu
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
expresiei de durabilitate (sustenabilitate temporală) a Fmz-dpc, în timbrocronie cu modul S-dpc. Operăm analogia pe schema de mai jos, în a cărei formulare înlocuim apoi termenii: Entropia măsoară calitatea de depozitare a energiei. Variația de Energie dată sub formă de căldură ENTROPIE Temperatura la care are loc transferul Tempoul exprimă adecvarea stării Mins în-parcursul Fmz. Variația de Mișcare dată sub formă de Tact timpo-metric TEMPO Gradul tempic (frecvența Ttm) prin care se petrece adecvarea => Într-un interval (moment) de timp determinat
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
iubite - lucru rar în divizata noastră lume literară. Ceea ce e în mod special impresionant în întregul dosar e că, în pofida tipicului solemn-academic, această admirație - afecțiune - recunoștință pentru Matei Călinescu și pentru Marco Cugno impune eliminarea clișeelor encomiastice și dă o căldură vibrantă paginilor. Recapitulînd, în discursul lui de Laudatio, biografia intelectuală a lui Matei Călinescu și principalele volume ce o jalonează, Ștefan Borbély insistă asupra eseurilor teoretice și a cărților ce analizează din perspective noi autori precum Mircea Eliade, Eugen Ionescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
divină limpiditate. Cu felinarele de gaz care se aprindeau, romantic, la căderea serii, bucată cu bucată, dintr-o flăcăruie în vârf de par. Cu trăsuri lunecând pe pavelele de granit și mai cu seamă cu săniile străpungând nămeții - încă simt căldura păturii de pe genunchi, ca să nu mai pomenesc de zurgălăi. Dar gustul saniei l-am prins în orășelul copilăriei mele, unde tocmai absolveam cu brio prima clasă școlară, ultimul eclatant succes al carierei mele. (în treacăt precizez că sunt pe punctul
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
Daniel D. Marian Oona este o fetiță cu care toți am copilărit în teritoriul magic al nucului și în căldura puhavă de vară a podului unde sunt de găsit lucrușoare vechi a căror viață pare să se fi stins. înainte ca ea să fi dispărut, ca să trăiască nevăzută de restul grupului nostru, și înainte să înceapă așteptarea revenirii ei, ea
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
ardori de a o aștepta fertil, lăsând ușa deschisă zi și noapte, în eventualitatea că se va întoarce la noi, să ne găsească și să ne bucure reluarea unui fir al jocurilor împreună în teritoriul magic al nucului și în căldura puhavă de vară a podului unde sunt de găsit lucrușoare vechi a căror viață pare să se fi stins. "De mult nu mai închidem ușile seara/ de așa mult timp noi o așteptăm pe Oona/ o lăsasem pe când era mică
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
de plagiat, ce-i drept unul fin. Filmul se desfășoară pe trei planuri, unul al retrospectivei nostalgice care completează golurile de aer dintre dialoguri, insuportabil de false și anoste, al doilea se poate intitula cu numele unei schițe de Caragiale, Căldură mare și are loc la hotel, monșer, al treilea reprezintă recitalul Loredanei Groza, Miss Lorry, el poate fi urmărit ca și mesajul publicitar în pauza meciului. De fapt, aproape toată lumea are ceva de cîntat, cel puțin o melodie, (Zavaidoc), Cristian
Comisarul Moldovan - Reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8562_a_9887]
-
cad de acord să treacă afacerea sub tăcere. Altfel, ziceau, gestul (motivat) studenților putea fi interpretat ca "grevă", deci politic... Pentru un sfert de portocală..." 1. Nu mai știu dacă era o pătrime de portocală, știu doar furia noastră spontană, căldura ei și așchiile usturătoare din piept cînd, în locul jinduitelor portocale, ni s-au pus în față prăjiturile cremoase de ieri-alaltăieri de către acele, oho, cît de puternice figuri ale zilei, slujbașii de la o unitate de alimentație publică. Cîte nu puteau ei
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
coboare. Doamna Steluța cu ochii acolo. Păi, le pasă la careva de noi? Ce cîștigăm noi din asta? Nu că zic, dar vreau să spun. |știa sînt plin de bani, domnișoară. Lux, nu glumă. Asta e. Bush salută plin de căldură: "Bună ziua București! Bună ziua români!" "Bună ziua", răspunde și Doamna Stela de pe taburet, en passant, căci e ocupată cu conversația. Dau și ei ceva acolo, la pensia noastră? Nu dau. Uite așa: vin, pleacă, vin, pleacă. Pisica grațioasă a Doamnei Stela stă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8594_a_9919]
-
ca om. În ce măsură crezi că suntem produsul accidentelor noastre biografice? Punându-ți această întrebare, iartă-mă că îți mărturisesc un lucru ce te-ar putea crispa, m-am gândit la mama ta, care a lipsit mai mult, privându-te de căldura atât de necesară unui om... cu sensibilitatea și imaginația ta. Mama ne-a părăsit când aveam șase ani; ca școlar, am fost la ea în două vacanțe de vară, la Budapesta; am revăzut-o, la întoarcerea din Anglia, când aveam
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
folosesc cum trebuie. Vă reamintesc că vorbesc de netrebnicii care pronunță Pescariu, Cojocariu, Grădinariu, Fusariu, Olariu"). Regizorul și actorul Pruteanu punea în scenă un permanent dialog cu telespectatorii, cu mirări și întrebări retorice, mimînd orice: limba de lemn, dialogul din Căldură mare, lecția pedantă, titlurile presei de senzație ("Jurnalul de la 8 fără 5. Record mondial la pleonasm. Bucureștiul schimbă latina. Captură de adjective stupefiante. Urechile care văd", 26.III.1997), afectarea diminutivală ("Bună seara, simpăticuți telespectatorași și telespectatorașe. Mă încearcă dorulețul
Doar o vorbă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8606_a_9931]
-
decăzut având douăsprezece aripi... * Un retor vorbind repede, fără ca vorbirea lui - printr-un fel de exasperare a neputinței de a exprima totul - să se transforme într-un fel de litanie ininteligibilă, într-o radiație fizică, cum emană un corp hiper-încins căldura; sau vorbele își pierdeau substanța, devenind doar o emisie sonoră,... un crepitement de flammes,... un troznet, un pârâit de flăcări... Super-morbidețea lui NIETZSCHE. Tragedii nu va produce decât pesimismul ultra,... decât,... paradoxal,... marea înflorire și exuberanță, vitalitatea, grecii din antichitate
Lecturi de altădată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8656_a_9981]
-
culoare, evocînd parfumul, și apele-ape. "Smaraldul mărei răpitoare/ E jocul vecinic de colori." Amestec de grandoare, superficialitate, efemer. Decăderea intră în logica rozei și, deopotrivă, în schema de construcție din Thalassa. Un demon al miezului zilei, aducînd pe insulă o căldură grea, leșinată, în care ghicești miasme de flori descompuse, face mai mult rău chiar decît ispita cunoașterii. Starea de maximă expunere, în care amiaza oprește jocul degradeurilor, lățind parfumurile în benzi vulgare de miros stătut, își cere o ieșire, pe
Mare și trandafiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8390_a_9715]
-
a contat. Nu a contat pentru că cine a trebuit să-i asculte erau acolo: melomani cultivați, profesori, muzicologi, critici, impresari, de aici sau din lume. Și aplaudau, se entuziasmau, lăcrimau, se emoționau, în fine, trăiau momentul. Nu a contat nici căldura sau frigul, ploaia sau vântul ce făcea să danseze, de fapt chiar să zboare de-a dreptul partiturile sau stimele, pentru că cine a trebuit să-i asculte erau acolo și i-au admirat. Ca să-l citez pe Alexandru Odobescu care
Frumuse?ea ?nceputului by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84002_a_85327]
-
unui suflet comun, inocent și totodată puternic, entitate pe care o alcătuiesc membrii corului și maestrul lor. Așa cum ne-a obișnuit, maestrul Jean Lupu presară concertul cu mici momente de mărturisiri, momente în care își revarsă asupra publicului, dragostea și căldură sufletească, introducându-l pe acesta în minunată lume a Corului “Symbol”. Astfel, cel venit să asculte un concert, are privilegiul de a pătrunde tainele sunetului, locașul resurselor corului, circuitul neîntrerupt de iubire, atașament și dăruire dintre coriști și dirijori. În
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
ea trebuie să te pătrunzi și credem că partenerii săi, la rândul lor niște artiști ieșiți din comun, au înțeles acest lucru conspirând la tălmăcirea acestui opus. Sunetul atât de frumos al Silviei Marcovci și-a păstrat nealterate calitățile, expresia, căldura, sensibilitatea, iar talentul ei atrage hipnotic atenția oriunde s-ar afla. Asocierea cu muzicianul - violoncelist Kniazev a fost una benefică, pentru că acesta din urmă are o nesfârșită capacitate de a se adapta timbral și dinamic pe sinuozitățile discursului muzical, la
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
dat, la misteriosul argument creator. Deaceea un profesor trebue să încerce să desvolte imaginația elevului pentru ca interpretarea lui să nu fie o problemă tehnică, un scop concret și să nu i se pară textul sonor un joc matematic lipsit de căldura vieții. Analiza unei bucăți cere mult tact. Planurile ritmice constituesc forma gândirii muzicale. Elevul să fie îndrumat în spiritul stilului autorului, să învețe să închipuie în mod viu, intențiile expresiilor muzicale, să fie bine cântărită pretenția subiectivă a elevului ca
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
lovi drept în inimă: murise regele Ferdinand! După o lungă boală fără nădejde și pe care o suportă ca un erou! Eram în preajma plecării spre București, așa că a doua zi intram în capitala îndoliată. Era ziua Sf. Ilie și o căldură apăsătoare plutea peste populația întristată adânc, căcă regele fusese bun și mult iubit. Noi însă trebuia să plecăm după o zi de întrerupere, în Transilvania, așa că numai Horia putu fi de față la funerarile care se desfășurau în chip solem
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
București, care îl făcu ca și nou, aducând din Germania tot ce trebuia pentru o radicală reparație. Cu acest prilej și pentru a achita cheltuielile, am dat în octombrie din nou un concert în care am fost sărbătorită cu toată căldura și recunoștința întregului public. Un covor de flori era așternut pe tot parcursul meu, iar pe scenă era o adevărată grădină de plante. Între pauze mi se ținură discursuri de recunoștință din partea „Musikvereinului” și Frauen Verein-ului și o profuziune de
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
gară mă îndreptai cu o mașină în str. Ordynicke unde locuia un vechi prieten, consulul și compozitorul Brzezinski cu soția lui, și care în chipul cel mai afectuos m-au invitat să locuiesc la dânșii. Primită am fost cu toată căldura de acești buni prieteni. Însă atmosfera în Varșovia era apăsătoare. Întruniri politice zgomotoase avură loc, chiar noaptea treceau cortegii întregi pe la ferestrele mele, vociferând și cerând intrarea Poloniei în război pentru a pedepsi pe Hitler, pentru acțiunea sa neașteptată. Se
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
grafic, a apărut la Editura Muzicală. Protagonistul a absolvit cursurile Liceului de artă ”G. Enescu” și apoi ale UNMB, unde și-a susținut și Masteratul, concertele ducându-l în toate cele 4 colțuri ale lumii. În booklet este prezentat cu căldură de lector univ. dr. Andreea-Aura Grigoraș: „Claritatea și sinceritatea expresiei muzicale, coloritul și amplitudinea dinamicii, precum și sensibilitatea și entuziasmul retoricii caracterizează interpretarea de față a acestor capodopere - pe nedrept neglijate - dedicate viorii solo”. De notat că în 2012 muzicianul a
CD-uri by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84254_a_85579]