2,573 matches
-
spiritul adâncurilor, îngr. Gheorghe Tomozei, București, 1971; Vârsta de bronz, îngr. și pref. Gheorghe Tomozei, București, 1971; Primele iubiri - Premiers amours, ed. bilingvă, tr. A.G. Boeșteanu, pref. Tudor Vianu, București, 1974; Poezii, îngr. și pref. Voicu Bugariu, București, 1976; Moartea căprioarei, îngr. și introd. Ion Bălu, București, 1983; Poezii, îngr. Gheorghe Tomozei, pref. G. Călinescu, București, 1984; Poezii, îngr. Antoaneta Tănăsescu, București, 1985; Poezii, îngr. și postfață Paul Dugneanu, București, 1987; Poezii, îngr. Gheorghe Tomozei, pref. Radu Cârneci, București, 1997; ed.
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
ce să mai privesc cum soarele răsare... XII. GÂNDURI, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015. Gânduri 1 poate că ieri n-a fost vreodată deși deznădejdea s-a întrupat în rătăcire cu priviri de căprioară și aerul ce îl împărțim la doi îl respirăm pe rând sau amândoi o dată poate că mâine nu există și așteptarea stă pe suflet ca o eternitate stranie ce plânge cu ochii închiși iar a găsi iubirea perfectă e ca și cum
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
cât a plouat,Trist mai pare totul, încă...... XV. POATE, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1676 din 03 august 2015. Poate poate că ieri n-a fost niciodată deși deznădejdea s-a întrupat în rătăcire cu priviri de căprioară și aerul ce îl împărțim la doi îl respirăm pe rând sau amândoi o dată * poate că mâine nu există și așteptarea stă pe suflet ca o eternitate stranie ce plânge cu ochii închiși iar a găsi iubirea perfectă e ca și cum
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
Bredel, Părinții, București, 1962, Fiii, București, 1963, Nepoții, București, 1966; Remus Luca, Ein Morgen im Mai, București, 1964; D. R. Popescu, Der weisse Regen, București, 1965; Richard Hiepe, Renato Guttuso, București, 1966; Jan Petersen, Strada noastră, București, 1966; Magda Szabó, Căprioara, București, 1967; Franz Kafka, Castelul, pref. trad., București, 1968; ed. București, 1995; Karl May, Comoara din lacul de argint, București, 1969; Bertolt Brecht, 1 om = 1 om, București, 1969 (în colaborare cu Mircea Șeptilici); Eugen Ionescu, Setea și foamea, în
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
caritate - precum Tabita, binefăcătoarea văduvelor din Iope: „Și Petru, sculându-se, a venit cu ei. Când a sosit, l-au dus în camera de sus și l-au înconjurat toate văduvele, plângând și arătând cămășile și hainele câte le făcea Căprioara, pe când era cu ele” - Fapte 9, 39). Pe Sfântul Apostol Pavel îl va interesa chestiunea recăsătoririi văduvelor. Recomandă - în I Corinteni 7, 89 și 39-40 - celibatul, dar nu este principial potrivnic căsătoriei (voi mai reveni asupra acestui aspect): „8. Celor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1977; Busola, București, 1979; Călătorie în doi, București, 1980; O chestiune de onoare (Poansonul), București, 1981; Și mulțumesc pentru crizantemă..., București, 1981; Hotelul astenicilor, București, 1982; Salopeta, București, 1982; Pensiunea doamnei Olimpia, București, 1983; Până aici, George! (Unde se avântă căprioarele), București, 1986. Repere bibliografice: Viorel Știrbu, „Pensiunea doamnei Olimpia”, LCF, 1984, 36; Ghițulescu, O panoramă, 309-310; Ion D. Șerban, DRI, V, 65-72. D. Mc.
SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
clasa aIVa). Tema lecției: ” O noapte de iarnă” - Fănuș Neagu Etapele de lucru: 1. Scrie printr-un singur enunț despre ce este vorba in text. Bănică, cu gândul la colacul rumen, se visează împărțind ”un munte de colaci” la o căprioară și patru iepuri. 2. Într-o expresie spune ce conține textul. - Visul băiatului în ajun de Crăciun 3. Într-un cuvânt spune ce conține textul. - Visul 4. Precizează culoarea pe care o asociezi conținutului. - Albul 5. Notează cel mai important
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
Alexandrescu: „Peste orașul nostru cu caterinci și vinuri,/ ca o pecete veche pe-un pergament de lut,/ trona mâhnita pace a vechilor ruinuri,/ havuz din care vlaga cinci secoli au băut”. În Vânătoare e ceva din atmosfera prezentă în Moartea căprioarei de Nicolae Labiș, bunul prieten al lui T., despre care a scris în nenumărate rânduri și căruia i-a îngrijit câteva ediții postume. Sunete din lirica perioadei interbelice, îndeosebi din cea tradiționalistă (largo sensu), din poezia htonică, coexistă cu cele
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
se oferă spre ospătare: „Apare în prag, dar nu ne place, nu-i fript de ajuns,/ el bombăne și sare la loc, pe plită. Bag un ceas/ chefere pe foc (cu pendula frig ursul, iar cu ceasul-brățară al iubitei inima căprioarei)/ e cald, e noapte, e cafea și când întorc Aznavour/ calul mănâncă discul ca pe o foaie de salată./ Mai fumăm un mesteacăn, rupem o ciosvârtă de mistreț/ (Sunt bun? întreabă. Bunule, îi spunem, și-l bucurăm/ și pe el
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
pe aripi, București, 1990; Ultima carte de dragoste, București, 1991; Dedicații (Poeme inedite) (în colaborare cu Nichita Stănescu), Ploiești, 1992; Bibliotecile fericite, București, 1994; Carte cu ghicitori, București, 1995; Un poet din Tibet, București, 1995. Ediții, antologii: Nicolae Labiș, Moartea căprioarei, pref. edit., București, 1964, Albatrosul ucis, postfața edit., București, 1966, Sunt spiritul adâncurilor, București, 1971, Vârsta de bronz, pref. edit., București, 1971, Poezii, cu o precuvântare de G. Călinescu, București, 1984, Poezii, postfață Paul Dugneanu, București, 1989; O sută de
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
Cu inflexiuni panteiste, izbutită e și o idilă estivală: „Închide astăzi cartea; ne-om dărui naturii. / Ne vom culca în ierburi, și-acum întâia oară, / Pe brațele de sevă și mușchi ale pădurii, / Tu vei simți în sânge, gonind, o căprioară” ori interpretarea unor motive folclorice: „Șapte dealuri brumării / Și o vale verde - / Murgule, să mi te ții / Urma când ne-om pierde”. Nu lipsesc caligrafii de eros conjugal și de iubire paternă în cărțile pentru copii. Altundeva transmite alert, cu
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
Tarka album [Curcubeul], București, 1963 (în colaborare cu Jancsik Pál); George Coșbuc, Költemények [Poezii], București, 1964 (în colaborare); Mihai Eminescu, Költemények [Poezii], București, 1966 (în colaborare); D. R. Popescu, Fehér eső [Ploaia albă], București, 1969; V. Voiculescu, Az álombeli őz [Căprioara din vis], București, 1969, Zahei, a vak [Zahei orbul], Cluj, 1972; Irimie Străuț, Puszi-pusz, București, 1970; Eugen Barbu, A Fejedelem [Princepele], București, 1975; Mihnea Gheorghiu, Pathetica ’77, București, 1977; Ecaterina Oproiu, 3x8 meg a végtelen [3x8 plus infinitul], București, 1977
VERESS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290493_a_291822]
-
sclipitor și caleidoscopic devine un prilej de developare a fascinantei polimorfii a lumii moderne: „La băcănie la Ciobanu / lunecă pe chitre soare. / Câtă umbră sub pădure, / în vitrina fructelor răcoare. / Au sosit / strugurii timpurii din sud, / banane în piele de căprioară / și nucile de cocos / cumplit testiculare / în care hohotele negrilor se mai aud. / Aici, aici, / unde târguiește Mira Popovici, / sună-ți anii în valută forte, / pipăie meridianul București-Paris” (Reclamă). Radiografia stării de poezie din faza constructivistă este dată de poemul
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
pref. Nicolae Florescu, București, 1991; Alcyon sau Diavolul alb, îngr. și pref. Florentin Popescu, București, 1992; Poezii inedite și corespondență, îngr. și pref. Ileana Ene, Galați, 1993; Călătorie spre locul inimii, îngr. Radu Voiculescu, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1994; Lostrița. Căprioara din vis, îngr. Florentin Popescu, București, 1995; Poezii, îngr. și pref. Ion Apetroaie, Galați, 1995; Înaltele neliniști, îngr. Roxana Sorescu, București, 1998; Integrala prozei literare, îngr. și pref. Roxana Sorescu, București, 1998; Integrala operei poetice, îngr. și pref. Roxana Sorescu
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Neghiniță. Neghiniță era frumos ca o piatră scumpă și mic cât o neghină. Avea niște ochișori ca două scântei albastre și niște mâini și piciorușe ca niște firișoare de păianjen. Scrie două propoziții despre Neghiniță Desparte în silabe. PUIUL DE CĂPRIOARĂ Ieri am plecat cu bunicul la pădure.Sub un stejar mare, culcat pe iarba moale, am văzut un pui de căprioară. Ne-a văzut și a încercat să se ridice, dar nu putea. Avea piciorul rupt. Atunci eu Spune ce
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
niște mâini și piciorușe ca niște firișoare de păianjen. Scrie două propoziții despre Neghiniță Desparte în silabe. PUIUL DE CĂPRIOARĂ Ieri am plecat cu bunicul la pădure.Sub un stejar mare, culcat pe iarba moale, am văzut un pui de căprioară. Ne-a văzut și a încercat să se ridice, dar nu putea. Avea piciorul rupt. Atunci eu Spune ce ai fi făcut tu, ca să ajuți puiul de căprioară? 20. Cuvintele date au mai multe înțelesuri: toc, nouă, poartă, ochi, broască
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
un stejar mare, culcat pe iarba moale, am văzut un pui de căprioară. Ne-a văzut și a încercat să se ridice, dar nu putea. Avea piciorul rupt. Atunci eu Spune ce ai fi făcut tu, ca să ajuți puiul de căprioară? 20. Cuvintele date au mai multe înțelesuri: toc, nouă, poartă, ochi, broască. Formulează propoziții cu aceste cuvinte. . Taie însușirile care nu se potrivesc verii: Soarele dogoreste, se întorc păsările călătoare,ninge , frunzele copacilor îngălbenesc, iarba e verde, copiii se scaldă
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
lor mai strigă și azi după dreptate”. Lirica de senectute a lui S. se menține în același univers rustic, iar expresia încărcăturii procurate de priveliștile câmpului și ale pădurii, de nori și de vânt, de apă, de cai, urși, vulpi, căprioare, păsări, de roadele gliei (grâul copt, poamele) nu e mai puțin exultantă decât în Poeme simple: „S-au copt strugurii. S-au copt viile./ Soare de toamnă. Culegem viile./ Lăsați copiii să vină la mine/ Cu sutele și cu miile
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
NICOLAE LABIȘ ( 1935 - 1956) Poetul Nicolae Labiș s-a născut în satul Văleni, din județul Suceava, provenind dintr-o familie de învățători. Debutează la vârsta de 15 ani, în ziarul ,,Zori Noi’’. Cele mai cunoscute opere ale sale sunt: ,,Moartea căprioarei’’, ,, Primele iubiri’’, ,,Puiul de cerb’’, ,,Păcălici și Tândăleț’’. Țara de Nicolae Labiș Zăpada jucăușă s-a așternut pe țară. Și-adună baba Iarna troienile-n clăi. În seri cu lună rece trec sănii, parcă zboară, Cu scârțâit de șine și zvon
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
o percepție directă a existenței, versul său capătă caracter livresc. Plein-air-ist în Calendarul viei, tot astfel în ciclul Limpezimi, poetul se interiorizează în ciclul intitulat chiar astfel (Interior), în sensul că nu mai pictează natura, ci reproduce ornamentele propriei camere: „căprioara de porțelan”, „peștii roșii”, o „miniatură persană”, lalelele din „sfeșnicul subțirelui pahar”, „o icoană cu busuioc”. Tot prin virtuți picturale se menține și ciclul Elegii, în care frunzele se fac „de aur vechi” și mesteacănul „își stoarce părul despletit la
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
al răposatului Coman,/ Rumân pietros și bulgăr de furtună/ Când mirosea ucazul că-i dușman”) și o „artă poetică” („Îmi place versul dur, ca o ghioagă/ S-aud din slove mustul gâlgâind, / Imaginea îmi place să o prind/ Ca lupul căprioara pe viroagă./ Nu cred în sulimanul de cuvinte/ Cum maică-mea în dresuri n-a crezut”). Paralel, P. practică și versificările ocazionale, preamărind pe puternicii zilei (inclusiv pe regele „său”) ori distribuind amabilități confraților, nu fără să încerce a le
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
str. Babă Novac 80 99. Necunoscut, str. Boziorul 4 100. Agastini Tulio, str. Caporal Sevastopol 39 101. Lupu Cristache, str. Corabia 74 102. Crocos Nicanor, str. Căminului nr. 11 103. Constantin Papamanjaris, sos. Colentina 103 104. Tudor Maria Moise, str. Căprioarei 9 105. Tudor Maria Moise, str. Dristorului 111 106. Stancu Alexandru, str. Deva 12 107. Dumitru Gheorghe, str. Foișor 37 bis 108. Dumitru Anghel, str. Fântânica 37 109. Necunoscut, str. G-ral Florescu 1 110. Guta Stan, Într. Brateș 9 111
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
ființei necunoscute, identificată în cele din urmă cu mireasa. Narațiunea poetică se încheie cu o parte umoristică. Vorniceii intervin cu o avalanșă de glume la adresa nuntașilor, amplificând astfel atmosfera de petrecere. Motivul mirelui-împărat plecat la vânătoare pe o urmă de căprioară se găsește și în folclorul albanezilor, sârbilor, rușilor și al altor popoare. O. de colăcărie are un caracter conservator; cel care o recită nu-și permite să improvizeze decât foarte rar și totdeauna în partea finală, unde nota șăgalnică poate
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
, periodic apărut la Baia Mare, lunar, între 1969 și 1972, 1981 și 1984. Funcția de redactor-șef au îndeplinit-o, pe rând, Constantin Corniță, I. Chiș-Șter, Georgeta Căprioară, Gh. Granea, Ion Pop, Delia Muntean, Mircea Radu Macrinici, publicația fiind editată de studenții centrului universitar băimărean. Poezii semnează Constantin Corniță, Iulian Chivu, Ion Sigartău, Ioan Es. Pop, N. Scheianu, Ion Bogdan, Mihai Olos, Mihai Cupcea, Nicolae Herțeg, iar proză
NORD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288475_a_289804]
-
editat în românește volumele Cai verticali (1969), în traducerea lui Haralambie Grămescu, și Monolog interior cu ușa deschisă (1982), în tălmăcirea lui Paul Drumaru, cu prefețe de A.E. Baconsky, respectiv Ioan Alexandru. Traduceri: Nicolae Labiș, Az őz halála [Moartea căprioarei], București, 1964, Legszebb versei [ Cele mai frumoase poezii], București, 1970; A. E. Baconsky, Néma pillanat [Reculegere], București, 1965, Önarckép az időben [Autoportret în timp], Budapesta 1979; Ioan Alexandru, Szeplőtelen szerelem [Prea iubire], Budapesta, 1982; ed. București, 1987; Tudor Arghezi, A
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]