1,505 matches
-
condamnații aceia ai psiacului. Spațiul operatorilor ocupa cea mai mare parte a structurii vizibile a psiacului. Deasupra camerelor de locuit și a cantinei se rotunjea cupola maiestuoasă a ceea ce Durdrin obișnuia să numească Babilonul galactic. Prin exterior, acoperișul semisferic era căptușit cu un mediu în care fusese cultivată o colonie imensă de ciupercă chu, în timp ce, pe interior, miile de lumini electrice făceau ca în spațiul acela să nu se lase niciodată noaptea. Sub bolta aceea mereu luminată, izolați în cubicule strâmte
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
De atunci și până astăzi, numărul lor a tot scăzut mereu, așa că din cele 18 locuințe întemeiate în 1922/23, doar 6 (șase) se mai găseau în stare bună în toamna anului 1946. Bârnele din pereții acestora însă au fost căptușite cu vălătuci de pământ și paie ori au fost refăcuți complet prin ceamur. Același ceamur, mai ieftin și mai ocrotitor împotriva zădufurilor de vară și a gerurilor de peste iarnă, a înlocuit bârnele din pereții multor căsoaie, grajduri și cotețe. Coșarele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu căruța poștei, apărută într-o lucrare tipărită în anul 1828, la Londra: “O căruță mică formată din scânduri legate între ele, cam de trei picioare înaltă și lată de două, lungă aproximativ patru, fu trasă în fața mea. Înăuntru era căptușită cu nuiele împletite și umplută cu fân. Mergea pe patru roți mici, fiecare lucrată dintr’o bucată subțire de lemn, cam de 12 inch. în diametru. La spatele acestui dogcart mi s’a legat sacul meu de călătorie, ca sămi
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poziționate străzile, să pot înțelege mai bine, mi-a dat explicațiile necesare pe un șervețel de hârtie. Așa mi-a explicat mama și rețeaua extrem de complicată de tuneluri vechi care au fost săpate de turci la aproape 10 metri adâncime, căptușite cu cărămidă roșie și care pornesc de la periferia Brăilei, oprindu-se tocmai la malul Dunării. Tot subsolul Brăilei este brăzdat de astfel de tunele, aici ele numindu-se „hrube”. În istorie și în arheologia locală au fost denumite „hrubele Brăilei
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
poziționate străzile, să pot înțelege mai bine, mi-a dat explicațiile necesare pe un șervețel de hârtie. Așa mi-a explicat mama și rețeaua extrem de complicată de tuneluri vechi care au fost săpate de turci la aproape 10 metri adâncime, căptușite cu cărămidă roșie și care pornesc de la periferia Brăilei, oprindu-se tocmai la malul Dunării. Tot subsolul Brăilei este brăzdat de astfel de tunele, aici ele numindu-se „hrube”. În istorie și în arheologia locală au fost denumite „hrubele Brăilei
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
se despărțeau de ametistul lor. -Și avea efect? -Nu cred. În zilele noastre, fiecare are trucul său mai mult sau mai puțin dezgustător: să înghiți uleiul dintr-o cutie de sardele înainte de a merge la o băută, sau să-ți căptușești stomacul cu două aspirine dizolvate în apă ori în ulei de măsline. -Ce oroare! -În vreme ce nouă ne este suficient că suntem împreună. Totul se petrece ca și cum am transforma șampania în intensitate în chiar clipa în care o bem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
care timp de aproape treizeci de ani funcționase cu precizie. I se păru că doamna Mina doarme încă dusă, n-o s-o trezească, la urma urmei e o nimica toată, un fleac, se gîndi, vîrîndu-și lăbuțele în papuceii de casă căptușiți cu blănițe moi, simțind cîteva gîdilituri în tălpi. Ce femeie, dom’ Președinte, zice Sena ivindu se în ușa garajului înfofolit într-o pufoaică albastră, cu niște pantaloni hippy și ghete de piele, cărînd pe umărul drept o sacoșă. La vîrsta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
spunem că eu și Petrică sîntem doi autostopiști care mergem la un congres la Iași. De Sena și Monte Cristo n-o să se ia nimeni, vor arăta ca doi pescari autentici, zice domnul Președinte scoțînd de pe umeraș o pufoaică verde căptușită cu o mulțime de buzunare. — Să-mi spună cineva dacă asta este șosea de secolul douăzeci, se enervează la culme Sena, dacă e normal ca pe același drum să circule căruțe, tiruri, turme de oi și pietoni în același timp
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nu stătea pe gînduri să pună mîna pe telefon și să comande de mîncare ori la restaurantul Melodia de vizavi, ori la o rotiserie aflată puțin mai sus pe strada Grigorescu. Felurile soseau aproape de fiecare dată aburinde, în caserole separate, căptușite cu folie de aluminiu. Poștășică nu se putea abține niciodată să nu saliveze, iar ei îi plăcea de fiecare dată să întîrzîie cu așezarea mesei, ca să vadă pînă unde îi poate crește apetitul. De cînd devenise unul de-al casei
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
coridor. Fir-ar să fie, că tare-i frig în universul ăsta. —Mie-mi zici? Mi-au ieșit boașele prin ochi. Se rostogoliră în salon - Tommy Rupp într-o jachetă neagră, militară, iar Duane Cain într-un costum de camuflaj căptușit cu un strat izolator. Cei trei Muskratari 1, reuniți pentru prima oară de la accident. O potopiră pe Karin cu saluturi joviale. Ea rezistă impulsului de a-i întreba unde fuseseră până acum. Rupp se repezi la Mark, care zăcea scheunând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de Dumnezeu însuși. — Ți-l aduci bine aminte pe Mark Schluter, cum era acum un an pe vremea asta? Cu zece-douășpe zile înainte de accident, să zicem? Vreau să știu dacă tu consideri, ținând cont de datele cu care te-au căptușit ei despre tipul ăsta... dacă tu consideri că ar fi putut s-o facă... intenționat. Creierul ei scoase un bâzâit înăbușit. — Ce vrei să spui, Markie? Nu-mi zice așa. Știi ce te întreb. Oi fi încercat să-mi fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mama nu. Pesemne așa se schimbă lucrurile cu vremea. Atunci inima bate și-atâta tot. Printre altele, tata era și administratorul blocului. Biroul pentru munca lui de administrator se afla deasupra apartamentului nostru, pe acoperișul întins ca-n palmă și căptușit cu un strat de smoală. Lumea vorbea că, din când în când, câte o femeie se încuia acolo înăuntru, cu el. Eu nu știu dacă o fi fost adevărat. La cină venea totdeauna la timp. În serile călduțe de vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
nici o vorbă, altfel ea ar fi putut să-și închipuie că acel cândva a și început. Bunica avea un nas ascuțit și întors spre bărbie, ca vrăjitoarea cea rea din filmul Vrăjitorul din Oz, iar în locuința ei pereții erau căptușiți cu rafturi încărcate de cărți, ediții vechi, prețioase, legate frumos. În franceză: Stendhal, Balzac, Zola, Proust, Hugo și multe alte nume, care mie-mi erau străine. M-a luat de mână și m-a condus în sufragerie. Pe urmă, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
pungași, iar tovărășelul nostru râde. Toamna pătrundea în oraș rece și umedă, în zori ceață, seara ceață și nici în rest vremea nu era cu mult mai prietenoasă. Oamenii purtau haine groase, trenciuri, haine de blană, paltoane de toate felurile căptușite cu vatelină, mergeau pe stradă cu pași grăbiți, își ridicau gulerele și evitau drumurile lungi. Ridicam și eu gulerul costumului meu subțire, de vară, tremurând așa cum tremură puii abia fătați, când cățeaua îi lasă pentru puțin timp singuri. Câștigam trei sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
locuință, nici chiar cu relații. Subsolul avea tavanul boltit și, când vorbeam, vocile răsunau cu un mic ecou. Câteva trepte duceau spre subsol, în adânc, acolo era intrarea - o ușă de lemn cu ochiuri de geam - pe care mătușa o căptușise cu draperii, covoare și pături, ca măsură de prevedere contra curentului. În față se afla bucătăria, avea pereții înnegriți și era despărțită de restul subsolului cu alte draperii și pături. În spatele lor, își găsiseră loc toate lucrurile trebuincioase unei familii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
la sfârșitul acestui an să producă un număr sporit de cravate de mătase naturală, potrivit cererii comerțului. Fabrica de ciment Fieni a luat măsuri de evitare pe viitor a pătrunderii de impurități În ciment. Vagoanele C.F.R. se mătură și se căptușesc cu hârtie, atât podeaua cât și pereții până unde ajunge cimentul. Tu mănânci o mâncare de prune. Are carne și este foarte gustoasă. Afară ninge și azi v-au instalat, În fine, telefon. Telefonul e de culoare verde. Este din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
capătul scărilor am schimbat un zâmbet victorios cu însoțitorul meu și ne-am cumpărat amândoi bere, să sărbătorim succesul echipei noastre. Ne-am sprijinit de bar și am privit în jur, cum se umple încet clubul. Era un loc mic, căptușit cu material, ca interiorul unei cutii de bijuterii; până și tavanul părea tapițat. Era încă devreme și ringul de dans era aproape gol. — Frumos lucrat, a spus bodyguardul vesel. Sunt Tim. —Sam. — De unde o cunoști pe Baby, Sam? —Colegiul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
să-i spună să treacă diseară, să mă vază. Servitorul tot nu ridicase capul, când spătarul reluă: — Intră în grabă, dacă nu-l găsești pe doftor, lasă-i vorbă. Noi o să așteptăm aci, în sanie, până te întorci. Haina, domnește căptușită cu spinări de samur, îi ținea cald și tot așa macatul dublat cu blană de lup îi încălzea picioarele și genunchii. Frigul doar îi uscase nările și-i îmbujorase obrajii iar acum, admirându-și ctitoria Colței, chipul său exprima un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
zile a Stancăi plecăm toate la Mogoșoaia, să facem pregătirile pentru Paște. Pe domnia ta, Constantine, rogu-te să fii ispravnic pentru ridicarea și terminarea caselor domnești de peste munte de la Sâmbata de Sus. Casele din Brașov trebuie reparate, aș dori să căptușești cu lemn de cireș sala mare a casei și să schimbi grinzile de stejar. Caută acum meșterii și tocmește-i după Paști să înceapă lucrul. În timp ce doamna încerca să-l facă pe Constantin să organizeze locul de refugiu din Transilvania
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
poteca spălată. Dinspre zăvoiul Dâmboviței, de dincolo de colină se auzea zvon de râsete și chiuituri de copii la scăldat. Era cald, dar de câțiva ani încoace spătarul nu mai simțea apăsarea căldurii verii, nu i se mai părea greu caftanul căptușit cu satin și pe margini cu spinări de sobol. Semn de bătrânețe, gândi el, nici maica doamna Ilinca nu se plângea de căldură la Ierusalim. Eh, alte vremuri, oftă el și apăsă ca să intre înăuntru pe clanța neagră de fier
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-mi închizi localul?! Da? Ei lasă că vezi tu pe naiba! MINISTRUL: Nu-i destul că te văd pe tine? PATROANA: Eu hotărăsc ce e destul și ce nu. De ce ai vrut să-mi închizi localul, păduchiosule? MINISTRUL: Pentru că ai căptușit bordelul ăla de rahat cu microfoane, cu camere de filmat, cu spioane. PATROANA: Și ce? L-am căptușit pe banii tăi? MINISTRUL: Dar pe mine de ce m-ai filmat? Pe mine? Eu nu suport să fiu filmat nici la ceremonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pe tine? PATROANA: Eu hotărăsc ce e destul și ce nu. De ce ai vrut să-mi închizi localul, păduchiosule? MINISTRUL: Pentru că ai căptușit bordelul ăla de rahat cu microfoane, cu camere de filmat, cu spioane. PATROANA: Și ce? L-am căptușit pe banii tăi? MINISTRUL: Dar pe mine de ce m-ai filmat? Pe mine? Eu nu suport să fiu filmat nici la ceremonii oficiale. Cu atît mai puțin în situații din alea. PATROANA: Te uiți la televizor să vezi cum arăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
le-a ordonat clar să nu-l lase să se însoare câte zile o mai avea. Nimeni nu știe cât mai are, efectiv, de trăit Harold, însă, în ceea ce-l privește pe el, domnul Portnoy, n-are de gând să căptușească cu toate suferințele care vor veni o persoană tânără, nevinovată ca ea. Pentru a-i îndulci amarul, s-a gândit să-i ofere fetei o atenție, un flecușteț pe care să-l folosească după placul inimii ei, poate chiar s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
dă-o-n mă-sa de boală, mă îmboldește maniacul care vorbește în microfonul pantalonilor mei bufanți, nu-nțelegi ce-o să vezi acolo, înăuntru? Zambilica unei femei. — O zambilică? — Da, toată, fierbinte și umedă, gata de măciuci. Da’ o să mă căptușesc cu un sifilis numai dac-ating biletul. O să-l iau pe tălpile tenișilor și-o să-l car acasă la mine. Poate-i sare o doagă unui tembel și mă-njunghie ca să-mi ia portofelul. Ce mă fac dacă dau buzna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cumsecade! Demnitate! Sănătate! Dragoste! Hărnicie! Inteligență! Încredere! Decență! Optimism! Compasiune! De ce dracu’-mi pasă mie de amorul strict senzual? Cum pot să mă agit atâta în jurul unui lucru atât de simplu, atât de tâmpit ca fofoloanca!? Ce absurditate, să mă căptușesc până la urmă cu o boală venerică! La vârsta mea! Fiindcă sunt absolut sigur: tot am luat eu ceva de la Lina aia! Apariția șancrului e o chestiune de timp. Dar n-o să stau cu mâinile-n sân. Nu: cum ajung la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]