21,642 matches
-
de către artiști celebri ai momentului, care le-au prețuit, le-au elogiat și le-au dedicat versuri; dintre aceștia nu lipsesc numele unora precum: Pietro Aretino, Montaigne sau Michelangelo. Notă: Curtezanele erau frecventate de nobili (Camelia Griffo chiar s-a căsătorit cu un nobil venețiană, de Înalți prelați și de ambasadori străini. Poete realmente de valoare au fost curtezanele venețiene Gaspara Stampa, Veronica Gambara și În primul rând Veronica Franco. Veronica Franco a fost cea mai celebră curtezană care a trăit
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
după cum se va vedea și din analiză. 2.3.2. Dimensiunile familiei Respondentele care au luat parte la cercetare provin din familii cu un număr mediu de persoane. Amelia are două surori și doi frați, și mama ei a fost căsătorită de două ori, Ariana are două surori vitrege, Daria are o singură soră cu doi ani mai mică, iar Karina este singură la părinți. 2.3.3. Traume care le-au marcat viața Cea mai mare parte din vină o
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
alte fete mai făceau bani pentru el?... și-a dat seama de ceea ce făcuse și mi-a spus că totul va fi bine, doar că nu ne putem permite să stricăm totul acum. Că avem nevoie de bani ca să ne căsătorim și să ne mutăm În alt oraș. și ca toate acestea să fie posibile eu va trebui să plec câteva luni În străinătate... Abia atunci am realizat cât de naivă am putut să fiu. Mi-am dat seama că nu
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
foarte mult numele ăsta... de la verișoara mea. Am 18 ani, În aprilie Împlinesc 19... M-am născut În [...], Într un mic orășel, la 100 km de Iași. Părinții mei, când m-au născut, m-au născut din dragoste... s-au căsătorit după 8 luni În care au vorbit... și pot să spun că la Început le-a fost foarte greu să mă crească, pentru faptul că noi nu aveam Încă o casă unde să stăm, bunicii mei de pe tată le-au
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
foarte ordonată și cinstită și responsabilă. El nu a Întârziat niciodată la servici, este corect și responsabil cu serviciul. Asta vreau să iau ca exemplu În viață... bine, că nu acuma, datorită faptului a ceea ce fac acum. Ei s-au căsătorit din dragoste... eu sunt o persoană superstițioasă, și tot timpul... adică faptul că sunt și acum Împreună este ceva ciudat... adică mama și tata s au Întâlnit... ei stăteau la două străzi distanță și mama voia să se ducă la
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
timp și nu mai venea și trebuia să ajung neapărat În Bârlad. Astfel am urcat, În cele din urmă. Pe drum am vorbit noi mai multe despre una, alta. El are deschise mai multe magazine de haine prin țară, este căsătorit și are un copil. Ei... fiind căsătorit venea foarte des În Bârlad pentru a-și vedea copilul cu toate că nu mai locuiește cu soția. A spus că are pe cineva În Iași. El este prietenul unui unchi de-al meu. Am
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
să ajung neapărat În Bârlad. Astfel am urcat, În cele din urmă. Pe drum am vorbit noi mai multe despre una, alta. El are deschise mai multe magazine de haine prin țară, este căsătorit și are un copil. Ei... fiind căsătorit venea foarte des În Bârlad pentru a-și vedea copilul cu toate că nu mai locuiește cu soția. A spus că are pe cineva În Iași. El este prietenul unui unchi de-al meu. Am avut oarecum Încredere În el și ne
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
cheamă dealul ista „La Cărămizi”? Apoi dealul nu s-a chemat așa de la începuturi. Istoria îi mai lungă, dar până în deal avem tot timpul s o depănăm. Bașoteștii au ajuns pe locurile acestea prin 1760, când Constantin Bașotă s-a căsătorit cu fiica lui Constantin Macri. Mireasa a primit ca dotă trei sferturi din moșia pe care se află comuna noastră. În 1811, Ioniță Bașotă, tatăl lui Anastasie, a zidit conacul și biserica, care există și astăzi. Cărămida necesară zidirilor au
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
calm, punând stavilă în mod vizibil nervilor care năvaliseră peste sufletul lui greu încercat ca niște hoarde de tătari. Nu. Nici n-aș avea ce să vă spun! Deci, acest copil nu are tată. Ba are, dar bărbatul acela e căsătorit, are și el o fetiță... Să știți însă că eu sunt fericită! Fericită! Auzi, Maria, fata noastră este fericită că are un copil din flori. Și noi, ca niște neghiobi ce suntem, nu putem pricepe. Schimbă apoi tonul. Cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
grimasă în care se deslușeau semne evidente că dezaproba limbajul neadecvat al Simonei. Deși nu înțeleg, te ascult, conchise el. Nu-i nimic, vei pricepe imediat. Îți cer ceea ce ți-am mai cerut cândva: să divorțezi de Doina, să ne căsătorim legitim, să ne luăm băiatul și să ne mutăm în alt colț al țării. Tu ca medic și eu ca profesoară de engleză este imposibil să șomăm. Copilul meu, copilul tău, de fapt copilul nostru are dreptul firesc, legal și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
să nu mă amărăsc. Tot ceea ce am văzut eu cu precădere în viață a fost, și încă este - Doamne, de ce?! -, doar aceeași eternă priveliște de la fereastra - blocată și aia - a biroului de lucru. N am avut niciodată prilejul să mă căsătoresc. Cred că, prin purtarea lui, un bărbat vrednic și un soț adevărat nu face decât s-o înalțe pe femeia lui, determinând-o să renască. Nimeni, pe mine, însă, nu m-a înălțat vreodată. Necăsătorindu-mă, n-am avut niciodată
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
avut niciodată prilejul să mă căsătoresc. Cred că, prin purtarea lui, un bărbat vrednic și un soț adevărat nu face decât s-o înalțe pe femeia lui, determinând-o să renască. Nimeni, pe mine, însă, nu m-a înălțat vreodată. Necăsătorindu-mă, n-am avut niciodată prilejul de a avea un copil al meu, un copil pe care să-l iubesc, de care să am grijă neîncetat, pe care să-l privesc cum se joacă și căruia să-i gătesc cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
creez la ordin... când eu știam bine că acest lucru se Întâmpla pur și simplu, fără un plan prestabilit și În momente neașteptate...trăiri pe care nu mi le puteam explica atunci. Dar să revenim. După terminarea liceului, m-am căsătorit pentru a evada din „lagărul” vieții de la țară, de praful de pe uliți, de mentalitățile celor care nu puteau Înțelege filozofia lui Friedrich Nietzsche. S-a născut fiul meu M-V, astăzi În vârsta de 26 ani și stabilit În Birmingham
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
zeu să fie liniște În casă și să aibă ce să le dea de mâncare. Credeți că e ușor!? N-aveți de unde să știți deoarece „meseria” pe care v-ați ales-o, și religia catolică, nu vă permite să vă căsătoriți și să vă Întemeiați o familie. Cum ați putea ști vreodată ce Înseamnă violența Într-o familie și care sunt sacrificiile făcute de o mamă, cu venituri limitate, pentru a crește atâția copii? În timp ce-și susținea pledoaria, mătușa
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
siluietă grațioasă, foarte cunoscută. M-am apropiat În grabă și am bătut-o ușor pe umăr. Bună, Karina! Ce mult mi-am dorit să te Întâlnesc! Nu te-am mai văzut de multă vreme prin oraș. Nu cumva te-ai căsătorit? Ba da! Cu “blondul” de la mecanică. Îl știi. Toate fetele Îl strigau În acest fel. Mă uitam la ea cu admirație. Era plină de energie și seninătate. Părul, șaten Închis, Îi aluneca În onduleuri mătăsoase până pe umeri. Cei mai frumoși
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a cuibărit taina Universului - și chemarea spre a descoperi noi Înțelesuri. Tatăl meu a urmat cursurile seminarului de Teologie. În anul al doilea, din cauza unor neîțelegeri... a fost exmatriculat. După ce s-a Întors din război, având această șansă, s-a căsătorit. Prima soție a decedat la vârsta de 29 ani, lăsând În urmă trei băieți (cel mai mare de trei ani, cel mai mic de șase luni). S-a recăsătorit cu cea care este mama mea, fiica unor țarani Înstăriți, gospodari
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
sat o vorbă, care zicea că haina frumoasă îl face și pe omul urât frumos, dar dacă mai era și frumos?... Cam așa era în cazul Galinei, cum o chema. Flăcăul se îndrăgosti de ea. Nu după mult timp, se căsătoriră. Erau fericiți, trăind în dragoste și înțelegere. Bunicăi Dosia nu-i mai trebuia nimic pe lume, decât să-i vadă mereu așa. Au trecut cu traiul în casa lor (le dăduse colhozul casă gata). Peste un an, le dăruise Domnul
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
să o numească „mătușica”, „lelica”, dar până la urmă revin la „Ionica”, nu li se primește, zic ei. Chiar și copiii lor, pentru care este bunică, o numesc la fel. Se adunaseră împreună cu ocazia unui eveniment; a doua zi, sâmbătă, se căsătorea un verișor, unicul care mai era necăsătorit. Vorbeau despre toate: părinți, copilărie, prieteni, școală, profesori ...Amintiri, amintiri, amintiri frumoase. Câte mai ține minte omul acesta! Aceste momente sunt foarte plăcute, sunt ca o călătorie pe care o fac toți împreună
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Cei care aveau mai mult făceau pomană cu cei ce nu aveau. Un moș de al meu avea stupi cu albine și ne trimetea căte un borcan de miere și nouă, ca pomană. Când am crescut mare și m-am căsătorit, la Sfânta Cununie am luat pe Sfântul Ilie ca protector al familiei noastre. Avem icoana lui în casă și am toată credința că ne-a apărat și ne apără mereu familia de toate relele. El îmi păzește și copiii și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
an școlar, primeam diplomă pentru merite la învățătură, fapt care îi bucura nespus de mult pe părinții mei. Frații și surorile creșteau și plecau unul câte unul de acasă în lume, pentru a-și găsi rostul. Sora mai mare se căsătorise. Frații Gheorghe și Petru, între care era o diferență de doi ani, învățaseră la școala de meserii, apoi serviciul militar, după care, mai muncind prin Rusia câte doi ani, se căsătoriră și ei, unul după altul, la scurt timp. Se
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
pentru a-și găsi rostul. Sora mai mare se căsătorise. Frații Gheorghe și Petru, între care era o diferență de doi ani, învățaseră la școala de meserii, apoi serviciul militar, după care, mai muncind prin Rusia câte doi ani, se căsătoriră și ei, unul după altul, la scurt timp. Se stabiliseră toți trei, sora cea mai mare și cei doi frați, cu traiul în sat. Părinții erau foarte bucuroși. Venise rândul celorlalte surori. Elena, care era cu patru ani mai mare
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
lucruri care nu se întreabă. Aș fi dat dovadă de lipsă de educație, dacă o făceam. Ea simțea curiozitatea mea, și, totodată, dorea să-și ușureze puțin sufletul de durerea ce o apăsa. Începuse să-mi povestească următoarea istorioară: „Ne căsătorisem de câțiva ani, trăiam în dragoste și înțelegere. Visam ca toți tinerii să avem casa noastră cu toate cele de trebuință în ea. Ne făceam iluzii. Eu îmi imaginam un cuib al nostru, unde să domine pacea și voia bună
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ani și jumătate și era deja obișnuit cu viața de acolo și cu oamenii la fel. Se gândea să accepte propunerea dar, mai înainte de a-și da acordul, se gândi să se sfătuie cu frații săi mai mari, care erau căsătoriți. Aceștia îl așteptau foarte mult să vină acasă, dar nu pentru că doreau cu adevărat să se întoarcă și să fie toți împreună, ci pentru a-l lăsa pe tatăl lor, care acuma le era o povară, în grija lui. Începuseră
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de grija bătrânului și nu doreau nici să-i vadă, nici să știe de ei. Lăsară toată greutatea pe umerii lui. Moș Ion, pe atunci fiind tânăr, frumos și muncitor, își găsi o fată la fel ca el și se căsători. Niciunul din ei nu avea avere dar, înțelegându-se bine și fiind muncitori și harnici, nu rămâneau în urma oamenilor gospodari din sat. Făceau mari economii, vindeau tot vinul pe care îl făceau din via lor și așa începuseră a construi
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și adolescență mai ușoare. Avusese părinți care îi dăruiseră o copilărie mai fericită și lipsită de suferințe. Când se făcu flăcău, rămase și el fără părinți. A mai stat ceva timp singur, apoi, într-o zi se gândi să se căsătorească. Îi plăcea o fată din satul vecin, a căror părinți erau gospodari și avuți. Aveau acei gospodari trei fete și pentru fiecare din ele aveau zestre, bani, vite și pământ. Lui îi plăcea cea mijlocie și încolțise în inimă lui
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]