2,636 matches
-
et des pratiques corporelles contemporaines 127 Ana-Maria ZLĂVOG, Tipologii literare în românul Enigmă Otiliei de G. Călinescu (abordare didactica interdisciplinara text-film-fotografie) 138 Adina VUKOVIĆ, Fernando Arrabal. Scenă între limbajul dramatic și limbajul cinematografic. De la teatrul filmat la limbajul cinematografic 154 Cătălina COSTANDACHE, Literatura și cinematografia, două forme ale artei: Ion de LiviuRebreanu 222 Giovana ROMANIUC, Le roi pêcheur-între literatura și viața 232 Preambul Gândit că o activitate de amploare în cadrul manifestărilor organizate de institutele partenere în proiectul interdisciplinar "ȘCOALĂ EUROPEANĂ / L
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași, lector univ. dr. Diana Gradu, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași, dr. Cristina Scarlat, cercetător post-doctorat, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași, dr. Brîndușa Ionescu, asistent de cercetare, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași, lector univ. dr. Maria Cătălina Radu, Universitatea Tehnică de Construcții București, Departamentul de Limbi Străine și Comunicare. De calitatea textelor reunite în acest volum, de rigoarea științifică și de acuratețea informării sunt responsabili autorii. Coordonatorii proiectului au fost: dr. Cristina Scarlat (cercetător post-doctorat Universitatea "Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Construcții București, Departamentul de Limbi Străine și Comunicare. De calitatea textelor reunite în acest volum, de rigoarea științifică și de acuratețea informării sunt responsabili autorii. Coordonatorii proiectului au fost: dr. Cristina Scarlat (cercetător post-doctorat Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași), prof. Cătălina Costandache (Grupul Școlar "Vasile Pavelcu", Iași), prof. Giovana Andreia Romaniuc (Școală cu clasele I-VIII Ciurea, Iași), prof. Adriana Grigoraș (Școală "B. P. Hașdeu", Iași). Echipa de coordonatori a proiectului aduce mulțumiri și pe această cale colaboratorilor, colectivului de cadre
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Pitești, 2011. 10) Tutui, Marian O scurtă istorie a filmului românesc. A short history of Romanian Cinema, ediția a II-a, revăzuta, Noi Media Prinț, 2011. VALORI MORALE ȘI CONVENȚII SOCIALE ÎN ADAPTAREA ROMÂNULUI MANSFIELD PARK1 Lector univ. dr. Maria Cătălina RADU Universitatea Tehnică de Construcții București, Departamentul de Limbi Străine și Comunicare 1. Adaptarea cinematografică între fidelitate și inovație Ecranizările care au la bază o sursă literară, în special atunci când este vorba despre un roman clasic, ridică în mod inevitabil
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Linda and Sayre Greenfield. "The Mouse that Roared: Patricia Rozema's Mansfield Park". Jane Austen în Hollywood. Ed. Troost, Linda and Sayre Greenfield. 2nd edition. Kentucky: The University Press of Kentucky, 1998. JANE AUSTEN ÎNTRE LINEARITATE ȘI SPAȚIALITATE Prof. Andreea CĂTĂLINA Școală nr. 28, București Relația dintre literatura și film a fost obiectul a numeroase reflecții și analize. În ciuda diversității lor, cele mai multe dintre aceste cercetări au un punct de plecare comun. Atât literatura, cât și cinematografia sunt moduri de exprimare, modalități
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Educațional, București, traducerea Corneliu Matei, 1995. 32) Zand, Nicole, Interview d'Arrabal et Savary, "Le Monde", 7 janvier 1967, în Bernard Gille, Fernando Arrabal, Editions Seghers, Paris, 1970. LITERATURA ȘI CINEMATOGRAFIA, DOUĂ FORME ALE ARTEI Ion de Liviu Rebreanu Prof. Cătălina COSTANDACHE Grup Școlar "Vasile Pavelcu" Iași Cu un statut de excelență în configurația oricărei culturi, arta este înțeleasă ca fiind cea mai înaltă formă a creației umane, cea mai liberă activitate umană, cea mai îndepărtată de scopuri practice imediate. Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Teora, București, 1999; 23. Stan, Emil, Managementul clasei de elevi, Editura Aramis, București, 2003; 24. Șchiopu,Ursula, Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967; 25. Ținică, Silvia (coord.) Repere în abordarea copilului „dificil”, Editura Eikon, ClujNapoca, 2004; 26. Ulrich, Cătălina, Managementul clasei de elevi - învățarea prin cooperare, Editura Corint, București, 2000; 27. Vlăsceanu, Mihaela, Psihosociologia educației și învățământului, Editura Paideia, București, 1993; 28. Vrasmas, Ecaterina-Adina, Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002. 87 88 ANEXA 1 Care sunt calitățile
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
pasiunea și sensibilitatea își au un rol bine stabilit. Dialectica aceasta tulburătoare prin revelațiile și deschiderile interpretative ce ni le oferă amintește de încântătorul articol al lui N. Steinhardt despre Luceafărul, în care eseistul propune cu succes o reabilitare a Cătălinei. Redăm un fragment, nu doar pentru eleganța, deopotrivă stilistică și ideatică a eseului, ci și datorită faptului că acesta este, din păcate, foarte puțin cunoscut: "Nu cumva spiritul, așa cum a scris un critic român inteligent, "cu cât este mai elevat
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
eminesciană, realizează că textul, în unele părți ale sale, dobândește o structură mozaicată, alcătuită din replici cu un caracter intertextual eminamente eminescian și chiar din unele mituri comune celor doi autori. Prinsă în mrejele iubirii țesute de doi bărbați (asemeni Cătălinei), Alta rostește, astfel, aserțiuni pronunțat intertextuale. E de discutat dacă această intenționalitate nu demonstrează, din partea dramaturgului, dorința non-echivocă de a reconstitui un subiect în continuarea Luceafărului: "Alta: Dragul meu, fă un gest...fii brav, fii superb! Așa cum te-am visat
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
o clipă de iubire! Așa te-am visat. Am întrupat în tine frumusețea toată. Am adunat-o cum adună albina polenul florilor și tu erai...ești încă...toată frumusețea..."247 E banal să constați că la ambele protagoniste, Alta și Cătălina, iubirea se întrupează oniric, însă replica subliniată, rostită aici de o femeie, ne-ar putea îndreptăți să considerăm lucrarea dramatică un vag "Luceafăr întors", cu protagoniști schimbați. Succesiunea intertextuală orientează textul spre un mit al lui Hercule, operant în Odă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în urma căsătoriei cu Gralla. Personalitatea copleșitoare a acestuia înfrumusețează prin iubire și lumină sufletească Femeia, care apare complet schimbată în ochii celor care au cunoscut-o. Alta este alta (sic!) în final, dacă ne este permis jocul de cuvinte, asemănător Cătălinei din poem, care suferă un evident proces de metamorfoză, de înălțare prin Logos și Eros în urma "căderilor" lui Hyperion. Gralla-Pygmalion și-a cizelat perfect creația Cellino aproape că nu își mai recunoaște fosta iubită: "Cellino: Da...ce frumoasă erai...(cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
observat, însă ni s-a părut că, prin raportarea la Luceafărul, acesta se îmbogățește prin noi conotații. Rămânând strict în limitele poemului eminescian, să ne amintim și de eseul lui Constantin Noica (<<Luceafărul>> și modelul ființei), unde se remarca "iluminarea" Cătălinei, magica ei transfigurare din final, filosoful neglosând, însă, pe marginea mitului: "La prima vedere, ai spune că acolo jos se întâmplă ceva demn de revolta Luceafărului. Dar, dimpotrivă, acolo se întâmplă, sub pământească vinovăție, ceva încântător: cei doi stau împreună
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în acest punct al analizei noastre, raportul dintre simțul comun și cel intern, ci tocmai liantul evidențiat de fragment. Scriind, Descartes gândește că scrie, scrie și gândește despre scriitură (s. n.) Descartes respiră propria forță creatoare, iar Luceafărul, prin vederea vederii Cătălinei, în diversele ipostaze, se proiectează în lumea pământească (s. n.). Luceafărul este deopotrivă În lume și Deasupra ei (s. n.). Scinzându-se, ar obține mai multe și adevărate răspunsuri la întrebarea Cine sunt eu?, iar, la nivelul discursului 261, se conturează, astfel, unul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
având ca esență raporturile dintre actanți. Ladima este, pentru el, un personaj ideal, din paradigma lui Hyperion, în vreme ce Fred Vasilescu nu e altceva decât rivalul său terestru, care reușește să se înalțe și fizic, și spiritual, la înălțimea mentorului său. Cătălina ni se înfățișează sub două ipostaze (ingenua cu aspirații spre absolutul celest vs. femeia carnală, <<chipul de lut>>), având drept personaje simetrice pe D-na T. și Emilia.263 Din perspectiva interpretărilor noastre, Ladima este "pământeanul", în sensul imaginarului bachelardian
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Spania, a fost distins cu Prix Fémina Etranger (1996) și Premio Letterario Internazionale Mondello (1998) pentru cele mai bune cărți străine publicate în Franța și, respectiv, în Italia. Versiunea românească, tipărită la Editura Univers (2002, 315 p.) este semnată de Cătălina Vasile; traducătoarea performează prin maleabilitatea și fluența limbii române, echivalând complexitatea registrelor stilistice și semantice ale originalului spaniol, derutant, hiperanalitic și totodată realist, bun conducător de echivoc în voința fățișă de autenticitate a dicțiunii. Un străvechi motiv în fond, cel
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Ian McEWAN (Anglia):5, 97, 98, , 100, 101, 292, 294 Mângâieri străine (2004): 97 traducere de Dan Croitoru: 97 Javier MARÍAS (Spania): 7, 223, 225, 226, 227, 294 Mâine în bătălie să te gândești la mine (2002): 223 traducere de Cătălina Vasile: 223 Paolo MAURENSIG (Italia): 5, 52, 54, 57, 202, 292, 293 Varianta Lüneburg (2000): 52, 53, 56 traducere de Florin Galiș: 57 Margaret MAZZANTINI (Italia): 5, 63, 66, 294 Nu te mișca (2004): 63 traducere de Gabriela Lungu: 53
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
rege barbar. S-a observat mai puțin in critica de specialitate că Eminescu și-a conceput personajul feminin ca pe un antierou. Arhetipul feminin eminescian se disociază de marile “persone” romantice tocmai prin simplitatea descrierii și non-consistența unui gestuar metafizic. Cătălina este departe de modelul „nimpholeptic” romantic, ea nemaipăstrînd În datele ontologice imagistica terifiantă a marilor eroine, a eriniilor Însetate de jertfă, scormonind cu boturile murdare de sînge prin halele Universului. Cătălina nu se aseamănă cu modelele ideatice propulsate de imaginația
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
tocmai prin simplitatea descrierii și non-consistența unui gestuar metafizic. Cătălina este departe de modelul „nimpholeptic” romantic, ea nemaipăstrînd În datele ontologice imagistica terifiantă a marilor eroine, a eriniilor Însetate de jertfă, scormonind cu boturile murdare de sînge prin halele Universului. Cătălina nu se aseamănă cu modelele ideatice propulsate de imaginația narcoleptică a poeților romantici; ea nu este amenințătoare ca Pandora sau Lilit, nu este Lamia „frumoasa doamnă neîndurătoarele care Shelley o nemurise, nu este Demetra, nu are nimic din simbolismul vegetal
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
nu este femeia vampir și nu păstrează nimic sau aproape nimic din trăsăturile mitice ale marilor eroine dramatice, nu este vreo Bachantă deambulînd cu părul despletit și pieptul străpuns de hybris și sileni. Nimic din toate aceste nu găsim la Cătălina. Însuși Eminescu, aici În Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. aceasta poemă, pare să fie străin În descrierea personajului său de morfologia veacului romantic, de resurgențele marilor mituri europene. Trebuie amintit că epoca este plină de valorificarea constelațiilor intimiste, de prelucrarea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
părăsi terenul unde cel care seduce Își demonstrează obiectivitatea sa. Refuzul de a părăsi terenul ce Înseamnă aceasta la eroina noastră dacă nu permanența de a-și dovedi ei Înseși mai Întîi că se prezintă În lume ca pură obiectivitate. Cătălina Își afirmă prezența mai Întîi pentru a fi asumată ca obiectivitate și mai apoi ca pe un model de rîvnit. Este vorba aici de acea capacitate de a rîvni - Begehrungsvermogen de care vorbea Heidegger În ontologia sa din” Sein und
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Obiectivitatea se constituie ca o terra promessa, pe un tărîm care odată cucerit nu mai lasă Învingătorului decît următoarea soluție „c-est sur ce terrain que je veux engager la lutte en me faisant objet fascinant/' Este ceea ce dorește și Cătălina amorsînd prin repetabilitatea discursului Încîntator” de ce nu vii tu vino” dorința Luceafărului. Prin seducție Cătălina Încearcă „ a se constituer comme un plain d-etre et a se faire reconnaitre comme tel”. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Pentru aceasta ea trebuie să
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
lasă Învingătorului decît următoarea soluție „c-est sur ce terrain que je veux engager la lutte en me faisant objet fascinant/' Este ceea ce dorește și Cătălina amorsînd prin repetabilitatea discursului Încîntator” de ce nu vii tu vino” dorința Luceafărului. Prin seducție Cătălina Încearcă „ a se constituer comme un plain d-etre et a se faire reconnaitre comme tel”. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Pentru aceasta ea trebuie să se constituie ca un obiect signifiant. Mai apoi seducția trebuie să se realizeze ca limbaj
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
mitică. Luceafărul va avea de suferit o traumă ontică fiindcă a Îndrăznit să privească și să răspundă tentațiilor unui alt tărîm, unei alte mitologii. La nivelul regimului diurn intervine „complexul supravegherii” al ochiului care explorează și scanează realitatea. În fond Cătălina nu este altceva decît mitemul „comorii ascunse” vegheată de pajul Cătălin care se opune, cum este și firesc, intruziunii eroului salvator, al căutătorului de Graal, al războinicului, al temerarului care În orișice scenariu mitic vrea să-și Însușească sau să
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
cînd operatorul stăpînește spiritele le Îndreaptă pe acestea Împotriva subiectului pasiv, ce va fi posedat de ele În pofida voinței sale”. Este schema confortabilă În care poate funcționa ideea noastră, după care Pajul Cătălin este un iatromant care va poseda voința Cătălinei. Să analizăm contextul: „În vremea asta Cătălin,/ Viclean copil de casă,/ Ce umple cupele cu vin/ Mesenilor la masă,/ Un paj ce poartă pas cu pas/ A-mpărătesei rochii,/ Băiat din flori și de pripas,/ Dar Îndrăzneț cu ochii, / Cu
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
cu vin/ Mesenilor la masă,/ Un paj ce poartă pas cu pas/ A-mpărătesei rochii,/ Băiat din flori și de pripas,/ Dar Îndrăzneț cu ochii, / Cu obrăjori ca doi bujori/ De rumeni, bată-i vina,/ Se furișează pînditor/ Privind la Cătălina./ Dar ce frumoasă se făcu/ Și mîndră, arz-o focul/ Ei Cătălin, acu-i acu/ Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Ca să-ți Încerci norocul/ Și-n treacăt o cuprinse lin/ Într-un ungher degrabă/ Da ce vrei, mări Cătălin ?/ Ia
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]