2,455 matches
-
supuși, vecini, aliați ori inamici. Omul, ca făptură a lui Dumnezeu, capabil să se înalțe către starea angelică („Minunat iaste Dumnezeu în faptele sale, că cu mare cinste ne cinsti și de dede minte slobodă și chibzuitoare, firea omenească cea căzută o au înălțat mai pe deasupra îngerilor, cum ziș mai sus, după cuvântul prorocului: «Ce iaste omul, că-ți aduseși aminte de dânsul, sau fiiul omului, că-l cercetași?» Vezi câtă dragoste are Dumnezeu cătră oameni și ce au făcut pentru
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
în univers, al unei comuniuni încântate și calme, prin care făptura poetului se alcătuiește metonimic și metaforic din cer, frunze, crini, zăpezi, „pleoape de pom”, mări și izvoare. Lucrurile „cuvântă” în sângele său, iar natura înconjurătoare devine alfabet, dicționar, „literă căzută”: interferențe purificatoare și securizante. Poet al contactului direct cu sevele și miracolele firii, fantast („calc printre greșeli/ și vorbesc despre aripi”), tinzând la recucerirea și perpetuarea prin evocare a candorilor copilăriei, a satului și câmpiei natale și găsind în iubire
MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288193_a_289522]
-
pacea lăuntrică atât perfecțiunea morală, cât și împăcarea cu semenii. Epistola unui păstortc "Epistola unui păstor" Tuturor celor pe care i-am trădat, smintit, dezamăgit: le cer iertare. Mă lepăd abia acum, la sfârșitul vieții, de vechile legături cu îngerii căzuți ai Securității. Semnând un angajament în tinerețe, am devenit toată viața un gardian al partidului ateu, spionând viețile celor iubitori de libertate. Înțeleg doar astăzi că, prin turnătorie, am păcătuit împotriva aproapelui. Frica instalată de tancurile sovietice m-au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se inspire mai adânc). Ortodoxia nu este conservator-orizontală, ci radical-verticală. În liturghie, doxologia nu face decât să înghită apofatic abisul lui Dumnezeu. Tradiția nu trimite la anteriorități, ci la rădăcini, deci spre izvoare. Tradiția nu te învață exhaustiv tâlcurile istoriei căzute, ci te previne asupra ispitelor risipirii sub vremi. Tradiția ne reamintește că adevărata teodicee se ascunde în mâinile noastre, fără a deține însă o rațiune suficientă pentru a justifica (eventual, postum) mizeria istoriei. Tradiția nu vede în modernitate o necesară
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o judecată de apoi a istoriei umanității și în apocalipsa unei biografii personale. Toată biografia creștinului capătă un sens din perspectiva botezului întru Hristos. Acest tip de hermeneutică teleologică va fi proiectată asupra istoriei vechiului Israel sau a întregii umanități căzute. Părinții Bisericii vor aplica o lectură spirituală (anagogică) memorialului iudaic al izbăvirii. „Egiptul” devine metafora captivității idolatre, „exodul” reprezintă eliberarea de patimi și botezul curățitor, iar „Canaanul” este imaginea paradisiacă a întoarcerii acasă. În tradiția patristică, succesul alegoriei - care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de poemul dumitale « În memoria lui Lazăr Cernescu, țăran sărac, și a tovarășilor săi căzuți În lupta Împotriva dușmanilor clasei muncitoare și a țărănimii muncitoare, În lupta pentru socialism, pentru Înflorirea Patriei». Scânteia publică poemul dumitale odată cu comemorarea eroilor mineri, căzuți, acum douăzeci de ani, sub gloanțele vrăjmașului la Lupeni, pentru aceeași măreață cauză a clasei muncitoare, pentru cauza poporului. Pe când Scânteia tipărea versurile despre Lazăr de la Rusca, În Contemporanul apărea articolul meu cu titlul Poeții de azi și poezia populară
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
simetric și mai deschis. Observați cele două fotografii de mai jos; într-una dintre ele, Syna este interesată de interlocutor, în cealaltă este mai închisă. Atunci când o persoană nu ne apreciază, lasă să se creadă acest lucru prin intermediul pleoapelor inferioare căzute, care descoperă albul ochilor. Când aveți ocazia, priviți fotografiile arestaților, din fișierele poliției. În ciuda obligației de a lua poziția reglementară, delincvenții au întotdeauna capul un pic aplecat și ne arată albul ochiului, care exprimă emoții foarte negative. În schimb, atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
mai ales în situații dezavantajoase. Expresivitatea seducătoare a detectivului provine din singurătate, din puterea de a îndura nu doar adversitatea unor inamici violenți, ci, mai ales, propria melancolie sufocată de un cinism coroziv-înduioșător. Marlowe trezește simpatia pentru că e un înger căzut, un ins la final de etapă, un profet ce nu mai are nimic de profețit: Există ceva quijotesc în misiunea lui, dar șiretenia și limba caustică îl împiedică să pară ridicol în timp ce atacă cu lancea morile de vânt. Nu are
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cap, așa că m-am îndreptat spre el. Era bătrân, într-adevăr, dar nici pe departe șubred. Părul îi era despărțit atent de o cărare, avea nasul lung, ascuțit și plin de vinișoare, ochii albastru-pal erau încă ageri, dar cu pleoapele căzute obosit peste ei. Într-una din urechi avea un buton de plastic de la aparatul auditiv, roz-cenușiu ca și urechile. Mănușile de piele aveau manșetele răsucite. Deasupra pantofilor negri lucioși avea un acoperământ cenușiu. Informațiile pe care bătrânul i le furnizează
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ieșită din comun și cu o memorie formidabilă. Își aducea aminte de tot ceea ce declarase fiecare student în Pitești și Gherla. Era însă atât de satanizat că nu mai știai ce să crezi despre el. L-am asemuit unui înger căzut. Voința de putere cu orice chip îl dusese la nebunie. Devenise o brută degradată și satanizată 2. Alții au remarcat trăsăturile sale de caracter: Era înzestrat cu o voință și cu o inteligență remarcabile, dar lipsit total de scrupule și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ceea ce se prezintă de fapt la nivelul manifest ca o transformare a apărărilor în contrariu trebuie să fie decodat la nivelul latent, atât de victimă, cât și de anturajul său. Apare astfel posibilitatea de a-i urmări post-evenimențial pe subiecții căzuți victime unor incidente traumatice de acest tip (Barrois, 1988). Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" A. Freud (1936/ 1993) remarcă faptul că în identificarea cu agresorul se întrepătrund mai multe mecanisme de apărare, începând
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
s-a izbit adesea de probleme grele de asistență socială peste care i-a fost cu neputință să treacă fără să dea o mână de ajutor atunci când acest ajutor îi era solicitat. Una din aceste probleme a fost problema minorelor căzute victima tentațiilor din Capitală și ajunse pe calea prostituției. Astfel a luat ființă Adăpostul pentru prostituatele minore mutat de curând în str. Viișoarei nr. 16 care funcționează cu totul separat de activitatea de ocrotire ce se face pentru tineret. Atât
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pe care o dobândește omul prin prezența sa în rândurile unui front organizat care luptă pentru libertatea și fericirea omenirii. «Cum poți să mori, când nu poți fi învins/când chiar și-atunci ești viață și chemare/ca un gornist căzut ce, mai aprins/atacu-l cântă-n ultima-i suflare» (...). În poezia 1 Mai la Belgrad, de pildă, Mihu Dragomir folosește într-un mod original procedeul antitezei. Poetul schițează în ultimele strofe un aspect al Belgradului de astăzi (...). La cârma țării
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mecanic: „Hitler, Hitler...“ Alte voci spuneau: „Nemții...“ Începuse războiul. I se părea că nu există nici o răsturnare în înșiruirea zilelor. Pur și simplu, ciclului obișnuit al muncilor pe ogoare îi corespundea de acum înaintarea paralelă a liniei frontului. Numele orașelor căzute îl lăsau neîncrezător, era deja vorba de adâncurile Rusiei, unde prezența nemților părea o iluzie optică, o eroare de cartografie. Își amintea de filmele din ultimii ani: inamicul era veșnic bătut, nu departe de graniță. Cântecele pe care i se
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
justifice, luându-l pe măturător drept martor, dar treptat, stăpânindu-și frica, își dădu seama că sergentul avea o înfățișare bizară: avea obrajii acoperiți de o barbă de patru zile, o tunică cârpită grosolan, ici-colo, fără guler, cizmele cu carâmbii căzuți și deformați de uzați ce erau. Schimbă tonul, înciudat că se înșelase. — Da’ tu, ce cauți pe-aici? Nu cumva aveai de gând să dai o raită prin magazii? Așa deci, cu tine era hoața asta? V-ați înhăitat doi
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
la evanghelii și retur Iuda Iscariotul Între damnare și mântuire. Portrete ale celui deal doisprezecelea ucenic de-a lungul istoriei Păcatul Împotriva Duhului Sfânt: incursiune biblică și patristică Ce pierdem ignorând literatura apocrifă? Călătorii apocaliptice În jurul insulei Patmos Mitul Îngerilor căzuți Traducerea Septuagintei În românește Dumitru Stăniloae, afinitățile și idiosincraziile sale patristice Teologie și patristică În catolicismul secolului XX: pagini din jurnalul intim al Bisericii, când nu mai avea șaptesprezece ani Addenda „Iuda Iscariotul, până ieri diavol, acum, frate de cruce
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Sa (Rom. 6). De ce Însă acest lucru presupune și trădarea? Economia aceasta continuă practica sacrificială iudaică: Isus este „jertfa cea adevărată” oferită pentru mântuirea lumii. Din această perspectivă, sacrificială, nevoia trădării din partea lui Iuda devine clară. Isus Își asumă natura căzută omenească, restaurând-o, aducând-o la „desăvârșirea” originară. Dar economia divină nu s-a realizat complet numai prin Întrupare; a trebuit să se Împlinească prin patimile, moartea și Învierea Celui Întrupat. Mișcarea kenotică, prin care Fiul etern devine Dumnezeu-om
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lui Ștefan cel Mare, calități de subtil analist și însușiri de literat fin. Voievodul va proba convingător acest har de scriitor în textul inscripției (remarcabil fragment de „publicistică” patriotică și politică) de pe zidul bisericii ridicate la Războieni întru cinstirea oștenilor căzuți acolo pentru apărarea țării. Sunt de menționat, în fine, produsele aparținând oratoriei de amvon, domeniu care trebuie să fi fost bine reprezentat, căci prelați cărturari cu posibilități de a se exersa în această direcție sunt semnalați pe parcursul întregului veac al
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
devenit eroi decăzuți. Este o pierdere a statutului uman și moral. Dar lucrurile nu se pot opri aici. Umanul cere reparație, iar persoana dorește să-și recapete libertatea pierdută prin căderea În vinovăție. Tragicul este efortul restaurării damnatului, a eroului căzut. Prin chinuri și suferințe el speră că-și va redobândi starea originară, de dinaintea căderii. Orice personaj tragic este o victimă a vinovăției sale, de care trebuie să răspundă. Anularea chinului, ca situație tragică, poate fi făcută numai printr-un act
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
vizează persoana umană. Ambele au virtuți terapeutice, iar mecanismele lor de acțiune se Întâlnesc În planul general al psihoterapiei. Ne vom ocupa În continuare de aspectele privind căile restaurării psihomorale a persoanei umane. Terapia morală nu Înseamnă numai restaurarea ființei căzute. Ea reprezintă un efort permanent al persoanei de Înaintare către starea de desăvârșire, către perfecțiunea morală pe care o dau virtuțile. Considerată din acest punct de vedere, terapia morală ne apare cu un cadru lărgit, ca o acțiune psihomorală permanentă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o acțiune psihomorală permanentă de care persoana umană trebuie să fie mereu preocupată. Prin aceasta, ea devine o conduită, o datorie permanentă a omului față de el Însuși, dar și față de semenii săi. Rezultă de aici faptul că nu numai cei căzuți sau cei aflați În suferință au nevoi morale de sprijin și călăuzire, ci oricare individ, indiferent de starea În care se află. Terapia și grija morală de sine devin astfel o permanentă și constantă preocupare de care suntem obligați să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Stăniloaeă. Aceasta este posibil de a fi realizată prin apelul la un model arhetipal suprem, ca valoare morală, cu care persoana trebuie să se compare, să se Întâlnească și, În final, să se identifice. Restaurarea morală și sufletească a ființei căzute este Însă condiționată de eforturile acesteia de a voi să se ridice. Terapia morală prescrie, Îndeamnă, arată căile, dar cea care trebuie să lupte, să dorească să iasă din impas este persoana Însăși. Acest efort reprezintă, În esența lui, o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În fiecare an luăm cunoștință - din diferite surse de informare - despre faptul că sume considerabile sunt deturnate spre scopuri antisociale, traficanții și grupurile de criminali sfidând legile și autoritățile. Pe de altă parte, milioane de oameni se adaugă anual celor căzuți deja pradă „morții albe”, un procent alarmant intrând în tristul cortegiu al celor iremediabil pierduți pentru societate. Amploarea planetară a fenomenului depășește sfera preocupărilor medicale și pe cele ale forțelor de ordine și constituie o amenințare la adresa ordinii economice și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
albă, lată, și ochii plini de o blândețe cerească, umbla prin mulțime, ridicând deasupra capului patru căpestre de cai. - Stai, Ivan, cum dai căpăstrul ? - Ce faci, Savetă, buna zâua ! - Mulțămesc, liță Mărioară, dar ’netă ? O femeie groasă și cu sâni căzuți, într-o rochie slinoasă, se opri și zâmbi prietenos către bătrâna dreaptă și spătoasă. își duse mâna la gură ca să acopere dinții ieșiți ce rânjeau ca o căpățână de miel și întrebă, zâmbind numai din ochi : - Da, mata, ce vrai
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
din Lungani. - Dac-ar fi avut iarba fiarelor îi găsea mai ușor. Sfântul Ilie, când umblă prin cer după draci, unde vede unul îl și trăsnește. Ș-acolea unde a trăsnit un drac, crește iarba fiarelor. O afli dacă vezi căzute piedici ori potcoave de cai, dar ca s- o găsești trebuie să sapi toată brazda și să azvârli brazda în apă mergătoare. Numai iarba fiarelor, singură, urcă pe șuvoi la deal. O iei, faci o crestătură în podul palmei și-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]