8,220 matches
-
Technologies, University of Bucharest. Primit la redacție: 7 iunie 2006 Evaluarea aplicării signalecticii în România. Context și implicații Ileana Todoran Universitatea din București Studiul de față prezintă o analiză a aplicării sistemului de semnalizare a programelor TV (signalectica) de către principalele canale de televiziune din România și o evaluare a respectării signalecticii de către telespectatorii minori din România (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani), fondată pe rezultatele unei anchete naționale pe bază de chestionar. Dacă aplicarea sistemului de semnalizare a programelor TV
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
se manifestă diferit: TVR 1 nu comite erori, dar TVR 2 procedează corect doar în 60,6% dintre cazuri (ocupând locul doi în „topul” erorilor și comițând erorile doar în zilele de lucru). În cazul programelor de tip 12, ambele canale greșesc considerabil, TVR 2 obținând o pondere de 54,55% a programelor semnalizate corespunzator (locul trei în „topul” erorilor prin erori comise atât în week-end, cât și în cursul saptamânii), în timp ce TVR 1 ocupă acum locul doi în „topul” erorilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Network din perioada 29 octombrie-11 noiembrie 2004. Intervalul orar monitorizat a fost de 6 ore de emisie/zi, din care o parte dimineața (orele 9-10) și o parte seara (orele 18-22). Concret, s-a procedat la înregistrarea emisiunilor de pe respectivele canale și apoi s-au analizat de către operatorii de teren, după o grilă dinainte stabilită. Ambele canale au fot evaluate cu aceeași grilă, a cărei construcție a urmărit atingerea obiectivelor. S-a ajuns astfel ca, pentru fiecare canal, să fie înregistrate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
emisie/zi, din care o parte dimineața (orele 9-10) și o parte seara (orele 18-22). Concret, s-a procedat la înregistrarea emisiunilor de pe respectivele canale și apoi s-au analizat de către operatorii de teren, după o grilă dinainte stabilită. Ambele canale au fot evaluate cu aceeași grilă, a cărei construcție a urmărit atingerea obiectivelor. S-a ajuns astfel ca, pentru fiecare canal, să fie înregistrate 82 ore (din motive tehnice, în primele două zile din eșantion, au fost înregistrate, în intervalul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la scenele de violență fiind mult mai frecventă, mai precis o scenă la mai puțin de un minut (în medie 66,18 scene/oră). EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 1. Analiza comparativă a frecvenței scenelor de violență pe unele canale românești Sursa: Cercetările CSMNTC, beneficiar CNA, august și decembrie 2004*. Durata scenelor de violență pe oră de emisiune este însă mai mare în cazul filmelor, unde avem în medie 8,24 de minute de violență pe oră, în timp ce, la canalele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
medie 8,24 de minute de violență pe oră, în timp ce, la canalele de desene animate, se întâlnesc 6,15 minute de violență la oră. EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 2. Analiza comparativă a duratei scenelor de violență pe unele canale românești Sursa: Cercetările CSMNTC, beneficiar CNA, august și decembrie 2004. Explicația acestor inversări de cifre, în ceea ce privește cei doi indicatori ai violenței televizuale, stă în tipurile diferite de violență prezentă în filme și desenele animate. Astfel, în desenele animate avem de-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de violență pe oră de emisiune este de 69, în timp ce, pe canalul Cartoon Network (CN), această frecvență este mai scăzută, în jurul valorii de 63. Altfel spus, un copil/adolescent care se uită la desene animate (pe oricare dintre cele două canale analizate de noi) vede mai mult de o scenă de violență pe minut. Un alt punct de interes, legat tot de acest indicator al frecvenței, a fost modul cum are loc repartiția acestor scene de violență între perioada de week-end
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
considerent practic: s-a considerat că în zilele de lucru accesul copiilor la televizor este mai puțin reglementat, mai liber, mai puțin supus controlului parental. Figura 3. Analiza comparativă a frecvenței scenelor de violență/oră de emisiune pe cele două canale de desene animate monitorizate; total perioadă monitorizată și defalcat pe perioadă de week-end, perioadă din cursul săptămânii () Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. După cum se vede și din graficul de mai sus (figura 3), atât canalul FK, cât și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
care s-a realizat cercetarea. Transformarea în minute a fost făcută din considerente practice, pentru a putea manevra și înțelege mai bine datele. Figura 4. Analiza comparativă a duratei scenelor de violență (în minute/oră de emisiune) pe cele două canale de desene animate monitorizate; total perioadă monitorizată și defalcat pe perioadă de week-end, perioadă din cursul săptămânii Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Se poate lesne observa că, și sub acest aspect, canalul FK se dovedește a fi mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cursul săptămânii Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Se poate lesne observa că, și sub acest aspect, canalul FK se dovedește a fi mai violent decât canalul CN; pe de alta parte însă, nu se păstrează tendința celor două canale. Astfel, de această dată, profilul canalelor este diferit, FK fiind mai violent în zilele de lucru, în timp ce canalul CN este mai violent în zilele de week-end. De asemenea, ne-a interesat, pentru indicatorii violenței, modul în care se repartizează pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
vieții cotidiene). Rezultatele ne-au confirmat interesul, dovedindu-se că, cel mai violent interval orar este, din punct de vedere al frecvenței scenelor de violență, în cazul canalului FK, intervalul 9-11, iar, în cazul canalului CN, intervalul 18-20. Pentru ambele canale de desene animate, tendința este aceea de descreștere, pe parcursul zilei, a numărului de scene de violență, descreștere care se manifestă mai pregnant în cazul canalului FK, unde aceasta este constantă, ajungându-se ca în intervalul orar 20-22 să fie mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
prezentă în zilele de week-end față de zilele lucrătoare, în rest, toate celelalte tipuri de violență au un număr de apariții mai mare în zilele lucrătoare față de zilele de lucru. O analiză comparativă a tipurilor de violență întâlnită pe cele două canale de desene animate în întreaga perioadă ne indică faptul că CN este mai violent, în ceea ce privește violența de tip fizic și cea de tip psihologic, în timp ce violența de tip verbal, social și economic este mai frecvent întâlnită pe canalul FK. Se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
întâlnită pe canalul FK. Se remarcă, de asemenea, faptul că violența de tip verbal și cea de tip economic sunt aproximativ de două ori mai frecvente pe acest din urmă canal față de primul. Figura 8. Analiza comparativă a celor două canale din punctul de vedere al tipurilor de violență prezentate pe întreaga perioadă analizată () Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Corelarea indicatorilor violenței cu anumite variabile Analiza violenței televizuale de tip ficțional cuprinde, în general, corelația indicatorilor clasici ai violenței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este la un nivel subunitar, faptul că există poate fi un semnal care să se transforme, eventual, în tendință) emisiuni (de fapt o emisiune, anume „Familia de ce”) de tip educativ/informativ. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 9. Analiza comparativă a celor două canale de desene animate, în ceea ce privește variația scenelor de violență transmise per minut de emisiune în funcție de diferitele genuri de desene animate Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Rezultatele monitorizării violenței ne-au indicat că cele mai violente emisiuni de desene animate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
prezintă o lume în oglindă față de cea reală”, prezintă o lume în care se regăsesc elemente din lumea reală dar și elemente de fantastic”, „prezintă o lume fantastică”. EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 10. Analiza comparativă a celor două canale de desene animate, în ceea ce privește variația scenelor de violență transmise per minut de emisiune în funcție de diferitele grade de realitate a universului prezentat de respectivele desene animate Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Rezultatele au arătat că CN nu a difuzat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
că atât copiii, cât și adolescenții (adică toți cei cu vârste între 7-18 ani) au următoarea percepție asupra violenței din filme și desene animate: EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 13. Analiza comparativă a percepției conținutului de violență pe unele canale românești Sursa: Cercetările CURS-SA și CSMNTC, beneficiar CNA, iulie și noiembrie 2005. Cu alte cuvinte, cei mai mulți copii, 43,70%, consideră că în filme este prea multă violență, în timp ce un procent asemănător, 44,02%, consideră că în desenele animate este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
În viață politic... a ț...rîi. În discreditarea lui Wałęsa, ca și În popularitatea lui Havel, Drnovšek sau Meciar, mass media au avut o contribuție decisiv.... Presă post-comunist... abundent... (700 de ziare, 70 de posturi de radio și 40 de canale de televiziune numai În mica Slovenie) și Îmb...tat... de libertate, dup... ani Întregi de monopol și cenzur..., a Înv...țat cu greu democrația. Menținerea În posturi de conducere a unor jurnaliști din perioada precedent... și absența unei preg...tîrî
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
nu-l putem opri. Întrebarea legitimă este aceea care privește limitele până la care poate să crească masa monetară în condiția de bază de a nu produce dezechilibru și inflație. De altfel, creșterea masei monetare poate fi absorbită pe mai multe canale. Este vorba de: creștere economică sănătoasă < 4% Creșterea creștere economică accelerată > 4% masei monetare scăderea economiei < 0% criză economică (inflație, deflație) < - 4% Nu orice creștere a masei monetare în circulație, determină o creștere economică sănătoasă. Dimpotrivă, există expansiune monetară care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
un sistem mort, un organism social mort. Pe de altă parte, o criză generată de expansiunea monetară nu poate fi combătută rapid cu o nouă expansiune. Mecanismul economic trebuie lăsat o perioadă să se refacă și să-și caute noi canale de plecare și noi puncte de sprijin. O politică expansionistă în criză poate duce la accentuarea crizei și pentru că posibila repornire a unei economii nu va fi susținută de pornirea celorlalte, în mecanismul economic global. Deci, totul trebuie gândit de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cauze mereu și că practic avem de-a face cu două tipuri de inflație internă: inflația prin dezechilibrul indus de economia reală și inflația prin dezechilibrul indus de economia monetară. Mai există inflația externă, importată odată cu mărfurile și ale cărei canale de intrare sunt reprezentate de prețurile mărfurilor de import și cursul de schimb valutar. Inflația importată, la rândul său nu este de neglijat, deoarece mediul extern economic poate destabiliza o economie națională pe care o putem imagina ca fiind în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
uzină corporală unde milioane de celule funcționează împreună douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru este să existe un excelent sistem de comunicare celulară. La nivel celular, unul din sistemele de comunicație utilizate nu este cablul ci mai degrabă un sistem de „canale de calciu” (numite canale calcice). De obicei, interiorul celulei este destul de sărac în calciu. Apoi, deschiderea canalelor calcice ale membranei celulare permite o creștere bruscă a procentului de calciu liber în celula. Pe de altă parte, este vital pentru celulă
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
de celule funcționează împreună douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru este să existe un excelent sistem de comunicare celulară. La nivel celular, unul din sistemele de comunicație utilizate nu este cablul ci mai degrabă un sistem de „canale de calciu” (numite canale calcice). De obicei, interiorul celulei este destul de sărac în calciu. Apoi, deschiderea canalelor calcice ale membranei celulare permite o creștere bruscă a procentului de calciu liber în celula. Pe de altă parte, este vital pentru celulă să-și regăsească rapid
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
W. Dereymez et alii, 1998; A. Young, 2003). Inaugurarea reprezintă o ceremonie extrem de flexibilă: ea se poate referi la clădiri de utilitate publică (muzee, școli, sedii ale organismelor statului, gări și aeroporturi, complexuri de apartamente etc.), la obiective economice mărețe (canale care leagă fluvii și mări, tuneluri, poduri de anvergură, porturi, fabrici etc.), la realizări deosebite ale științei, la monumente istorice (reamenajate), la structuri militare etc. Frecvent, din dorința de a acumula mai repede capitalul simbolic al realizării de excepție, inaugurările
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de strangulare sau de mângâiere. Volumul Țara somnului cuprinde, în egală măsură, poezii existente în cărțile precedente și poezii noi. Tonul este însă acum mai degrabă obosit decât discret ironic: „N-am scris de mult./ Ritmurile s-au scurs prin canale”; „Hârtii fără sens și consoane stricate./ Cu briceagul se taie pâinea și lemnul,/ Cu creionul se fac socoteli și rapoarte./ Am pierdut de pe dânsele semnul/ Ce le desparte de moarte.” SCRIERI: A fi, București, 1968; Umbra punților, Iași, 1970; Starea
CUSIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286609_a_287938]
-
între firme primele diferențe demne de analizat și de comentat. Mulțimea firmelor contactate am împărțit-o, din punctul de vedere al recepționării semnalelor externe și al deschiderii canalului de comunicație externă, în trei grupe: 1. „firmele-arici” sunt cele care au canale de comunicație înguste, greu de identificat și de utilizat; 2. „firmele - gaură neagră” sunt cele care au canale de comunicație, dar nu lasă să se întrevadă dacă au recepționat semnalul; 3. „firmele-fereastră” sunt cele care prezintă canale deschise de comunicație
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]