1,329 matches
-
număr la trei. (Închide ochii...) Vreau un răspuns sincer. Nu mai suport să fiu mințită. (Pauză...) Spune-mi totuși o minciună, măcar! Nu suport să taci. Ca și cum ai avea dreptul... Ca și cum eu n-aș fi îndreptățită să știu... Se apropie candidă de el. Își lasă capul pe umărul lui. El nu se mișcă. E foarte nervos și tensionat.) Trebuie să-mi spui. Accept și o minciună. Sunt atât de obișnuită cu ele... Spune-mi orice. Eu trebuie să știu... Țiitorul: Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
tale lame le arată prin lupă nefix nu-i așa că nu-s doar crisalidă din tot roiul pe-a morților șa de când car menuete-ți din vidă înghețare-o să zbor nu-i așa Gioconda și Elefantul Surâsul meu e candid, păcat că nu îl veziîți amintești, iubito, când prăpădeam livezi? Când sfârcurile-a ploaie-ți cădeau puhoi, de mi te simțeam că-mi treci prin gură cireșe pârguite, când pielea ta cuib dulce era de malachite, când fumegai în șoaptă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
amintești, iubito, când prăpădeam livezi? Când sfârcurile-a ploaie-ți cădeau puhoi, de mi te simțeam că-mi treci prin gură cireșe pârguite, când pielea ta cuib dulce era de malachite, când fumegai în șoaptă, ațâțătoare: «’Bite, surâsul meu e candid, păcat că nu îl vezidar mai păcat nu este că prăpădim livezi? Iubirea noastră nu e cuplaj de maidanezi, te rog să cauți alte locații potrivite»... Fac cereri, iubi, 'ntr-una, de-atunci, poate mă crezi, am ochii roși, o vârstă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
păcat nu este că prăpădim livezi? Iubirea noastră nu e cuplaj de maidanezi, te rog să cauți alte locații potrivite»... Fac cereri, iubi, 'ntr-una, de-atunci, poate mă crezi, am ochii roși, o vârstă, cireșul mă înghite, surâsul meu e candid, păcat că nu îl vezi ... Cântec înapoi la tine Vor veni megieși, va fi roi de tembeli, sub fereastra-ți prea mulți vor falsa repetat, parcă văd prin potopul de pași un plecat, înainte de-ajuns la atâți decibeli. Va
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
burlaci Fete au doruri să fiarbă Ziua hotaruri obține Bîtlanii-s la nuntă prin cer Și un nor se-nroșește stingher: Buza de soare-l reține Pe-alei sub petale de măr Iubiții susțin seminar Și un mugur de ploaie, hoinar Candid îți cade pe-un umăr Sînul ți-e pui de țigancă Scîncește de dor să-l ating Salcîmii în floare te sting, Ochii ți-s fluturi pe-o bancă înaintea lui Tu Pică frunza Peste șoldurile-ți late De o
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
gândind deja la brânza ce în putini o să fie, Mânecile suflecă și se apucă vârtos De umplut donița toată cu un lapte bun și gros. Dar, deodată înlemnește și constată cu obidă Că Joiana cea frumoasă, ce-l privea acum candidă, A vărsat donița-ntreagă este lapte peste tot! N-a rămas măcar o cană, nici cât să te lingi pe bot. Mânios, își puse vaca la arat cu plugul nou Și o așeză alături de un tăntălău de bou. Nici aici
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de o ceață subțire melancolică, de visător incorigibil. Părea mai degrabă Încântat decât jenat că asistă la această scenă, ca și cum Împlinirea ei i s-ar fi datorat cumva Într-un mod miraculos chiar lui. Petru Însă Înțelegea că nu privirea candidă a intrusului Îl deranja, ci graba cu care Iolanda se desprindea de el, apropiindu-se cu voie sau fără voie de celălalt. Faceți cunoștință, zise ea: Flavius-Tiberius Moduna, vânzător de parabolice, Petru Șendrean, asistent universitar. Apoi, obosită parcă, după un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
zile. Parcă mă înăbuș uneori. Din pricina asta sunt aproape placid, iar ea fierbe. Aseară a vrut să mă oblige s-o doresc. Sta înfiptă în fața mea în timp ce-și trăgea ciorapii. Am privit-o lung și i-am zis candid: „Parcă s-a dus un fir”. S-a înroșit violent și m-a privit cu ură. „Tâmpitule”, a șuierat printre dinți. 23 decembrie Pornind de la dispensar, am vrut să scurtez drumul. Am nimerit pe o stradă unde se demolau niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
lui, scandalizate, renunța cu noblețe și dispărea, pentru a fi salvată mai târziu de la pierzanie de către Svengali. Totul era evident inspirat din Scènes de la Vie de Bohème și din Dama cu camelii a lui Dumas, după cum Du Maurier Însuși recunoștea candid, cu excepția personajului lui Svengali. Acesta, la rândul său, Își avea precursorii și progenitorii lui - Shylock, de pildă, și Fagin al lui Dickens -, dar era o creație În mare parte originală. Era personajul negativ, respingător din punct de vedere fizic cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
comenta anumite părți ale trupului meu ca și cum ar fi fost la ofertă specială și de a Încheia fiecare ședință cu Îndemnul: „Sari pe ei și verifică-le cauciucurile!“1 După câteva săptămâni, când Candy l-a Întrebat pe un ton candid ce Înseamnă această expresie În engleză, a rămas perplex timp de câteva secunde și apoi a rânjit larg: „Stoarce clientul și de ultimul bănuț!“ Așadar credeam că voi fi dată afară. Dar chiar atunci Emily a Împlinit vârsta fatală de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
devenit mecanic, părul lung și de pe atunci, aspru și lucios de pe fruntea scăldată de soarele generos pentru a zări mașina cu șoferița și devenit, instantaneu, un exemplu de ascultare și cumințenie, i-a zâmbit Didiței cu acel zâmbet sfios și candid, parcă mulțumindu-i, biata fată topindu-se de iubire și fericire, apoi cu mișcări bine știute, se instală În mașina lui, atât de specială, coborând, nu...urcând. „Mașina”, În care stătea destul de confortabil pe o perniță veche, radiind de interes
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
limitau la săruturi pasionale, chit că pentru toate aceste mici „prostii frumoasî” Valerică desena, o ajuta la teme și-i lăsa În bancă lucrările scrise. Așa s-a aprins și s-a amplificat cea de-a patra mare iubire a candidului băiat. Cap. V - Cea de-a cincia mare iubire La vremea aceea, locuitorii Bogdanei erau oameni gospodari, harnici și hotărâți, știau să muncească metodic, după principiile moștenite de la Înaintașii lor răzeși și nu ca cei din Poiană care „calcî di
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
implicat. De ce-ar fi vrut să-i ucidă pe soții Hollinger? — Nu se poate concepe vreun motiv. Soții Hollinger erau ultimii oameni cărora să vrei să le faci rău. Iar Frank e un om blînd, aș zice mult mai candid decît tine. Sau decît mine. Dacă aș avea tupeu, aș aprinde focul În vreo duzină de locuri de-aici. Nu-mi pare că te-nnebunești după Estrella de Mar. — Să zicem că știu mai multe decît tine despre locul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
modelare și corectare a naturii, un triumf al idealului estetic asupra vulgarității și decrepitudinii. În Elogiul machiajului el enumără beneficiile fardării: „ ș...ț cine oare nu-și dă seama că folosirea pudrei de orez, atât de prostește anatemizată de filosofii candizi, are ca țel și ca rezultat dispariția din ten a tuturor petelor pe care natura le-a presărat atât de jignitor și crearea În textura și culoarea pielii a unei unități, care, precum cea obținută de ciocanul de lemn al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cafele pentru delegația franceză. Sau ce bine era că exista și ceva frumos la aceste discuții plictisitoare, cenușii. Se obișnuise cu asta și, desigur, folosise acest lucru în avantajul ei. Îi punea pe picior greșit pe negociatori, îi făcea mai candizi decât intenționaseră să fie. Îi spuneau lucruri pe care nu le-ar fi spus unui moderator „adevărat“, ca și cum discuțiile cu ea ar fi fost o repetiție de vestiar. Doar după ce se încheia înțelegerea își realizau că ea era într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
trebuie. Astea suntem, ce vreți? Doamna Sonia Anderson mă cam lua peste picior, dacă interpretam eu corect ipocrita autodeșertare de cenușă În falnica-i coafură blondă. Vorba vine falnică; era tunsă scurt și avea un cap de păpușă de porțelan, candidă și fragilă. - Nu vă plac foarte mult femeile vorbărețe, nu-i așa? Le tratați cu suavă condescendență misogină, convins că treaba asta le și intrigă, le și place. Riscândsa a fiu excomunicată din Liga feminină de luptă Împotriva bărbaților, pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
-i trânti cuiva un glonte În ceafă, ne subestimezi, ne jignești, credeam că suntem Între oameni serioși, ce naiba!? Și pentru ca efectul să fie deplin, „nu” era lungit oleacă: nuuu... Dimpotrivă, „un glonț În frunte” Îl spusese cu o simplitate jucată, candidă și perversă, În același timp, pentru că anticipa șocul provocat interlocutorului și aglutina satisfacția că Îl pune În fața unei alternative pe cât de surprinzătoare, pe atât de implacabilă În naturalețea ei criminală. Probabil că tot dintr-o remanență culturală s-a născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fost nevoie să ajungă la final. Brusc, și-a dat o palmă peste frunte și a exclamat fericit: „Domnule, nu mai am nevoie de nici un sfat, mi-am dat seama singur ce e de făcut!”. La care poetul a surâs candid și a zis: „Așa mă gândisem și eu”. - Am Înțeles aluzia: repetiția e mama Învățăturii de minte, a acceptat fără entuziasm Eveline. Dacă ții neapărat... Premisa de la care am plecat a fost simplă și, cred, imbatabilă: fiind vorba despre conturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
disprețuitor: N-o să închizi bine telefonul și ai să te repezi la morfină. O să te crezi împăratul Chinei sau șahinșah în nu știu ce trib și totul va fi O.K. Inginerul înghiți în sec. ― De unde... ― Îmi provoci decepție după decepție! Cârpaci, candid... și mai ce? ― S-ar puțea să mă enervez, domnișoară! ― Ți-ar plăcea, dar nu-ți dă mâna. Pe mâine. Bătrâna puse receptorul în furcă. Umerii mici i se zguduiau de râs. ― Bietul prostuț! Cu ce gogoriță își închipuie că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
clătină din cap. Șopti: ― E 8. Încărcă arma și începu să urce scările. Nu prea ești în mână, observă Miga. Ștrengarule! Mi se pare mie... Îl amenință pe profesor cu degetul zâmbind complice. ― Ce ți se pare Șerbănică? se interesă candidă Melania Lupu. ― Eh! Florence ridică din umeri: Bate cîmpii! Cum găsești crema? ― Delicioasă. Totdeauna... ― Stai! Doamna Miga o opri cu un gest: Ce se aude în bucătărie? Parcă mișcă ceva... ― Fii serioasă, dragă, râse Șerbănică. E mobila veche. ― Vrei să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
procedat la fel dacă mi-ar fi venit ideea. Cristescu pocni sâcâit din degete. ― Nu pot înțelege cum v-a convins să intrați într-o astfel de combinație. Telefonul, discuția din confesional, incognito-ul, toate acestea seamănă cu un film candid, un film prost de la care pleci la jumătate. Inginerul se aplecă peste masă căutând ochii lui Cristescu. ― Trebuie să vă explic eu ce înseamnă disperarea? Nu cunosc motivele care l-au determinat pe Scarlat să accepte colaborarea. Dar pentru Dascălu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu soția dumnealui pe litoral. Cred că vă ruga să dați anumite relații elevilor care-l caută la telefon... ― Trebuia să-mi închipui că cenzurezi totul, mârâi bătrânul. Nu știu dacă o mai am. ― Oh, sânt convinsă că da. Declară candidă: în locul dumneavoastră aș căuta în cutia aceea mică, din lemn de santal. Omul o privi perplex. Vru să spună ceva, dar renunță și o aduse. ― Ah! În sfîrșit! exclamă Melania Lupu bătând din palme ca un copil. Eram sigură că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
logodna. ― Poftiți?! A, da... Era o fotografie sepia, făcută în gustul epocii, cu aproape jumătate de veac în urmă. O față cuminte, cu frunte înaltă, înconjurată de bucle castanii. Doi zulufi îi scăpau pe lângă urechi. Izbea aerul de curățenie, ceva candid, nealterat, pe care bucata de carton reușea s-o comunice. Ochii larg deschiși priveau cu încredere. Un optimism romantic. Rochia neagră, bine închisă la gât, avea mâneci bogate de dantelă, ce se strâmtau la coate. Cristescu puse albumul pe masă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Sînteți un om cu principii... Am remarcat de la prima vizită, făcu maiorul răsucind între degete țigara neaprinsă. În ce relații erați cu domnișoara Scurtu? Popa reteză aerul cu palma. ― De nici un fel. Persoana nu mă interesează. ― În ce sens? întrebă candid Cristescu. ― În toate sensurile. N-am vocație pentru cretini. Vă satisface argumentul? Cristescu clătină din cap. ― Deloc. Din câte știu, nu i-ați rezervat Valericăi Scurtu un tratament special. Vreau să spun că nu întrețineați legături mai apropiate cu nimeni
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tu nu ai nimic de pierdut din faptul că ei te ignoră. Scrii, așadar, pentru primul câine de pe pământ care va învăța să citească. * William Blake scoțându-și pălăria, pe o stradă pustie, în fața nimănui. Întrebat pe cine salută, răspunde candid: „Pe Apostolul Pavel.“ Byron mărturisind că cele mai reușite satire le-a scris în anul de grație 1815, an de chefuri monstruoase, pe când se strecura în pat, dimineața, părându-i-se prea banal și tăcut gestul acesta. Eriugena ucis în
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]