2,738 matches
-
de celule moarte, lignificate, ca o coajă de cartof pe mere, rugozitatea împiedică valorificarea lor superioară sau exportul. Influența borului (facultativ). Carența în bor (B) cauzează unele tipuri de suberificări, diminuând aspectul comercial al produselor horticole. La strugurii de masă, carența determină formarea unor boabe înnegrite sau deformate, uneori meiate sau mărgeluite (Vidaud, J. și colab., 1993). La cartofi, deficitul de bor contribuie la formarea unor tuberculi mai mici, de formă neregulată, deformați, care prezintă o coajă aspră, pieloasă și au
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
adesea o crăpătură exterioară. În interior apare o pătare brună sub coajă, spre capătul de prindere pe vrej, care se poate dezvolta și în dreptul vaselor conducătoare. (Tașcă, Gh., 1979). Îngrășămintele foliare care conțin microelementele B și Zn contribuie la prevenirea carențelor și la sporirea conținutului în glucide din struguri și fructe. Poluarea produselor horticole cu substanțe minerale dăunătoare este mai evidentă în apropierea obiectivelor industriale sau chiar a căilor rutiere. Plumbul. Tetraetilul de plumb, folosit la aditivarea benzinelor pentru modificarea cifrei
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
vitaminele (7 g/ zi). Între anii 1930-1950 doar acizii linolenic și arahidonic erau denumiți esențiali, urmare a studiilor de laborator efectuate pe animale. Cercetări recente au arătat că metabolismul uman cere atât acizi grași ω-3, cât și ω-6, deficiențele sau carențele specifice putând fi ameliorate de orice acid gras din aceste serii. În mod specific, ei sunt totdeauna necesari în momentele solicitante ale vieții, precum și pe durata unor boli. Pentru asigurarea acestei trofine, rația zilnică de grăsimi alimentare va conține cel
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
active, sub acțiunea razelor solare ( =285-310 mm, ultraviolete). Vitaminele D sunt vitamine antirahitice necesare în primul rând copiilor (400 UI/zi), dar și adulților (200 UI/zi), întrucât măresc absorbția digestivă a calciului și joacă un rol esențial în osificare. Carența la adulți se manifestă prin demineralizare și înmuierea oaselor. Acțiunea vitaminică realizează un raport Ca:P optim (1:1,5) și ameliorează starea generală a organismului, mărind capacitatea de apărare față de diferiți agenți biologici. Deși nu sunt distruse prin prelucrare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
factorilor (ecartul dintre creșterea producției și media ponderată a creșterilor factorilor de producție) s-a diminuat cu aproape două puncte procentuale în raport cu anii '60, în majoritatea țărilor OECD. Această tendință reflectă mai puțin o ipotetică epuizare a progresului tehnic, cît carențe ale reglării economice. În privința cauzelor, părerile sînt împărțite. Se poate invoca lipsa de flexibilitate a structurilor economice, excesul de obstacole în calea logicii pieței ș.a. Prin urmare, s-a vădit ca necesară o ajustare structurală prin creșterea flexibilității, într-un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
aspecte privind sănătatea, aspectul fizic, motricitatea, capacitatea biologică, aspecte psihologice complexe ca atenția, curajul, perseverența, echilibrul proceselor nervoase etc. Practica a demonstrat că acești copii nu sunt la tot pasul, deoarece este suficient ca un singur aspect fundamental să prezinte carențe, pentru ca toate celelalte Însușiri să nu-l poată suplini total, iar „limitele" să apară din ce În ce mai pregnant pe parcursul pregătirii și să determine o iminentă despărțire. În materie de selecție trebuie mers foarte departe, mai ales În cazul unui copil ia care
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
factori atât supranaturali, cât și naturali. Nici măcar această diadă nu epuizează problematica: cum trebuie să procedăm în privința acelor elemente pe care, neștiind prea bine în ce categorie să le plasăm, le exilăm, dintr-un reflex al suficienței epistemice sau al carenței imaginative, într-un limb al fenomenologiei, într-un spațiu al intervalului dintre real și ireal? Volumul meu pornește de la premisa, desigur, vulnerabilă, subiectivă, intens personalizată, că toate aceste afecte, care subîntind ideea generală de frică și sunt imbricate cu finețe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
să fiu trezit în altă viață, în viața mea adevărată. Este cert că e plină zi, că știu unde mă aflu și că trăiesc, dar lipsește ceva în toate acestea, așa ca în grozavul meu coșmar". Această je-ne-sais-quoi este o carență ontologică elementară, care antrenează, ineluctabil, katabasis: "În jurul meu realitatea exactă mă trage tot mai jos, încercând să mă scufunde". Întrebării retorice "[c]ine mă va trezi" îi urmează un singur enunț, implacabil prin conciziune: "Întotdeauna a fost așa, întotdeauna, întotdeauna
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
un sfârșit patetic, într-o situare neoromantică 80. Parabolicul este servit în chip magistral, însă lecția de etică nu reușește să efaseze efectele agresive ale eșuatului. scenariu redempționist. Evadarea, chiar atunci când pare fructuoasă, se dovedește ratată, și nu dintr-o carență actanțială a personajelor, ci pentru că umbra unui destin tragic apasă asupra muntenilor de pe Culmea Scripetelui. Imprecația bătrânului sublimează neputința frustrantă a omului în fața acestuia: "Ajungă atâta risipă, atâta jaf la vulturi! din mana bietei țări și din carnea noastră!". 2
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
În partea a zecea, o nouă vizită a Christinei, cu inserție onirică inițială, prelungită, firesc, în starea de veghe, îi dezvăluie lui Egor prezența unei alterități ontologice radicale, aptă de a adăposti teroarea pură tocmai grație indeterminării, a vagului, a carenței de atribute, precum în Le Horla de Maupassant: "Egor începu să simtă ceva, nevăzut și necunoscut, în preajma lui. Nu era prezența domnișoarei Christina. Se simțea privit de altcineva (subl. în text), a cărui groază nu o mai încercase. Frica i
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sus. Așa se face că intelectualii islamici formați în Occident se folosesc de modernismul religios pentru a susține, difuza și convinge pe nemusulmani despre virtuțile specifice ale islamului. Umaniștii occidentali interesați de cunoașterea popoarelor musulmane învață să privească mai critic carențele societăților lor. Religia are dintotdeauna un rol esențial în viața oamenilor și a societăților, fiind la fel de necesar ca hrana și sexul, cum scria americanul A. Bloom. Nu întâmplător, omul bine format spiritual înțelege că orice valoare (fie ea și tehnologico-
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
acte în regulă". Întrucât și în aceste țări acomodarea la noua modernitate se desfășoară cu greutate, vecinii sunt, ca și noi, cu cel puțin un pas în urma țărilor central-europene și cu multe decenii depășiți de occidentali. În vreme ce G. Durand arată carențele lumii occidentale în asigurarea "condiției umane" izvorâte din "opoziția dintre timpurile istorice și timpurile zise "preistorice sau "mitologice"", noi urmăm fideli recomandări de "modernizare", sfidând orice continuitate istorico-geografică și culturală proprie. Prin noile nedreptăți absurde create în anii 1990 de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nu a format încă în masa amorfă, densă, o potențialitate care întârzie să se desfacă, dar din care se alimentează restul. Cu câteva decenii înainte, non-finitul picturii lui Nicolae Grigorescu apăruse ca o inovație bizară, fiind puternic contestat ca o carență sub raport tehnic. O serie din Himerele paciuriene au ceva neterminat, nedesăvârșit, tatonant, manifest prin disproporția intenționată a raporturilor corporale, cât și prin fluiditatea, instabilitatea ductilă a acestor corpuri. În mitologia greacă, Himera este un animal fabulos cu corp de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contactul nemijlocit cu sursele de informare, sistematizarea cunoștințelor acumulate și actul de creație. Coordonatele esențiale ale sistemului de învățământ propus de Decroly erau temele alese în funcție de interes, planificarea independentă și activitatea individuală sau de grup. Metoda globală și-a demonstrat carențele la scurtă vreme după aplicare deoarece în cunoștințele elevilor s-au constatat numeroase lacune. În anii 1919 -1920, s-au experimentat în SUA două sisteme noi de organizare a procesului educațional. Primul, cunoscut sub numele de Planul Dalton, de la localitatea
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
sub forma unor dezbateri, excursii, vizite la muzee, cercuri foto sau prin redactarea revistelor școlare. Cea de-a doua direcție majoră a orientării pedagogice educația nouă a fost școala activă reprezentată de Adolphe Ferriere, Maria Montessori, Roger Cousinet etc. Criticând carențele învățământului tradițional, școala activă a propus îmbogățirea conținutului educației cu metode noi și a contribuit la introducerea în școală a mijloacelor audio-vizuale. Noua orientare propunea diverse forme de autonomie școlară (self governement), cultivarea simțului social și a capacității de cooperare
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
unor texte, table, desene care urmau să fie tipărite de instituția de învățământ. Freinet a propus ca instrument de evaluare portofoliul, un dosar în care erau ordonate materialele elaborate de elevi pe parcursul unui an școlar și concluziile finale ale acestora. Carențele educației noi au fost sesizate în 1932, de proefesorul Emile Chartier care a publicat sub pseudonimul Alain o serie de eseuri critice. Adept al unui învățământ cu caracter formativ, bazat pe echilibrul dintre disciplinele realiste și umaniste, Alain a formulat
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
aproape imediat, de o contestare radicală. Într-un anumit fel, negarea nu încetează a se manifesta în istoria culturală a Europei. Credința însăși joacă un rol critic fundamental, deoarece ea subminează toate fundamentele propuse de gîndirea laică, indicînd limitele și carențele Rațiunii, Umanismului, Științei. Astfel, începînd cu secolul al XV-lea, ceea ce conferă unitate istoriei atît de încercate și contradictorii a culturii europene este, pornind de la pierderea vechiului Fundament, această căutare disperată de noi Fundamente și problematizarea în lanț a acestora
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
au din ce în ce mai puține competențe. Surghiuniți în cea mai mare parte în sfera culturii umaniste, moara lor nu mai primește grăunțele cunoștințelor științifice, care încep să fie analizate și problematizate doar de o mînă de eseiști fizicieni sau biologi. De unde deplorabilele carențe și rătăciri ale intelectualilor, mai ales în ceea ce privește diagnosticul politic. Asistăm așadar în zilele noastre la o criză a intelectualului și la o criză în cercul intelectualilor. Însă dispariția lor în favoarea diverselor competențe profesionale ar însemna dispariția din domeniul public a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Amsterdam, 300 000 la Bonn, Roma, Madrid, Atena; 250 000 la Londra; 200 000 la Bruxelles, în acel an. Acest pacifism traduce o conștientizare majoră a riscului de nimicire a Europei. Însă această conștientizare poartă în sine o inconștiență cu privire la carențele și efectele sale. Pacifismul total sau necondiționat, care respinge defensiva armată în orice circumstanțe, nu poate avea eficacitate preventivă decît dacă dispune de puternice curente de opinie simultane și sincrone la potențialii adversari. Or simultaneitatea și sincronismul sînt astăzi la fel de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
democrației, iar crizele economico-sociale tot mai puțin gestionabile. Pe de altă parte, drumul invers, drumul spre zona moderat-reformistă se dovedește unul lung și anevoios: reformele instituționale se izbesc de dificultăți psihologice și tare caracteriale acumulate în timp, pe fondul unor carențe instructiv-educaționale contabilizate de-a lungul generațiilor (Stoica și Aligică 2009). Putem aprecia, așadar, prin paradigma părților și a întregului și prin grila ideologicului "bine temperat", dinamica partidelor și ideologiilor. În contextul României partidocrației și deficitului ideologic, zona reformist-moderată a funcționat
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de elitele partidelor față de membri. Fără cunoașterea rolului acestora și aprecierea contribuției la dezvoltarea partidului, situația nu se poate schimba. Dificultatea cu care se oferă estimări referitoare la propriii membri nu provine din dorința de a menține discreția, ci din carențele legate de subiect. În condițiile în care multe dintre partidele europene pun la dispoziția cercetătorilor și a membrilor datele legate de propriii membri, partidele românești nu oferă decât sporadic și cu multă greutate estimări (de multe ori inconsistente). Aceste prime
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ed., 1971) și Ițic Kara, Obștea evreiască din Bacău (București, Editura Hasefer, 1995). Cu excepția lucrării lui Ițic Kara, al cărui demers științific este bine articulat, autorul problematizând și urmărind „fenomenul” din interiorul surselor arhivistice, lucrările mai sus amintite au numeroase carențe în ceea ce privește concepția și rigoarea științifică - majoritatea sunt lipsite de aparatul critic, de metodologie, de ipoteze de lucru ș.a. Evident, am căutat să fructificăm din aceste lucrări numai datele care au acoperire documentară. În cazul lucrărilor realizate de-a lungul primelor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pașilor făcuți de administrația locală spre civilizația urbană de tip occidental, nota dominantă a orașului a fost în ton cu deprinderile balcanice ale locuitorilor săi. Deloc întâmplător, habitatul urban a înregistrat până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial numeroase carențe în ceea ce privește condițiile de igienă și starea de sănătate a locuitorilor. Elocvente, în acest sens, sunt mărturiile lui Costache Radu, rapoartele de activitate ale medicilor comunali, articolele din presa locală, dar și documentele ce ilustrează efortul Primăriei Bacău de igienizare a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
propriilor articole de revistă. 4. Prelecțiunea ca "literatură vorbită" Pe un raționament precum anteriorul, prelecțiunile pot fi înțelese din perspectiva unei "literaturi vorbite". Sintagma îi aparține lui George Panu și dă socoteală, în fapt, despre aceeași nevoie de a depăși carențele tipăriturilor: "Prelegerile populare în fiecare an țineau loc de un fel de literatură vorbită"18. Înainte de a redacta celebrele sale articole despre Direcția veche versus Direcția noua, Maiorescu are intuiția propriei solitudini într-o geografie literară din care lipseau întâmplările
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Aldea Pe drumul Bărăganului) [...]. Ana tipul bunătății și mândriei femeiești [...]. Motivarea căderii acestei femei e mândria rănită, când se vede lăsată de bărbat în mâinile prietenului său"19. Studiul conține, dincolo de intuițiile deosebite ale autorului său, și o mulțime de carențe atât la nivelul expresiei, cât și al conținutului ideatic. Ceea ce i se poate reproșa de la bun început e utilizarea improprie a unor termeni ca "fatalitate", "vină tragică", "sentiment patetic" al căror sens tânărul cercetător nu pare a-l stăpâni. Expresii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]