1,722 matches
-
pierduți. Ulise se leagă deci de catarg pentru a nu uita. Șiretenia sa stă În a se Împotrivi uitării. Pe de altă parte, nu s-ar spune despre el că nu este prudent și față de memorie, căci se leagă de catarg dar nu-și astupă urechile cu ceară cum le poruncește marinarilor săi. SÎntem departe de cei pentru care trecutul reprezintă unicul timp adevărat și sigur. Pentru acest grec hotărît să revină În Ithaca, memoria e altceva decît la Proust care
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
amintirile cele mai diverse ies la suprafață. CÎndva, În adolescență, mă miram că În proverbele latine Fortuna are totdeauna un obraz sticlos, insensibil și fragil. Nenorocul era exprimat de romani infinit mai frumos: o femeie Întinsă pe o corabie fără catarge și fără cîrmă, ale cărei pînze au fost sfîșiate de violența vînturilor. Și astăzi cred la fel. Învăluit de monotonia mării, nu pot spune ca lotofagii: altceva nu mă mai interesează. Cred că orașele noi au o urgență chiar mai
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mă dezic de el și să mă Întreb apoi dacă cred aceasta cu adevărat. Undeva În adîncul sufletului meu sper să-l pot imita pe Ulise. Să ascult cîntecul sirenelor fără să-l las să mă piardă. Mă leg de catarg, dar e suficient să mă uit la stîncile albite de lumină pentru a-mi reaminti că libertatea interioară stă În adevărurile rostite fără emfază și fără regret. Schőne Welt, wo bist du? se Întreba Schiller În Zeii Greciei. Singurul răspuns
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
În stare, dar azi n-aud Întrebările pe care de obicei mi le pun singur. CÎntecul sirenelor plutește acum triumfător deasupra mării. Valurile s-au toropit, corăbiile au aruncat, toate, ancora și Ulise sîngerează sub frînghia ce-i leagă de catarg În glorioasa lumină a acestei zile. Nici un omagiu nu este mai mare pentru Apolo (și nici o frumusețe care să-l dezmintă mai mult) decît o zi clara de iunie Într-o casă ale cărei ferestre dau direct spre mare; o
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
spre această stea... N-am fost capabil niciodată să discut despre moarte perfect liniștit și fără contradicții. Și, probabil, ar trebui să mă mulțumesc cu gîndul că În deșert piramida nu Înseamnă mai mult, dar nici mai puțin, decît Înseamnă catargul de care se leagă Ulise; pentru a nu ne ucide sirenele dansînd pe nisip... Trebuie să mă reîntorc la Oedip și la sfinxul grec. VÎrful piramidei e un zeu provizoriu. El mă lasă singur cu tentativele mele de a deprinde
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
până la lichefierea creerului; alături de Gaby, am stat lungită sub cort, ca sub barcă, și am scos câteva cuvinte moi și deslânate, fără repercusiuni: se topeau în căldură. Și totuși, pale de vânt... În rada portului, 8 corăbii cu câte un catarg și un vapor de... guerre. [...] Despre Șaga, ni mic, absolut nimic. Nu știi cât e de prezent aici, în „sub barcă“, în paiele argintii ce și aruncă floreta în duel cu vântul. Scrie-mi ce cărți să scap? La care
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
grecii din Galați] plăzmuiau petreceri pe cât de absurde, pe atât de primejdioase. Norodul fanatizat și Întețit Întocmia câte o păpușă de paie sau de lemn, cu chip de evreu, o Îmbrăca cu haine evreiești și o expunea pe vârful vreunui catarg, chiotind și făcând zgomot În jurul ei ; altă dată o târa În mijlocul târgului, o lovea cu pumnii, cu ciomege, cu cuțite, Îi arunca pietre, trăgea focuri [de armă] În ea, Îi smulgea barba și perciunii și-și bătea joc de dânsa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
corăbii grecești, care staționează În portul Galațiului, Întocmiră o păpușă de mărime naturală, reprezentând un evreu, pe care puseră o inscripție, purtând numele unuia din cei mai bogați evrei așezați aci, și o atârnară În Întâia zi de sărbătoare pe catargul corăbiei lor. Cu toată poprirea poliției, păpușa rămase pe catarg până a doua zi, după care toți mateloții, Înarmați cu pumnale și pistoale, o târâră În alai pompos până la o biserică a orașului și o arseră În public sub cele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de mărime naturală, reprezentând un evreu, pe care puseră o inscripție, purtând numele unuia din cei mai bogați evrei așezați aci, și o atârnară În Întâia zi de sărbătoare pe catargul corăbiei lor. Cu toată poprirea poliției, păpușa rămase pe catarg până a doua zi, după care toți mateloții, Înarmați cu pumnale și pistoale, o târâră În alai pompos până la o biserică a orașului și o arseră În public sub cele mai sălbatice strigăte de ură contra evreilor. Puterea armatei interveni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și trădători de patrie”. Dar ce vină aveam noi? Drapelul regimentului nostru a fost adus în țară de un conșcolar de la Bârlad, subl. rezervă Cireș Sterian. Acesta a rugat pe comandatul regimentului să-i încredințeze drapelul. Imediat desprinde pânza de pe catarg, se încinge cu ea pe sub cămașă, ajungând cu bine la Huși, salvând onoarea regimentului, salvând onoarea noastră, ca ostași. Era începutul calvarului României Mari, în fatidica vară a anului 1940! De nedescris, necuprinsa disperare a dezastrului nostru național! De la Huși
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de lav) roșiatic) se scurgea din vulcan, dar marinării nu au vrut s) plece din fața televizorului că s) admire acest fenomen natural. O bufnit) de pe insul), deranjat) de scântei, a zburat Ins) spre vapor, fiind descoperit) a doua zi pe catarg. Unul dintre tinerii marinari a dat-o jos. Și atunci, un mecanic originar din Balcani a spus: „În satul nostru, cănd prindeam bufnite, le b)team În cuie de ușă bisericii”. Au Închis bufnita Într-un dul)pior, În timp ce discutau
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
stat evreu. A doua zi sunt din nou În Chicagoland. La fel ca B)trânul Marinar plecat spre pol: Și-acum au venit și ceață, si z)pada, Si s-a-n)șpriț minunatul frig: Și gheața, Înalt) cât un catarg, trecea plutind, Verde că un smarald. De la fereastra mea ce d) spre nord v)d noul Sears Tower- nu că smaraldul, ci verde-cenușiu În lumina asta. Seam)n) cu o histogram) subțire și este mai Înalt decât o duzin) de
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
liniștitoare, devenind flou și atunci văd - de parcă ar fi proiectate pe partea interioară a pleoapei - siluete cenușii umblând printre stupi de albine sau mici papagali negri dispărând Încet-Încet, printre munți Înzăpeziți sau un abur mov care se risipește În spatele unor catarge mișcătoare. Ca o Încununare a celor spuse până aici, voi prezenta un minunat caz de auz colorat. Poate că „auz“ nu este cuvântul foarte potrivit, de vreme ce senzația de culoare pare a fi produsă prin Însăși acțiunea mea orală de a
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
rușinos de familie. În mod sigur nu atunci - nu În vis -, ci atunci când ești foarte treaz, În clipe de bucurie sănătoasă și de Împlinire, la cel mai Înalt nivel al conștiinței, au ocazia muritorii să privească dincolo de limitele lor, din catarg, din trecut și din turnul castelului lor. Și deși nu se vede mare lucru prin ceață, ai Într-un fel sublima senzație că privești În direcția cea bună. Capitolul 3 1 Un heraldist lipsit de experiență seamănă cu un călător
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
vă pasă?! Dar eu?! Eu ce să fac acuma?! De rămâneam cu voi! Trebuia să rămân acolo la Valea Albă! Eram doar Domnul Moldovei!... Acu?!!..." Din balta de ceară închegată, ca dintr-un naufragiu din care se ridică doar vârful catargului -, un muc negru fumegă un firișor ce se înalță învălătucit: "Fugi Măria ta!!! Fugi Fugi!!! Fugi!!!" Sunt Domnul Moldovei, cum să fug, măăă !!!" Măria ta!! Ștefane!! strigă Daniil speriat, scuturându-l. Ștefan clipește buimac, dus pe altă lume. "Unde se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai puțin indirect, prin regimul rezervat zeflemelei. „Ea (zeflemeaua, n.n) ne arată o lume care și-a greșit suportul energetic. În loc de a-și rezerva critica pe fondul sănătos și adânc al poporului, această lume zeflemistă își agață nemulțumirea de catargul unei spiritualități de împrumut.” Iată-ne readuși astfel la teza din 1935 a lui N. Davidescu despre așa-zisa „inaderență a lui Caragiale la spiritul românesc”. La asta a răspuns definitiv, încă de atunci, Șerban Cioculescu, prin memorabilul său studiu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
tradiția înaintașilor, Viorel Munteanu. Această lucrare a fost dirijată de maestrul de cor Doru Morariu, având ca acompaniament un grup de instrumentiști. Făcând dovada și a unor calități de compozitor, același Doru Morariu a dirijat propria creație Dintre sute de catarge, piesă reușită care amintește de tradiția componistică ieșeană a lui Vasile Popovici, cu Sara pe deal, tot pe versuri eminesciene. Die lanige forelle de Franz Schoggl a fost dirijată cu exuberanță de Alexandru Lăscae, invitat special la pupitrul dirijoral. A
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
costa o avere. Radiourile mergeau cu acumulator și 30 de baterii de câte 3,5 V. Mai era nevoie de doi stâlpi de câte 14-15 metri pentru antenă. Dar ce nebun ar fi înotat prin noroi să aducă de la Ismail catargele? și le-au adus cu butucii roților ascunși de vedere, sub hleiul drumului, moș Filip Cebotarenco și Sava Mataman. Erau peste poate de mândri de parcă aduseseră în sat moaștele vreunui sfânt! și iată-mă și instalator, și radiofonist șiăbucuros nevoie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
școlar județean Mirgovodoni. S-a oprit în fața gardului prețăluindu-l de parcă voia să-l cumpere, a trecut în revistă trotuarul și florile din dreptul școlii, florile multicolore sădite și îngrijite de Steluța și fetele din școală. Pavilionul străjeresc era sus la catarg. Ia-o prin curte, prin livadă unde, printre rândurile frumos prășite se ițea fasolea grasă, frumoasă, gata de recoltat. Lângă fântână straturi de zarzavaturi și legume. Când au ajuns din nou în curte, în dreptul pavilionului național, am ieșit înaintea lor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Datele fundamentale ale unui imaginar marin pirateresc sunt ușor de circumscris : fundal cu mare sau cu plajă și o corabie, în larg, cu drapelul Jolly Roger (roșu sau negru, pe care e desenată o tigvă umană sau un schelet), la catargul artimon ; în centru, un personaj cu barbă neîngrijită, îmbrăcat cu pantaloni largi, de pânză, băgați în cizmele cu carâmbi înalți, răsfrânți, sau strânși deasupra ciorapilor lungi și pantofilor cu catarame ; centură lată, din piele, încinsă peste o cămașă cu jabou
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
activități de violență și jaf, până la cea tolerantă a eludării monopolului comercial etatist și a căutării unui modus vivendi opus stratificării sociale discriminatorii. Nu doar arta de consum și carnavalul sunt apanajul ilegalității comise cu semnul capului de mort pe catarg. Literatura autentică, cel puțin o bună perioadă, s-a tras direct din istoria fierbinte pe care a reprezentat-o. Noi înșine încă visăm compensatoriu, peste rutina zilnică și facilitățile tehnice din marile orașe, la o comoară, la o insulă mirifică
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
fuseseră angajați drept corsari, unii dintre ei continuau atacarea vaselor, devenind pirați fără acreditări oficiale, dar redevenind corsari, la nevoie. În acest sens, deținerea unui dublu rând de documente și a unui dublu rând de drapele gata de ridicat, pe catarg, atât de vasele comerciale (care se puneau, astfel, la adă postul unui stat neutru sau situat de aceeași parte a baricadei), cât și de cele corsare (care își justificau atacul, ca inamice) constituia o practică frecventă în contextul diverselor întâlniri
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
din galera antică greacă și romană și din drakkar-ul viking, vasele au evoluat spre ceea ce am putea numi o paradigmă navală occidentală. Ea s-a definit, în primul rând, prin mărirea corpului principal, introducerea suprastructurilor, complicarea velaturii și apariția unor catarge suplimentare. Istoria navigației occidentale, între secolele al XV lea și al XIX-lea, a însemnat, pe lângă progresul tehnologic al instrumentelor de orientare pe mare și umplerea golurilor teritoriale de pe hărți, perfecționarea treptată a obiectelor plutitoare. De la o extremitate temporală la
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
entertainment-ului la temă. Un vas de pirați era un vas obișnuit, construit originar ca unul militar sau înarmat ulterior, a cărui legalitate a fost deturnată cu un echipaj bine motivat, câteva tunuri în plus și un drapel specific în vârful catargului. Atât. Dacă nu știm cum arătau exact vasele anumitor pirați celebri, le putem imagina simplu, pornind de la vasele de război din epoca lor. Spre deosebire de precedentele antice, primele corăbii care au schimbat paradigma au tins să fie mai greoaie. Dromonul bizantin
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
corăbii care au schimbat paradigma au tins să fie mai greoaie. Dromonul bizantin, de pildă, era o galeră masivă, de vreo 40 m lungine, 7 m lățime și 50 de vâsle, cu suprastructură de lemn la pupa, cu un singur catarg central, pe care era o velă mare, dreptunghiulară, sau cu două catarge, cu vele latine, triunghiulare. Prin guri montate deasupra provei, prin țevi flexibile, se împroșca în navele inamice cu lichid inflamabil. Catapulte variate puteau arunca grenade de teracotă cu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]