2,196 matches
-
și un singur tip de catenă grea, deoarece numai un singur rearanjament productiv pentru un singur tip de catenă ușoară sau grea este permis spre a produce o singură genă funcțională pentru catena ușoară și o singură genă funcțională pentru catena grea. Dat fiind faptul că în fiecare eveniment de rearanjament sunt implicate segmente genice imunoglobulinice situate într-unul și același cromozom, alelele corespunzătoare din cromozomul omolog nu sunt exprimate într-o aceeași celulă. Acest fenomen poartă denumirea de excludere alelică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cromozom, alelele corespunzătoare din cromozomul omolog nu sunt exprimate într-o aceeași celulă. Acest fenomen poartă denumirea de excludere alelică. Excluderea alelică este consecința realizării unui rearanjament fructuos de segmente genice, finalizat cu geneza unei gene funcționale ce dirijează sinteza catenelor imunoglobulinice, astfel că din motive de economie de materie și energie, nu mai este necesar să se realizeze un același rearanjament de segmente genice în cromozomul omolog. Utilizarea unei probe marker cu specificitate pentru segmentele genice imunoglobulinice care va reacționa
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cromozom și cu regiunea specifică nesupusă rearanjamentului din omologul acestuia, reprezentând alela primei, dar care nu a suferit rearanjamentul de segmente genice a permis evidențierea acestui fenomen. Pattern-ul obișnuit pe care îl prezintă alela rearanjată devenită genă activă pentru catena imunoglobulinică poate fi interpretat în termeni ai deleției materialului genetic dintre locii genici recombinanți V și C. În celulele active imunologic pot apare două tipuri de organizare genică:a)probele pentru gena activă pot revela atât pattern-ul rearanjat de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
admițând realizarea unor deleții independente în fiecare cromozom. Atunci când cei doi cromozomi nu prezintă un pattern de hibridizare caracteristic liniei germinale, se consideră că numai într-unul dintre ei s-a produs un rearanjament funcțional, generând o genă activă pentru catena imunoglobulinică, pe când în celălalt s-a realizat un rearanjament neproductiv de segmente genice imunoglobulinice. Un asemenea rearanjament neproductiv are numeroase fațete. De exemplu, el poate fi incomplet, deoarece a avut loc reunirea D-J, dar aceasta nu a fost urmată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
că fiecare celulă începe cu doi loci, în configurația nearanjantă din linia germinală pentru Igo. Oricare dintre acești loci poate fi rearanjat, spre a genera o genă productivă Ig+ sau o genă neproductivă Ig -. Prezența unei gene active pentru o catenă funcțională imunoglobulinică elimină posibilitatea rearanjamentelor ulterioare în cealaltă alelă. Celula are configurația imunogenetică Igo /Ig+. Dacă rearanjamentul este neproductiv, rezultă în celulă o configurație Igo /Igo, astfel încât alela germinală nesupusă rearanjamentului este preluată de mecanismele reglatoare celulare și supusă rearanjamentului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celulă o configurație Igo /Igo, astfel încât alela germinală nesupusă rearanjamentului este preluată de mecanismele reglatoare celulare și supusă rearanjamentului. Dacă acesta se dovedește a fi productiv, celula va căpăta configurația Ig+ /Ig- și prezența unei alele active pentru sinteza unei catene imunoglobulinice funcționale este prin ea însăși suficientă spre a bloca realizarea unui rearanjament nou în cadrul celeilalte alele. Dacă se produc două rearanjamente neproductive succesive, celula capătă configurația Ig- / Ig-. Există date care atestă faptul că în asemenea cazuri se mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în sinteza unei cateze imunoglobulinice funcționale. Analiza șoarecilor transgenici a căror linie germinală are o genă imunoglobulinică rearanjată arată că expresia transgenei în celulele B supresează rearanjamentul genelor endogene. Excluderea alelică este independentă pentru genele celor două tipuri funcționale de catene imunoglobulinice L și H. Excluderea alelică pentru catenele ușoare funcționează în mod egal pentru ambele familii, celulele având fie κ activ, fie λ activ. Este probabil că are loc mai întâi rearanjamentul genei κ și celula încearcă să rearanjeze gena
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
transgenici a căror linie germinală are o genă imunoglobulinică rearanjată arată că expresia transgenei în celulele B supresează rearanjamentul genelor endogene. Excluderea alelică este independentă pentru genele celor două tipuri funcționale de catene imunoglobulinice L și H. Excluderea alelică pentru catenele ușoare funcționează în mod egal pentru ambele familii, celulele având fie κ activ, fie λ activ. Este probabil că are loc mai întâi rearanjamentul genei κ și celula încearcă să rearanjeze gena pentru catena λ numai atunci când au eșuat ambele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
L și H. Excluderea alelică pentru catenele ușoare funcționează în mod egal pentru ambele familii, celulele având fie κ activ, fie λ activ. Este probabil că are loc mai întâi rearanjamentul genei κ și celula încearcă să rearanjeze gena pentru catena λ numai atunci când au eșuat ambele rearanjamente κ,conducând la excluderea alelică (după Lewin, 2000). În această serie de evenimente apare un paradox. Aceleași secvențe consens și aceeași recombinază V(D)J sunt implicate în reacțiile de recombinare din loci
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un paradox. Aceleași secvențe consens și aceeași recombinază V(D)J sunt implicate în reacțiile de recombinare din loci H, κ și λ. Dar, acești trei loci genici desfășoară rearanjamentul într-un set ordonat. Cine asigură ca rearanjamentul genic pentru catena grea să preceadă pe acela al catenei ușoare, iar în acest din urmă caz, rearanjamentul pentru κ să preceadă pe acela al catenei λ? Locii genici pot deveni accesibili enzimei în momente diferite, posibil ca rezultat al transcripției genice. Transcripția
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
recombinază V(D)J sunt implicate în reacțiile de recombinare din loci H, κ și λ. Dar, acești trei loci genici desfășoară rearanjamentul într-un set ordonat. Cine asigură ca rearanjamentul genic pentru catena grea să preceadă pe acela al catenei ușoare, iar în acest din urmă caz, rearanjamentul pentru κ să preceadă pe acela al catenei λ? Locii genici pot deveni accesibili enzimei în momente diferite, posibil ca rezultat al transcripției genice. Transcripția apare chiar înainte de rearanjament, deși produșii săi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Dar, acești trei loci genici desfășoară rearanjamentul într-un set ordonat. Cine asigură ca rearanjamentul genic pentru catena grea să preceadă pe acela al catenei ușoare, iar în acest din urmă caz, rearanjamentul pentru κ să preceadă pe acela al catenei λ? Locii genici pot deveni accesibili enzimei în momente diferite, posibil ca rezultat al transcripției genice. Transcripția apare chiar înainte de rearanjament, deși produșii săi nu au funcție codificatoare. Evenimentul transcripțional poate schimba structura cromatinei, făcând ca secvențele consens pentru recombinare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
chiar înainte de rearanjament, deși produșii săi nu au funcție codificatoare. Evenimentul transcripțional poate schimba structura cromatinei, făcând ca secvențele consens pentru recombinare să devină accesibile enzimei. 6.2. FENOMENUL DE MACAZ (COMUTARE A CLASEI) ÎN GENEZA GENELOR ȘI A MESAGERILOR CATENELOR GRELE IMUNOGLOBULINICE Clasa imunoglobulinei este determinată de tipul regiunii CH. Primul tip de imunoglobulină produs de orice limfocit B este IgM, pe când cel mai comun tip de imunoglobulină este IgG. Atât IgM cât și IgG au proprietatea esențială de a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prin deleție. Excepție de la acest mecanism este sinteza simultană a receptorilor membranari de antigen IgM și IgD desemnați IgMm, respectiv IgDm, în celulele mature. Acest mecanism de macaz nu modifică cu nimic segmentele genice sudate VH-D-JH pentru regiunea variabilă a catenei H, astfel că izotipul nou rezultat în urma comutării va recunoaște epitopul aceluiași antigen. Dar, diferitele regiuni C ale catenei H au căi diferite de a interacționa cu antigenul, cum ar fi promovarea fagocitozei (IgG1) sau declanșarea unei reacții alergice (IgE
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
respectiv IgDm, în celulele mature. Acest mecanism de macaz nu modifică cu nimic segmentele genice sudate VH-D-JH pentru regiunea variabilă a catenei H, astfel că izotipul nou rezultat în urma comutării va recunoaște epitopul aceluiași antigen. Dar, diferitele regiuni C ale catenei H au căi diferite de a interacționa cu antigenul, cum ar fi promovarea fagocitozei (IgG1) sau declanșarea unei reacții alergice (IgE). Schimbarea clasei imunoglobulinice implică doar segmentul genic CH, continuând exprimarea aceluiași segment genic VH. Astfel, un anumit segment genic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
segmentul genic CH, continuând exprimarea aceluiași segment genic VH. Astfel, un anumit segment genic VH poate fi exprimat succesiv în combinație cu diferite segmente genice CH. În figura 6.2 este redată grafic schimbarea clasei imunoglobulinei. În locusul genic pentru catena grea imunoglobulinică din cromozomul 14 uman, succesiunea segmentelor genice VH, D, JH și CH este aceea moștenită pe linie germinală, de la părinți. În secvența segmentelor genice CH se află informația genetică pentru toate clasele majore de imunoglobuline, depozitată în segmentele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genice cu constituirea unei gene funcționale ce dirijează sinteza IgM. Aceasta rezultă prin fuzionarea unui segment genic V cu un segment genic D și cu un segment genic J, rezultând suprasegmentul V-D-J, care deține informația genetică pentru regiunea variabilă a catenei H. Acest suprasegment VH- D-JH, prin rearanjament genic, vine în nemijlocita vecinătate a segmentului genic Cµ. Limfocitul B virgin are acum o genă funcțională care dirijează sinteza de IgM plasată cu regiunea COOH în membrana celulară a acestuia. Este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
anume aceea de a intra în secrețiile mucoaselor. Această schimbare a clasei imunoglobulinice este mediată de o serie de secvențe de macaz sau de comutare (switching sequences) desemnate S care sunt adiacente fiecăruia dintre segmentele genice pentru regiunea constantă a catenei grele a imunoglobulinei. Pe de altă parte, în cursul evoluției unei anumite linii celulare, este exprimată o aceeași catenă ușoară. În consecință, mecanismul de macaz al clasei imunoglobulinice permite schimbarea tipului de răspuns efector mediat de regiunea CH, menținând însă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
secvențe de macaz sau de comutare (switching sequences) desemnate S care sunt adiacente fiecăruia dintre segmentele genice pentru regiunea constantă a catenei grele a imunoglobulinei. Pe de altă parte, în cursul evoluției unei anumite linii celulare, este exprimată o aceeași catenă ușoară. În consecință, mecanismul de macaz al clasei imunoglobulinice permite schimbarea tipului de răspuns efector mediat de regiunea CH, menținând însă constantă disponibilitatea de a recunoaște același antigen, aceasta fiind apanajul regiunilor variabile (VL și VH). Schimbările în expresia segmentelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
V-D-J din gena anterior funcțională. Secvențele unităților V -D-J-CH realizate în urma săvârșirii macazului prezintă dovada că situsurile de macaz se află în amonte de segmentele genice CH și asemenea situsuri au fost denumite regiuni S. Procesul de comutare în sinteza catenei grele Ig poate fi mediată și de recombinarea intracromatidică (fig. 6.3). Gena imunoglobulinică funcțională în dirijarea sintezei unei catene grele imunoglobulinice este edificată prin mecanismul rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice disparate, V- D-J și C la nivelul macromoleculei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
află în amonte de segmentele genice CH și asemenea situsuri au fost denumite regiuni S. Procesul de comutare în sinteza catenei grele Ig poate fi mediată și de recombinarea intracromatidică (fig. 6.3). Gena imunoglobulinică funcțională în dirijarea sintezei unei catene grele imunoglobulinice este edificată prin mecanismul rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice disparate, V- D-J și C la nivelul macromoleculei ADN. Acest rearanjament poate avea în sine și posibilitatea realizării comutării clasei de catenă grea. Gena rezultată este apoi transcrisă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imunoglobulinică funcțională în dirijarea sintezei unei catene grele imunoglobulinice este edificată prin mecanismul rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice disparate, V- D-J și C la nivelul macromoleculei ADN. Acest rearanjament poate avea în sine și posibilitatea realizării comutării clasei de catenă grea. Gena rezultată este apoi transcrisă într -un pre-ARNm în care se regăsește întreaga secvență genică complementară uneia dintre cele două catene ale dublului helix ADN deținător de informație genetică pentru sinteza catenei grele. Acest pre-ARNm este supus prelucrărilor posttranscripționale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și C la nivelul macromoleculei ADN. Acest rearanjament poate avea în sine și posibilitatea realizării comutării clasei de catenă grea. Gena rezultată este apoi transcrisă într -un pre-ARNm în care se regăsește întreaga secvență genică complementară uneia dintre cele două catene ale dublului helix ADN deținător de informație genetică pentru sinteza catenei grele. Acest pre-ARNm este supus prelucrărilor posttranscripționale de tip splicing, în cadrul cărora sunt buclați și excizați intronii cu sudarea exonilor, rezultând ARNm matur purtător de mesaj genetic pentru sinteza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sine și posibilitatea realizării comutării clasei de catenă grea. Gena rezultată este apoi transcrisă într -un pre-ARNm în care se regăsește întreaga secvență genică complementară uneia dintre cele două catene ale dublului helix ADN deținător de informație genetică pentru sinteza catenei grele. Acest pre-ARNm este supus prelucrărilor posttranscripționale de tip splicing, în cadrul cărora sunt buclați și excizați intronii cu sudarea exonilor, rezultând ARNm matur purtător de mesaj genetic pentru sinteza în ribozomi a catenei polipeptidice ce va deveni catenă grea imunoglobulinică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ADN deținător de informație genetică pentru sinteza catenei grele. Acest pre-ARNm este supus prelucrărilor posttranscripționale de tip splicing, în cadrul cărora sunt buclați și excizați intronii cu sudarea exonilor, rezultând ARNm matur purtător de mesaj genetic pentru sinteza în ribozomi a catenei polipeptidice ce va deveni catenă grea imunoglobulinică. În cadrul acestor prelucrări posttranscripționale se poate realiza și mecanismul de comutare a clasei catenei grele. Clasa inițială de catenă grea este µ, deoarece Cµ este cel mai învecinat segment de catenă grea pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]