3,702 matches
-
de un partid confesional. Liberalismul belgian nu era anticlerical, cel puțin pînă în anul 1840. Ulterior, sub efectul unei înăspriri a relațiilor dintre liberali și clerici, așa cum reiese și din legea învățămîntului din 1842, și al răspîndirii curentului ultramontan la catolici, principiile unionismului au fost știrbite. Ruptura a intervenit în 1857, odată cu alcătuirea guvernului Rogier-Frère-Orban, a cărui duritate anticlericală era foarte clară. Acest guvern s-a menținut la putere pînă în 1870, deschizînd calea formării unui partid confesional. Irlanda avea să
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
unionismului au fost știrbite. Ruptura a intervenit în 1857, odată cu alcătuirea guvernului Rogier-Frère-Orban, a cărui duritate anticlericală era foarte clară. Acest guvern s-a menținut la putere pînă în 1870, deschizînd calea formării unui partid confesional. Irlanda avea să ofere catolicilor europeni un alt tărîm de experiență. Aici revendicările de ordin național și catolic au fost întruchipate de Daniel O'Connell, mare orator, fondatorul în 1823 al unei organizații, Asociația Catolică din Irlanda. Popularitatea sa în Europa a fost remarcabilă. Ca
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
trecute. O anumită exaltare a victoriei prezente sau viitoare. Evident, conducătorii unui partid, ca și reprezentanți ai Bisericii"7. Aceste observații ne lămuresc cu privire la formula lui Charles de Montalembert din L'Avenir (1831): "Irlanda, noul pămînt sfînt pentru noi, ceilalți catolici", cît și referitor la importanța experienței irlandeze marcate de atașamentul față de democrație și de libertatea Bisericilor. În Franța, Lamennais ilustra catolicismul liberal fondat pe acceptarea principiilor din 1789, rezumat prin deviza "Dumnezeu și libertate" apărută în cotidianul L'Avenir, al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a fost publicat la 16 octombrie 1830. Experiența belgiană a venit în sprijinul ideilor sale, pe care le-a exprimat în Des progrès de la Révolution et de la guerre contre l'Église, publicată în 1829. El a reușit să înțeleagă opțiunea catolicilor belgieni și să desprindă o lecție generală din acest caz particular. Pe de altă parte, catolicii belgieni s-au simțit revigorați de ideile lui. Născut în 1782 la Saint-Malo, acest preot hirotonisit în 1816, imediat după Restaurație, a fost în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care le-a exprimat în Des progrès de la Révolution et de la guerre contre l'Église, publicată în 1829. El a reușit să înțeleagă opțiunea catolicilor belgieni și să desprindă o lecție generală din acest caz particular. Pe de altă parte, catolicii belgieni s-au simțit revigorați de ideile lui. Născut în 1782 la Saint-Malo, acest preot hirotonisit în 1816, imediat după Restaurație, a fost în primul rînd un campion al tradiționalismului, un reprezentant de marcă al concepțiilor contrarevoluționare. Fiind dezamăgit de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Biserica liberă într-un Stat liber"8; după opinia sa, noua ordine socială nu putea fi decît liberală, dar libertatea trebuia să devină creștină. Într-o broșură publicată în 1852, Interesele catolice în secolul XX el scria: "Sub regimul parlamentar, catolicii nu sînt stăpîni absoluți: ei sînt obligați să țină cont de multă lume, în schimb, se ține cont de ei; iar ceea ce este cel mai important este faptul că ei învață să se bazeze într-o oarecare măsură pe ei
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
unul din stîlpii cotidianului L'Avenir sau Charles de Coux și bineînțeles Lamennais, Lacordaire a fondat în 1830 Agenția Generală pentru Apărarea Libertății Religioase; în noiembrie 1831, cînd a avut loc reprimarea din Polonia, ei au făcut apel la toți catolicii din Europa să se unească, semn al intuirii necesității de a se organiza. În timpul Monarhiei din Iulie, se vorbea de un partid catolic format în jurul lui Montalembert, membru al Comisiei Superioare. De fapt, era vorba mai degrabă de un grup
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mai degrabă de un grup de presiune numit Comitetul pentru Apărarea Libertății Religioase, fondat în 1845 care, avîndu-i printre membrii săi pe Lacordaire și pe abatele Dupanloup, avea în vedere mai ales apărarea principiului libertății în învățămînt. Pentru prima dată catolicii se regrupau pentru a exercita o influență politică pe calea alegerilor: Comitetul a determinat, în 1846, alegerea a 146 deputați care s-au angajat să apere libertatea învățămîntului. Acești catolici liberali vedeau în libertate, înainte de orice, o metodă de a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mai ales apărarea principiului libertății în învățămînt. Pentru prima dată catolicii se regrupau pentru a exercita o influență politică pe calea alegerilor: Comitetul a determinat, în 1846, alegerea a 146 deputați care s-au angajat să apere libertatea învățămîntului. Acești catolici liberali vedeau în libertate, înainte de orice, o metodă de a asigura Bisericii mijloacele de a acționa în mod eficient, oferindu-i o reală libertate de acțiune și integrînd-o în lume, obținînd recunoașterea sa de către noile instituții. Ei doreau ca și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
liberali vedeau în libertate, înainte de orice, o metodă de a asigura Bisericii mijloacele de a acționa în mod eficient, oferindu-i o reală libertate de acțiune și integrînd-o în lume, obținînd recunoașterea sa de către noile instituții. Ei doreau ca și catolicii să înceteze să trăiască în trecut, iar alegerea titlului L'Avenir pentru cotidianul care și-a făcut apariția în 1830 este semnificativ: el trebuia să debaraseze Biserica de reziduurile care o împidicau să facă parte din epoca sa. Acest punct
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
alegerea titlului L'Avenir pentru cotidianul care și-a făcut apariția în 1830 este semnificativ: el trebuia să debaraseze Biserica de reziduurile care o împidicau să facă parte din epoca sa. Acest punct de vedere continua să fie susținut de catolicii belgieni și, în primul rînd, de episcopii lor și de profesorii de la Universitatea din Louvain, conștienți de avantajele aduse de constituția liberală: libertatea privind puterea, influența politică obținută datorită catolicilor aleși în Parlament. În țările germanice, această stare de spirit
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
sa. Acest punct de vedere continua să fie susținut de catolicii belgieni și, în primul rînd, de episcopii lor și de profesorii de la Universitatea din Louvain, conștienți de avantajele aduse de constituția liberală: libertatea privind puterea, influența politică obținută datorită catolicilor aleși în Parlament. În țările germanice, această stare de spirit a fost exprimată de Monseniorul von Ketteler, episcop de Mayence, în Freiheit, Autorität und Kirche; el arăta avantajele pe care Biserica putea să le obțină din libertățile constituționale, mai ales
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
În țările germanice, această stare de spirit a fost exprimată de Monseniorul von Ketteler, episcop de Mayence, în Freiheit, Autorität und Kirche; el arăta avantajele pe care Biserica putea să le obțină din libertățile constituționale, mai ales în statele unde catolicii erau minoritari. Dar, în ansamblu, germanii rămîneau în afara curentului catolic liberal în accepțiunea sa franceză. Ei se gîndeau mai mult la un stat nonconfesional, decît la un stat noncreștin. În 1837, în fața reapariției tensiunilor interconfesionale, o anumită tendință conservatoare, moștenită
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de Monseniorul von Ketteler, episcop de Mayence, în Freiheit, Autorität und Kirche; el arăta avantajele pe care Biserica putea să le obțină din libertățile constituționale, mai ales în statele unde catolicii erau minoritari. Dar, în ansamblu, germanii rămîneau în afara curentului catolic liberal în accepțiunea sa franceză. Ei se gîndeau mai mult la un stat nonconfesional, decît la un stat noncreștin. În 1837, în fața reapariției tensiunilor interconfesionale, o anumită tendință conservatoare, moștenită de la Josef Görres și întruchipată de Historisch-Politische Blätter a început
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
să predomine. Ideea de separare a Bisericii de Stat era respinsă ca fiind legată de Aufklärung și de gîndirea protestantă. Totuși în Bade, în timpul regimului parlamentar, Franz-Josef Buss, catolic și atașat al sistemului reprezentativ, a făcut efortul de a organiza catolicii, punînd bazele unui adevărat partid. Ca și în cazul țărilor germanice, catolicismul a suferit, în Italia, influența gîndirii contrarevoluționare. Scrierile lui Bonald, de Maistre, ale lui Lamennais s-au răspîndit și aici. Părintele Gioacchino Ventura, care a suferit aceeași evoluție
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
susținut de unionismul belgian ca și de mișcarea neoguelfistă. Acest curent a beneficiat și de progresele centralizării romane, proclamarea, în 1854, a dogmei Concepției Imaculate fiind un factor revelator, cît și de popularitatea papei Pius al IX-lea în rîndul catolicilor. El a devenit doctrină prin enciclica Quanta cura ce era însoțită de catalogul cu 80 de puncte, considerate inacceptabile, sub titlul de Syllabus errorum. Aceste documente combăteau concepția liberală asupra societății într-o formă deosebit de solemnă, respingeau separarea Bisericii de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Dei, despre organizarea creștină a Statului; 20 iunie 1888, Libertas praestantissimum despre libertăți; 10 ianuarie 1890, Sapientiae christianae despre îndatoririle cetățeanului față de Stat; 15 mai 1891, Rerum novarum, privind condiția muncitorului; 16 februarie 1892, Au milieu des sollicitudes, care chema catolicii francezi să se ralieze Republicii. Din această colecție impresionantă reiese continuitatea în raport cu condamnările papei Pius al IX-lea dar, în același timp, ea constituie un efort de a da explicații lucide privind epoca respectivă, desprinzînd ceea ce-i părea realizabil în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
condamnările papei Pius al IX-lea dar, în același timp, ea constituie un efort de a da explicații lucide privind epoca respectivă, desprinzînd ceea ce-i părea realizabil în materie de libertăți, definind democrația ca pe un regim acceptabil pentru un catolic, recunoscînd Statului un rol important în apărarea bunului comun, reținînd din "libertățile moderne" ceea ce era bun în ele, angajînd catolicii să participe la viața publică, inclusiv la viața politică, chiar dacă instituțiile nu corespundeau idealului creștin, cu excepția Italiei, unde chestiunea romană
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
epoca respectivă, desprinzînd ceea ce-i părea realizabil în materie de libertăți, definind democrația ca pe un regim acceptabil pentru un catolic, recunoscînd Statului un rol important în apărarea bunului comun, reținînd din "libertățile moderne" ceea ce era bun în ele, angajînd catolicii să participe la viața publică, inclusiv la viața politică, chiar dacă instituțiile nu corespundeau idealului creștin, cu excepția Italiei, unde chestiunea romană domina dezbaterile: Non expedit interzicea catolicilor să participe la alegerile politice, dar ei erau încurajați să acționeze în cadrul societății prin
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în apărarea bunului comun, reținînd din "libertățile moderne" ceea ce era bun în ele, angajînd catolicii să participe la viața publică, inclusiv la viața politică, chiar dacă instituțiile nu corespundeau idealului creștin, cu excepția Italiei, unde chestiunea romană domina dezbaterile: Non expedit interzicea catolicilor să participe la alegerile politice, dar ei erau încurajați să acționeze în cadrul societății prin lucrări, asociații, cooperative și să fie prezenți în administrațiile locale. Învățătura lui Leon al XIII-lea este cu atît mai importantă cu cît a fost larg
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fondată Opera dei Congressi e dei Comitati cattolici. Un alt lăcaș de gîndire se afla în Elveția, la Fribourg, numit Uniunea Catolică pentru Studii Sociale, animată de Monseniorul Mermillod începînd cu 1884. Ideile sale s-au răspîndit în Europa datorită catolicilor sociali elvețieni (Gaspar Decurtins), austrieci (Karl de Kuefstein ambasadorul Austriei în Franța între 1895-1903), germani (Gustav von Blome și iezuitul Augustin Lehmkülh), francezi (Henri Lorin, prieten al lui La Tour du Pin, Léon Harmel, de Mun) italieni (Medolago Albani și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
acela al lui Leon al XIII-lea, "sufletul cuceritor", care înțelegea să cucerească secolul pentru Christos și "să făurească o lume altfel decît prin forțele non-creștine din prezent"16. Se impune, astfel, ideea integralismului, întărită de Georges Goyau, istoric și catolic social, apropiat al lui Leon al XIII-lea, și preluată de Émile Poulat: catolicismul social nu este altceva decît consecința creștinismului integral, adică aplicat în mod integral, cu toate consecințele sale sociale: religia nu poate fi o afacere privată, ea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
regimului social al lui Christos, Evul Mediu idealizat fiind privit cu nostalgie, după o concepție în mod hotărît antiburgheză, și, așa cum spunea tot Émile Poulat, "se afirmă ideea că credința catolică este în totalitate adevărul religios și adevărul social, iar catolicii reprezintă nu numai adevărul intelectual și moral, ci și adevărul social, că este suficient ca aceștia să se unească și să se organizeze pentru a deveni o forță a cărei sarcină este aceea de a trăi împreună o viață creștină
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
creștin-democraților prin apelul privind o transformare în profunzime a organizării societății prin căutarea binelui comun, prin promovarea grupurilor intermediare, prin posibilitatea ca muncitorii să-și ia propria soartă în mîini, prin intervenția statului în viața economică și socială. De aceea, catolicii sociali, care au dat naștere democrației creștine fiindcă acceptau democrația politică și socială, se află foarte aproape de tradiționaliști. Jean-Marie Mayeur scria: "Dincolo de o Biserică ideologică aparent bine delimitată și datorită căreia războiul nu-și găsea explicația, rădăcinile se unesc pentru
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
tradiționaliști. Jean-Marie Mayeur scria: "Dincolo de o Biserică ideologică aparent bine delimitată și datorită căreia războiul nu-și găsea explicația, rădăcinile se unesc pentru a se hrăni din același sol"18. Dar creștin-democrații sînt democrați și se diferențiază de mulți dintre catolicii sociali legitimiști, care visau revenirea la monarhia tradițională și corporatistă: La Tour du Pin a ajuns în cele din urmă la Acțiunea Franceză, iar de Mun n-a acceptat Republica decît pentru a se supune papei și a rămas neîncrezător
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]