1,146 matches
-
Corbul (Le corbeau), p. 152, Sătul minunilor (Le village des merveilles), p. 154, Asfințit marin (Crépuscule marin), p. 156, Dumbrava roșie (Le taillis rouge), p. 168, Timp fără patrie (Temps apatride), p. 180, Întâia dumineca (Le premier dimanche), p. 188, Catren (Quatrain), p. 194, Catren (Quatrain), p. 216, Catrenele fetei frumoase (Leș quatrains de la jeune fille), p. 218, Vara lângă rău (Été près de la rivière), p. 226. 1525 V. în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît. : Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
152, Sătul minunilor (Le village des merveilles), p. 154, Asfințit marin (Crépuscule marin), p. 156, Dumbrava roșie (Le taillis rouge), p. 168, Timp fără patrie (Temps apatride), p. 180, Întâia dumineca (Le premier dimanche), p. 188, Catren (Quatrain), p. 194, Catren (Quatrain), p. 216, Catrenele fetei frumoase (Leș quatrains de la jeune fille), p. 218, Vara lângă rău (Été près de la rivière), p. 226. 1525 V. în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît. : Lucian Blaga, Înfrigurare (Fièvre), p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
village des merveilles), p. 154, Asfințit marin (Crépuscule marin), p. 156, Dumbrava roșie (Le taillis rouge), p. 168, Timp fără patrie (Temps apatride), p. 180, Întâia dumineca (Le premier dimanche), p. 188, Catren (Quatrain), p. 194, Catren (Quatrain), p. 216, Catrenele fetei frumoase (Leș quatrains de la jeune fille), p. 218, Vara lângă rău (Été près de la rivière), p. 226. 1525 V. în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît. : Lucian Blaga, Înfrigurare (Fièvre), p. 62, I. Pan către
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 55 ; Cântec în noapte (Chanson dans la nuit), p. 56 ; Primăvară (Printemps), p. 59 ; Cântec pentru anul 2000 (Chanson pour l'an 2000), p. 60 ; Semnal de toamnă (Signal d'automne), p. 69 ; Anno domini (Anno domini), p. 70 ; Catren (Quatrain), p. 78 ; Ce aude unicornul (Ce que l'unicorne entend), p. 84 ; Catren (Quatrain), p. 86 ; Prin toate erele (Par toutes leș ères), p. 88 ; Toate drumurile duc (Toutes leș voies mènent), p. 89. 1531 V. Lucian Blaga, Peisaj
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
59 ; Cântec pentru anul 2000 (Chanson pour l'an 2000), p. 60 ; Semnal de toamnă (Signal d'automne), p. 69 ; Anno domini (Anno domini), p. 70 ; Catren (Quatrain), p. 78 ; Ce aude unicornul (Ce que l'unicorne entend), p. 84 ; Catren (Quatrain), p. 86 ; Prin toate erele (Par toutes leș ères), p. 88 ; Toate drumurile duc (Toutes leș voies mènent), p. 89. 1531 V. Lucian Blaga, Peisaj trecut (Paysage passé), în Laudă somnului, op. cît., p. 91. 1532 Nous faisons allusion
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
exemple Grigore Alexandrescu, „Satiră. Duhului meu”) Pamfletul este o specie a genului liric În care sunt criticate defectele unei persoane (Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu). Sonetul este o piesă lirică alcătuită din paisprezece versuri cu aceeași măsură, dispusă În două catrene cu rimă Îmbrțișată și două terține. Este o poezie cu formă fixă, cea mai cultivată. (exemple Dante, Petrarca, Leonardo da Vinci, Michelangelo etc.) Rondelul este o poezie cu formă fixă alcătuită din trei catrene și un vers izolat. Versurile unu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu aceeași măsură, dispusă În două catrene cu rimă Îmbrțișată și două terține. Este o poezie cu formă fixă, cea mai cultivată. (exemple Dante, Petrarca, Leonardo da Vinci, Michelangelo etc.) Rondelul este o poezie cu formă fixă alcătuită din trei catrene și un vers izolat. Versurile unu și doi sunt identice cu versurile șapte și opt. (exemple Alexandru Macedonski prin „Poema rondelurilor”) Gazelul este o poezie cu formă fixă alcatuită din strofe cu două versuri; originară din literaturile orientale, ajunge În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de versuri delimitate grafic Într-un spațiu alb. În funcție de umărul versurilor se impun strofele, de la un singur vers, până la strofe formate din 12 versuri. După numărul de versuri, strofele, pot fi : monovers (un vers), distih (soua versuri), terțet (trei versuri), catren (patru versuri), cvinarie (cinci versuri), sextina (șase versuri), septet (șapte versuri), octava (opt versuri), nona (noua versuri), decima (zece versuri), stanță este tot o strofa În care versurile sunt legate prin Înțeles și printr-o anumită rimă. Specifică Renașterii italiene
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o strofa În care versurile sunt legate prin Înțeles și printr-o anumită rimă. Specifică Renașterii italiene, o stanță poate avea un număr de versuri variind intre trei și douazeci. Cea mai utilizată dintre toate strofele enunțate mai sus, este catrenul. În poezia modernă nu există noțiunea de strofa, ci de secvență poetică. 3. măsura este numărul de silabe dintr-un vers. Măsura poate fi de la patru, pâna la 15-16 silabe, și chiar mai multe. Măsura și ritmul sunt atribute importante
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de rima: - monorima este potrivirea silabelor la mai multe versuri și se Întâlnește În poezia populară; - rima Împerecheată - versurile rimeaza două câte două, primul cu al doilea, al treilea cu al patrulea; - rima Încrucișată, sau alternativa, primul vers al unui catren rimeaza cu al treilea, al doilea, cu al patrulea; - rima Îmbrătișată; primul vers rimează cu al patrulea, iar al doilea cu al treilea. Este un tip de rima mai rar folosit de poeti. Se Întlnește În sonete, poezie cu formă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Aceste două momente marchează destinul literar al marelui poet dincolo de gustul estetic al epocilor perindate. Poezie clasică prin excelență, atât În ceea ce privește structura dar și specificul lirismului, „Mezul iernei” se distinge printr-o particularitate a elementelor de versificație. Alcătuită din patru catrene, ca majoritatea poemelor din ciclul „Pastelurilor”, poezia cultivă versul lung, cu cezură. Măsura versurilor e de 15 -16 silabe, ritmul, la o analiză simplă, pare a fi iambic, dar picioarele metrice sunt variate. Daca iambul e dominant, nu exclude un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
15 -16 silabe, ritmul, la o analiză simplă, pare a fi iambic, dar picioarele metrice sunt variate. Daca iambul e dominant, nu exclude un anapest ( /) sau un peon IV ( /) și chiar un amfibrah ( / /) la Începutul versului al doilea din primul catren și situația se repetă În celelalte catrene. Rima este Îmbrațișată, dar predomină rima substantiv - substantiv sau adjectiv, ori adverb. Nu găsim acea bogație a rimelor ca la Mihai Eminescu. În schimb e bogată și evocatoare (strălucitoare picioare, scânteios - maiestos, argintiifăclii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
simplă, pare a fi iambic, dar picioarele metrice sunt variate. Daca iambul e dominant, nu exclude un anapest ( /) sau un peon IV ( /) și chiar un amfibrah ( / /) la Începutul versului al doilea din primul catren și situația se repetă În celelalte catrene. Rima este Îmbrațișată, dar predomină rima substantiv - substantiv sau adjectiv, ori adverb. Nu găsim acea bogație a rimelor ca la Mihai Eminescu. În schimb e bogată și evocatoare (strălucitoare picioare, scânteios - maiestos, argintiifăclii, etc.). Poemul degajă un sentiment luminos, chiar dacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se pare, că și prin acest mijloc poetul amplifică forța sugestivă a expresiei. La o primă lectură, poezia pune pe cititor În fața unor necunoscute, impuse de structură. O primă necunoscută are ca punct de plecare latura sonoră a celor două catrene, sugerând parcă o monotonie melodică aparte, cantabilitatea ei melopeică nu este dată numai de ritmul iambic și rima total diferită de a altor poezii ale poetului, ci și prin coloana sonoră, dată de dispunerea vocalelor Închise și deschise. Există Însă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și deschise. Există Însă o posibilitate a rostirii În condițiile diferite ale interpretării În mai multe feluri a laturii ei sonore. Ritmul, cum s-a mai spus, este iambic; ipotetic, putem porni de la o aranjere iambică a silabelor În ambele catrene, dar e dificilă și nepotrivită o asemenea interpretare. Autorul a meditat din punct de vedere formal, asupra acestui aspect și se pare că a făcut aceasta pentru a realiza latura sonoră pe un portativ pe care se succed cele două
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
chiar dacă avem În față o poezie simbolistă. Schema metrică a primei strofe are următoarea alcătuire, fiecare vers având zece silabe. Cea de a doua strofă este perfect simetrică, interpretarea ei necunoscând alte elemente structurale. Se observă că În cele două catrene există un număr egal de iambi (8) și peoni (6) (5 peoni IV și 1 peon II). Ritmul muzical nu cunoaște de la o strofă la alta modificări de natură contrapunctică, ci rămâne mereu invariabil, sfârșindu-se la aceeași Înălțime. Monotonia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Închise (plumb, veșmânt, vânt, plumb, plumb,strig, frig, plumb). Topica nu cunoaște nici o alterare. Domină consoanele surde. Simetria poeziei este unică În felul ei și În modul cum se dispune și cum se repetă cuvântul cheie „plumb” În cele două catrene, În finalul versurilor I și IV și la cezura versurilor. Egal este și numărul de silabe (Și flori de...; Pe flori de...) până la cuvântul „plumb”. La nivelul cuvintelor se pare că nu sunt probleme În legătură cu sensurile. Toate sensurile cuvintelor curg
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
verbului, prima oară la persoana a III-a plural, a doua oară la persoana a III-a singular, pentru a sugera o stare Între viață și moarte. Dacă se urmăresc determinările cuvântului „plumb” se observă o anumită deosebire Între primul catren și cel de-al doilea. În primul catren distingem determinări concrete, „sicriele”, „flori”, „coroanele”. În cel de-al doilea catren, determinările tind către abstractizare, către o spiritualizare: „amorul”, „flori”, aripile”. Dacă se urmăresc toate determinările adiacente, se poate trage concluzia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
plural, a doua oară la persoana a III-a singular, pentru a sugera o stare Între viață și moarte. Dacă se urmăresc determinările cuvântului „plumb” se observă o anumită deosebire Între primul catren și cel de-al doilea. În primul catren distingem determinări concrete, „sicriele”, „flori”, „coroanele”. În cel de-al doilea catren, determinările tind către abstractizare, către o spiritualizare: „amorul”, „flori”, aripile”. Dacă se urmăresc toate determinările adiacente, se poate trage concluzia că Întreaga substanță lirică a poeziei gravitează În jurul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sugera o stare Între viață și moarte. Dacă se urmăresc determinările cuvântului „plumb” se observă o anumită deosebire Între primul catren și cel de-al doilea. În primul catren distingem determinări concrete, „sicriele”, „flori”, „coroanele”. În cel de-al doilea catren, determinările tind către abstractizare, către o spiritualizare: „amorul”, „flori”, aripile”. Dacă se urmăresc toate determinările adiacente, se poate trage concluzia că Întreaga substanță lirică a poeziei gravitează În jurul cuvântului cheie „plumb”, cu valoare de mataforă simbol, prin plurivalența sa. Noțiunea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
găsi un sponsor Cititorii te știu deja ca poet, dar au nevoie și de o poveste. Ce s-a întâmplat, așadar, de la debut încoace? Înainte de a veni la Bacău trimiteam niște încercări la ziarul din județul Vaslui, „Vremea noua”, niște catrene, un fel de epigrame. Venind în Bacău, m-am apropiat de „Ateneu”, pe vremea de atunci răspundea Ovidiu Genaru de poșta redacției. Se inițiase un concurs și prin '73 știu că am câștigat, fiind menționat printre cei trei câștigători, cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]