1,147 matches
-
ei creativ. Pentru a consolida valoarea trecutului față de valoarea viitorului nechibzuit, Poe folosește o formă tradițională de sonet englezesc pentru a-și prezenta gândurile. Un sonet este format din paisprezece versuri, care, în forma shakespeariană pot fi împărțite în trei catrene eroice și un cuplet eroic, în care schema rimei este ABAB CDCD EFEF GG. Versurile sunt eroice deoarece folosesc pentametrul iambic, adică o serie de cinci iambi, în care fiecare iamb este urmat de o silabă. Forma sonetului a existat
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
de alți autori de prestigiu, precum Jean Dufournet, Jean Dérens, M. Freeman și, cu o deosebită vehemență, Gert Pinkernell, profesor de istorie a literaturii la Universitatea din Wuppertal, Germania . François de Montcorbier (François Villon) s-a născut la Paris (în „Catrenul” său el menționează: „"Je suis François, dont ce me poise,/Né de Paris emprès Ponthoise”", astăzi Pontoise) sub ocupație britanică, în timpul Războiului de 100 de Ani (1337-1453), pe 1 aprilie 1431/19 aprilie 1432, în anul în care a fost
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
fost eliberați, dar asupra lui Villon apăsau antecedentele care au fost decisive în condamnarea sa la moarte prin spânzurare. După condamnarea la spânzurare poetul a scris în închisoare, în așteptarea execuției, un epitaf, un testament lăsat în umbra morții, cinicul „Catrenul lui Villon când a fost condamnat la spânzurătoare” (vezi cap. Stilul villonian), în și, poate cea mai celebră baladă a sa, „Balada spânzuraților” ( La ballade des pendus). În urma apelului lui Villon [Balada apelului lui Villon (Ballade de l’appel de
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
diferit de franceza modernă deci, ele sunt dificil de înțeles și de tradus chiar și pentru un specializat în limba franceză. Cercetătorii stilului villonian se străduiesc și astăzi să-i înțeleagă și să-i interpreteze corect opera. Spre exemplu, celebrul „Catren” („Catrenul lui Villon când a fost condamnat la spânzurătoare” Villon a utilizat în baladele sale umorul satiric, patosul și forța lirică în lucrări scrise în argoul hoților, în dialectul Moyen français (1400-1600), posibil, din simpatie pentru coquillarzi. Mesajul poeziei sale
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
de franceza modernă deci, ele sunt dificil de înțeles și de tradus chiar și pentru un specializat în limba franceză. Cercetătorii stilului villonian se străduiesc și astăzi să-i înțeleagă și să-i interpreteze corect opera. Spre exemplu, celebrul „Catren” („Catrenul lui Villon când a fost condamnat la spânzurătoare” Villon a utilizat în baladele sale umorul satiric, patosul și forța lirică în lucrări scrise în argoul hoților, în dialectul Moyen français (1400-1600), posibil, din simpatie pentru coquillarzi. Mesajul poeziei sale îl
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
Persia - d. 1292) a fost unul dintre principalii poeți persani. , poetul filozof, este autorul a două vaste culegeri de un pronunțat caracter moralizator: Golestan (Gradina florilor) și Bustan (Livada / Gradina Fructelor), pe lângă producții pur lirice, însumând sute de gazeluri si catrene. Golestan este considerata cea mai influentă culegere de proză a literaturii persane. Mausoleul lui se află în Șiraz (Iran). Ziua Națională Saadi este celebrată în Iran pe 21 Aprilie (persana: ١ اردیبهشت) Multe aspecte ale vieții lui Saadi sunt incerte
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
iraniene, expresia cea mai înaltă, cea mai rafinată, cea mai plină de strălucire a geniului iranian din totdeauna. Impactul său asupra literaturilor lumii, prin multitudinea de traduceri, s-a produs nu numai la nivel de formă - a se vedea gazelul, catrenul, etc. - ci și la nivel ideatic, fiind preluate teme ce țin de o anume viziune asupra lumii, de cunoașterea fină a regulilor care o guvernează, de căutare a divinității, de celebrare a vieții ale cărei neajunsuri sunt privite cu înțelepciune
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
Taher din Hamadan, zis despuiatul , a fost unul din primii poeți persani, care a precedat șirul geniilor poetice persane ca Ferdousi, Nizami, Omar Khayyam, Rumi, Attar, Saadi, Hafez și Djami. A fost unul dintre primii poeți care a folosit robaiul, catrenul persan monorimat, cu excepția versului al treilea, rima fiind de obicei urmată de radif, cuvântul sau grupul de cuvinte ce se repetă, menit să adâncească semnificația versului respectiv. Despre poet se știe că a trăit de-a lungul celei de-
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
și în prima jumătate a secolului al XI-lea. A fost înmormântat în orașul Hamadan. În rest, doar legende, din care una ar trebui menționată. Se spune că poetul a dus o viață de derviș rătăcitor ( cum reiese din unele catrene ) și că odată, vizitând o madrasa ( școală religioasă de pe lângă o moschee ), a rămas surprins că nu înțelege nimic din ce se predă acolo. A cerut elevilor o explicație. A fost luat în râs și sfătuit să se scalde în bazinul
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
a devenit un cunoscător al învățăturilor religioase, predate pe atunci în arabă. Poate că de pe urma acestei întâmplări i se trage și porecla despuiatul Până acum vreo 70 de ani se credea că Baba Taher a scris doar vreo 80 de catrene în dialectul kurd lur, vorbit în provincia Luristan. Apoi i s-au atribuit încă vreo 200 de catrene, compuse tot în dialectul lur. Poezia lui se bucură azi, cum s-a bucurat un întreg mileniu, de-o mare popularitate în
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
se trage și porecla despuiatul Până acum vreo 70 de ani se credea că Baba Taher a scris doar vreo 80 de catrene în dialectul kurd lur, vorbit în provincia Luristan. Apoi i s-au atribuit încă vreo 200 de catrene, compuse tot în dialectul lur. Poezia lui se bucură azi, cum s-a bucurat un întreg mileniu, de-o mare popularitate în rândul vorbitorilor de limbă persană. Este unul dintre marii creatori ai catrenului mistic persan. Caracteristica sa inconfundabilă, care
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
au atribuit încă vreo 200 de catrene, compuse tot în dialectul lur. Poezia lui se bucură azi, cum s-a bucurat un întreg mileniu, de-o mare popularitate în rândul vorbitorilor de limbă persană. Este unul dintre marii creatori ai catrenului mistic persan. Caracteristica sa inconfundabilă, care-l situează în rândul marilor poeți persani, este exprimarea simplă, directă și dramatică a unei religiozități pure și a unei zbuciumate trăiri interioare. 1.(1) Ferice de acei ce vin să Te privească," Să
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
făcută de Edward Fitzerald și a apărut în Anglia, în 1859. Au urmat numeroase alte ediții, stârnind nu numai un larg ecou public, dar și interesul cercetătorilor, care s-au preocupat să descopere noi manuscrise khayyamiene. În noile manuscrise numărul catrenelor a început să varieze de la 150 la 450, nesiguranța autenticității crescând într-atât, încât s-a ajuns până la negarea totală a paternității lui Omar Khayyam. Disputa în jurul autenticității lor continuă și astăzi. Robaiurile Înțeleptului Khayyam ( din ediția îngrijită de J.B.
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
o fi n-are decât să fie! ” , În aceste micropoeme întâlnim des motivul bahic, dar totdeauna umbrit de melancolii, tristeți, dezamăgiri, de un scepticism și de un pesimism agravat de spectacolul unei vieți frivole, egoiste, nedrepte. Iată două din aceste catrene ( , rubaiate ” ): Cerul ce m-alungă astăzi ca și mîine? De-ar avea și pietre-ar da ca după câine." Pentru-un pic de apă - șalele frîng," Merg hoinar pe drumuri - pentru coji de pâine." <nowiki>*</nowiki> Am venit pe lume
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
studiile la Universitatea Nizamiyyah din Bagdad și apoi a călătorit prin țările lumii islamice și chiar dincolo de hotarele ei. A revenit la Șiraz în 1256-1257, unde a și murit în 1292. Pe lângă producții pur lirice, însumând sute de gazeluri și catrene, opera lui "Saadi" cuprinde două vaste culegeri de un pronunțat caracter moralizator: "Golestan" ("Grădina florilor ") și "Bustan" În cele două capodopere ale sale: "Bustan" ( "Livada cu fructe" ) și, mai ales, "Golestan" ( "Grădina florilor" ) găsim elemente autobiografice și un ton de
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
date. S-a născut și a trăit la Shiraz între 1325 și 1390; a început să scrie de timpuriu, cîștigând o notorietate care avea să crească neîncetat. Opera lui poetică se compune din cinci sute de gazeluri, o sută de catrene și câteva poeme în distihuri. Gazelul, poezie lirică în distihuri, ale căror monorime sunt distribuite astfel: versurile primului distih rimează între ele, aceeași rimă păstrându-se în al doilea vers al celorlalte distihuri, primul vers rămânând nerimat. Gazelul apare în cadrul
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
ani cu reședința în Amsterdam. Mult mai greu atârnă în balanța aprecierilor, categorica atribuire lui Ionel Fernic a meritului de a se număra printre traducătorii lui Omar Khayyam, ca cel dintâi. Parcurgând revistele epocii, reiese că Emanoil Bucuța a tradus catrene în "Ideea Europeană", pe care le-a și comentat, în 1922. În același an, "Analele Dobrogei" publică 15 catrene ale poetului persan, în traducerea lui D. Stoicescu. Tot aici este și un studiu. "Luptătorul" din 1922, la rubrica "Viața culturală
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
de a se număra printre traducătorii lui Omar Khayyam, ca cel dintâi. Parcurgând revistele epocii, reiese că Emanoil Bucuța a tradus catrene în "Ideea Europeană", pe care le-a și comentat, în 1922. În același an, "Analele Dobrogei" publică 15 catrene ale poetului persan, în traducerea lui D. Stoicescu. Tot aici este și un studiu. "Luptătorul" din 1922, la rubrica "Viața culturală" reproduce după " Ideea Europeană", câteva catrene. Sub titlul Rabayatele lui Omar Khayyam, "Universul literar" în 1925 publică 13 catrene
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
le-a și comentat, în 1922. În același an, "Analele Dobrogei" publică 15 catrene ale poetului persan, în traducerea lui D. Stoicescu. Tot aici este și un studiu. "Luptătorul" din 1922, la rubrica "Viața culturală" reproduce după " Ideea Europeană", câteva catrene. Sub titlul Rabayatele lui Omar Khayyam, "Universul literar" în 1925 publică 13 catrene în traducerea lui Gilbi (Anghel Pomescu) după versiunea franceză a lui Toussaint, în vreme ce cu doi ani mai înainte, în 1923, "Adevărul literar și artistic", la rubrica "Literatura
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
catrene ale poetului persan, în traducerea lui D. Stoicescu. Tot aici este și un studiu. "Luptătorul" din 1922, la rubrica "Viața culturală" reproduce după " Ideea Europeană", câteva catrene. Sub titlul Rabayatele lui Omar Khayyam, "Universul literar" în 1925 publică 13 catrene în traducerea lui Gilbi (Anghel Pomescu) după versiunea franceză a lui Toussaint, în vreme ce cu doi ani mai înainte, în 1923, "Adevărul literar și artistic", la rubrica "Literatura străină", apropie cititorul român de lirica persană, prin traducerea în proză de către Zaharia
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
Anghel Pomescu) după versiunea franceză a lui Toussaint, în vreme ce cu doi ani mai înainte, în 1923, "Adevărul literar și artistic", la rubrica "Literatura străină", apropie cititorul român de lirica persană, prin traducerea în proză de către Zaharia Stancu, a altor șapte catrene. Nu consider necesar să înregistrez aparițiile, cu începere din 1927, din "Plaiuri dobrogene" ori din "Propilee literare", ale aceleiași lirici persane. Rețin, pentru a-l repune oarecum în drepturi pe Al. T. Stamatiad, anul 1927. În "Ritmul vremii", din noiembrie
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
-o, singurul adevăr pe care l-a considerat cert. Nu adevărul omului, ci adevărul iubirii". Andrei Ionescu Amuzament " Spre cinstea ta, sonet, tu mă slujește!" " Aici sunt. Ce dorești?" "Vreau să te scrii." " Ți-o spun mărturisit. Nu te zbârli. Catrenul ăsta nu mă mulțumește." "Nu-ți cer părerea. Taina să-ți vădești." Vădită-mi este taina: să te cert Și strofa următoare să-ți îndrept. Mi-ajunge, drept prinos, că mă cinstești." " Atunci..." Atunci a fost. Acu-i acum. Ieri
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]